THE NEWS LITERACY PROJECT: Înainte de a vota, verifică fapte...
Christine Nyirjesy Bragale, vicepreședinta pentru comunicare din cadrul Organizației „News Literacy Project” din Waschington DC, Statele Unite ale Americii este de părere că publicul trebuie educat să verifice informația pe care o consumă, mai ales în perioadele electorale, când iau amploare dezinformările. ”Oamenii sunt permanent bombardați cu tot felul de informații, însă ei trebuie să cunoască cum să le selecteze. Publicul, în general, trebuie să înțeleagă diferența dintre fapte: să fie capabili să distingă informațiile: de divertisment, informative, educative etc”, a precizat experta în cadrul unei discuții cu un grup de jurnaliști moldoveni care au fost într-o vizită de studiu în SUA, organizată în cadrul programului Moldova Media CO-OP Debunking Misinformation, finanțat de Departamentul de Stat.
„News Literacy Project” a fost fondat în 2008 și desfășoară activități de educație media pentru elevi și studenți. Jurnaliștii și experții de la această organizație îi învață să clasifice informațiile, să-și dezvolte gândirea critică și să facă diferența dintre știrile false și cele reale.
Moldova9.com: „Dosar Fact Checking. Gândești ca ei?”
Portalul Moldova9.com a lansat campania „Dosar Fact Checking – Gândești ca ei?” – un ghid video în care prezintă cum putem depista ştrile false, la ce detalii trebuie să fim atenţi şi cum alegem sursele din care ne informăm. În primul material video au fost prezentate cele mai răsunătoare apariţii ale fenomenului Fake News în Republica Moldova.
Cum pot fi descoperite pozele contrafăcute și alte elemente...
https://stopfals.md/dashboard/uploads/upload_d2e8670fdd560b9cc9457d6dcb6cbb71.pdf
Cine a fost primul sau cum să căutaţi sursa fotografiei
Atunci când căutăm confirmarea sau infirmarea informaţiei transmise de o fotografie, trebuie să pornim de la trei criterii: data, locul şi sursa imaginii. În articolul de faţă ne vom axa pe cel din urmă criteriu.
Căutarea după imagini
În primul rând, fotografia originală o putem căuta cu ajutorul motorului de căutare Google după imagine. Această metoă a fost descrisă detaliat în articolul nostru „Cum să recunoşti un fals”. Cu acest instrument, în cererea de căutare vom folosi imaginea în loc de cuvinte: o încărcăm din propriul calculator sau introducem linkul fotografiei. Algoritmul Google este capabil să găsească pe web imagini similare sau identice vizual. În plus, putem realiza căutarea inversă a imaginilor şi cu ajutorul serviciului TinEye, deşi, comparativ cu Google, posibilităţile acestuia sunt destul de limitate.
La ce trebuie să atrageţi atenţia:
- Ar trebui să ne intereseze imaginile cu cea mai mare rezoluţie, deoarece acestea sunt supuse cel mai puţin redactării şi recopierii pe hard disk.
- Dacă avem câteva imagini cu aceeaşi rezoluţie, fişierul cu cea mai mare dimensiune sau care conţine meta-date va fi şi cel mai aproape de original. Într-unul din materialeleanterioare am scris despre modul de verificare a metadatelor.
- Pe Google putem sorta imaginile după data publicării acestora. Pentru a face acest lucru, la căutarea imaginii în setul „Instrumente de căutare” treceţi la fila „Time” şi selectaţi perioada dorită. Evident că cea mai veche imagine va fi şi cea mai aproape de original.
- Este important să recitiţi legendele fotografiilor, deoarece două imagini absolut identice ar putea avea descrieri diferite. Este una dintre cele mai răspândite metode de creare a falsurilor. Să luăm, spre exemplu, unul din cazurile cele mai recente, când la o fotografie cu tancuri americane „Abrams M1” a fost adăugată o legendă falsă, conform căreia tancurile ar fi fost văzute în Donbas.
- Pentru a crea un fals, fotografia poate fi cadrată şi chiar repoziţionată „în oglindă”. Prin urmare, în cazul când căutarea inversă pe Google nu dă rezultate, încărcaţi şi căutaţi imaginea poziţionată „în oglindă”.
- În cazul când căutarea după o imagine clară nu dă rezultatele scontate, blurarea vă ajută să obţineţi rezultate noi. La blurarea imaginii, algoritmul Google se concentrează pe contururile generale ale acesteia, nu pe detalii anumite. Acest lucru poate da uneori rezultate diferite.
Căutare avansată pe Google
- Căutare după cuvinte cheie.
- Căutare după dimensiunea imaginii (mare, medie, mică, mai mare decât [o anumită rezoluţie], cu dimensiuni exacte).
- Căutare după culoare (orice culoare, color, alb-negru, transparentă, de o culoare anumită).
- Căutare după tip: feţe, fotografii, ilustraţii, grafică, animaţie.
- Filtrare după timp (în 24 de ore, într-o săptămână, într-o perioadă anumită).
- Căutarea imaginii după tipul licenţei (cu drept de utilizare, cu drept de utilizare şi redactare, utilizare în scopuri non-comerciale).
- Puteţi limita căutarea după site sau domeniu, adăugând operatorul [site-ul] la cererea de căutare.
Anterior, am relatat deja cum să căutaţi imagini tematice pe reţelele de socializare.
Informaţiile despre autor se află în denumirea fişierului
Deseori utilizatorii de Internet descarcă poze de pe reţelele sociale, după care le publică în contul lor, fără să indice numele autorului. Aşa s-a întâmplat şi cu fotografia acestui băiat, în ianuarie 2014.
Poza a devenit renumită în lume, după ce utilizatorul de Tweeter @americanbadu, cu 187 de mii de abonaţi, a publicat această fotografie susţinând că a fost făcută în Siria, iar băiatul din imagine stă culcat între mormintele părinţilor săi, ucişi de susţinătorii regimului Bashar al-Assad. În realitate, poza a fost făcută în Arabia Saudită de către fotograful Abdul Aziz al Otaibi, fiind un proiect artistic. Băiatul din poză este nepotul autorului. Jurnalistul olandez Harald Doornbos a reuşit să stabilească contextul real al fotografiei. El a găsit autorul imaginii şi i-a luat un interviu.
Utilizatorii de reţele sociale lasă urme ale activităţii lor online: postări, comentarii, check-in-uri, evenimente la care au participat, interacţiuni cu alţi utilizatori. Analizând aceste informaţii, ne putem crea o imagine mai clară despre veridicitatea sursei fotografiei, dacă autorul a avut ocazia să fie martor la evenimentele redate în poză.
Uneori, e posibil să afli sursa imaginii din denumirea fişierului. Dacă e vorba de un şir lung de cifre, este probabil că fotografia a fost copiată de pe reţelele sociale. De exemplu, în denumirea unor poze de pe Facebook se conţine ID-ul utilizatorului, care a publicat-o. Să luăm această fotografie:
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-/11201814_10205461106940119_1410813217263058502_n.jpg?oh=81a37240658c3d38e2f96385299ae6a9&oe=563E6830.
E destul de complicat să stabileşti contextul în care a fost publicată, fără descriere şi fără indicarea sursei. Dar îl putem afla din denumirea fişierului. Aşa arată de obicei denumirea unei fotografii, încărcate pe serverul Facebook:
“11201814_10205461106940119_1410813217263058502_n”.
Cele 15 cifre din mijloc reprezintă numărul unic al utilizatorului care a încărcat poza. Dacă vom scrie facebook.com/10205461106940119, vom obţine adresa paginii acestui utilizator. În acest fel, aflăm că poza e a jurnalistului Maxim Levin, fiind un promo al expoziţiei dedicate aniversării tragediei de la Ilovaisk.
Numărul din denumirea imaginii poate fi introdus în serviciul FacebookCreep, în locul adresei de Facebook şi rezultatul va fi identic. Recent însă, Facebook a început să utilizeze încă un algoritm de păstrare a fotografiilor, de aceea metoda respectivă ar putea să nu funcţioneze în unele cazuri. Şi reţeaua de socializare Vkontakte a renunţat la această practică, acum în denumirea fişierului apărând doar o parte din ID-ul unic al utilizatorului.
La ce trebuie să atrageţi atenţia:
- Data creării contului. În cazul reţelei Facebook, dacă informaţia respectivă nu se afişează în Cronologie, putem vedea data de încărcare a primului avatar. Acest lucru ne va ajuta să stabilim, cu aproximaţie, data când a fost creat contul. Pentru a verifica data creării contului pe Twitter, putem utiliza o pagină specială – Discover Twitter First Tweet. Şi pe reţeaua VKontakteexistă servicii asemănătoare de verificare a datei de înregistrare.
- Cât de activ este utilizatorul pe reţeaua de socializare. Cu cine şi cât de des interacţionează acesta.
- Dacă postările anterioare au legătură cu tematica generală.
- Dacă celelalte postări conţin informaţii despre ultima locaţie a utilizatorului. Dacă profilul utilizatorului are legătură cu numele lui real. Dacă are, ce conturi de pe reţelele sociale mai sunt înregistrate pe acest nume.
- Dacă se cunoaşte ceva despre activitatea profesională a utilizatorului.
În cazul reţelei Twitter, nu e neapărat să urmăriţi toate postările utilizatorului pentru a obţine răspuns la aceste întrebări. Puteţi folosi serviciul Foller.me, care colectează date analitice despre activitatea utilizatorului: data creării contului, numărul de postări, numărul de abonaţi, subiectele cele mai populare, tag-uri, linkuri, interacţiunea cu ceilalţi utilizatori, ora publicării postărilor.
La fel de importantă este şi verificarea încrucişată a datei şi locului prezentat în imagine. În acest sens, sunt utile Google Earth, Google StreetView, precum şi serviciile de geolocalizare, despre care puteţi citi detaliat aici şi aici.
Autor: Taras Nazaruk, pentru Stopfake.org.
Ghidul autostopistului prin universul Facebook-ului – sau cu...
Pe rețelele de socializare, în special pe Facebook, furtul de identitate sau apariția profilurilor false e o practică care a început mai demult, însă devine tot mai populară în Republica Moldova”, scriam eu într-un prim articol din 2014 despre 7 semne prin care identifici un profil fals.
De atunci, lucrurile s-au mai schimbat, și nu doar în problema profilurilor false, dar și a profilurilor care încearcă să stârnească zânzanie sau să distribuie neadevăruri, #fakenews/ #posttruth, spuneți-le cum vreți. După publicarea datelor recensământului din 2014, de asemenea am încercat să văd cam ce acoperire are Facebook în diverse raioane ale Republicii Moldova, iar în urma acelei cercetări, am ajuns la concluzia că în Moldova ar putea exista cam 100.000 profiluri false – și asta doar pe Facebook.
Potrivit datelor de pe Facebook, există 840.000 de utilizatori în Moldova, dintre care 50.000 sunt din regiunea transnistreană. Circa 470.000 de utilizatori sunt din Municipiul Chișinău.
Potrivit datelor recensământului din 2014, publicat la 31 martie 2017, în municipiul Chișinău au fost recenzate 469.402 persoane (dar s-a aproximat că ar fi 662.836 de mii de locuitori).
Astfel, comparând raportul bărbați-femei, dar și segmentele de vârstă, echipa #diez a observat câteva lucruri stranii:
#1. Acoperirea Facebook pe segmentul de vârstă 18-64 de ani este de 127% (337.117 locuitori vs 430.000 de utilizatori Facebook).
#2. Acoperirea Facebook pe categoria femeilor din Chișinău ajunge la 104,6% în total. La fel, acoperirea totală pe categoria bărbaților este de 95%. De notat că Facebook oferă date doar pe segmentul de vârstă 13 ani – 65+ ani.
Astfel, comparând datele cu caracteristicile demografice ale unui profil fals obișnuit, observăm că în cele mai multe cazuri sunt femei cu vârste cuprinse între 20-30 de ani care locuiesc în Chișinău și bărbați cu vârste de peste 30 de ani, care de asemenea au un oarecare post de muncă în Chișinău. Concluzia primară care reiese din aceste cifre e că în Moldova ar putea exista cel puțin 100.000 de profiluri false.
Cine ar putea fi aceste 100.000 de profiluri de Facebook
Din tendințele observate pe Facebook-ul din Moldova, aceste persoane pot fi:
#1. tineri sub 13 ani care vor să aibă profil de Facebook
#2. profilurile copiilor create de către părinți
#3. profilurile companiilor care descoperă Facebook-ul și își crează profil în loc de pagină
#4. profiluri amuzante de orice fel (profiluri de mașini, cățeluși, pisici, Cimișlia – Pământ Românesc, etc)
#5. profiluri create de Social Media Manageri pentru a putea interacționa mai ușor cu clienții
#6. profilurile duble (ți-ai uitat parola și ai creat altul)
#7. profilurile trolilor politici care se infiltrează în discuție și deviază firul acesteia (comentează „offtopic”)
Cine sunt trolii și care e legătura lor cu profilurile false
„Trollii, în special cei din specia angajatus politicus, pot fi observați comentând de zor pe siturile de știri, sau distribuind pe rețele sociale știri de origine dubioasă, sau intrând în ceartă, deseori angajați cu hurta la așa-numite ferme de trolli.
Un troll nu este neapărat un profil fals. Totuși, doar o mică parte sunt persoane reale. Profiluri false, vieți false, identități false. Unii se dau unioniști, alții stataliști, comunicând prin comentarii cu oameni reali. Tensionând comunicarea din societatea online, ducând-o la extremă, unul din efectele previzibile este divizarea în continuu a publicului online.
Trebuie să luăm aminte, însă, un lucru important. În această industrie cineva achită salarii. Există niște persoane care și-au creat identități false online. Jobul lor este să bruieze, să intre în ceartă cu noi și să ne divizeze. Deseori, se atentează la lucrurile în care crezi.
Deci, când vezi cum cineva încearcă insistent să te convingă despre faptul că trebuie să îți schimbi opinia – fii atent. De ce un simplu interlocutor, fie online, fie în viața reală, ar insista în ruptul capului să îți schimbe valorile, să te convingă de ceva, ce ține de alegerea ta proprie?” scria în 2016, Dumitru Alaiba pe sic.md.
Bun, după aceste informații, prima întrebare care apare este: Cum ne putem proteja?
Pentru protecție avem la dispoziție mai multe metode:
#1. Puteți încerca aplicația TROLLESS.
Trolless este o extensie pentru browserul Google Chrome care îți arată cine sunt persoanele suspecte a fi troli sau profiluri false.
„Scopul aplicației noastre este de a combate manipularea și dezinformarea prin intermediul rețelelor de socializare. Totodată, această aplicație va identifica profilurile false și cu activitate de trolling, pe care le va raporta către Facebook. Profilurile suspecte vor fi introduse într-o bază de date și analizate conform unui algoritm, pentru a stabili dacă aparțin sau nu unor troli.”
Aplicația poate fi descărcată aici
#2. Intrați pe unul din grupurile existente pe Facebook care luptă împotriva lor
La acest moment, sunt două grupuri mari: Trollhunt și Profile fake din Moldova. Pe fiecare din ele, utilizatorii încarcă profilurile acelor persoane care par suspecte, dar și oferă sfaturi pentru modul cel mai eficient de raportare a unui profil fals la Facebook.
De exemplu, utilizatorul Victor Agapii oferă următorul sfat: „Facebook primește 6.5 milioane de raportări a conturilor false pe săptămână. Și moderatorul nu trebuie să ia o decizie în mai mult de 10 sec. (date oficiale).
Așa că e clar cât de eficientă e lupta asta a noastră.
Când raportați, nu alegeți „fake account” că nu funcționează. Cel mai bine e să raportați că acest utilizator folosește un alt nume în viața de zi cu zi. Astfel Facebook va cere o confirmare a numelui de la utilizator, iar troll-ul n-are de unde să aibă această dovadă”.
#3. Jucați-vă cu setările de la Facebook
Intrați în setări, în partea dreaptă sus a Facebook-ului. Ulterior, pe partea stângă veți vedea Postări publice/ Public Posts.
Aici puteți alege cine poate să vă urmărească, cine poate comenta la postările voastre publice și alte asemenea opțiuni.
De asemenea dacă intrați în Privacy, atunci puteți alege cine poate să vă dea cerere de prietenie.
#4. Învățați să depistați un profil fals și să nu-i atrageți atenție
Pentru un trol nimic nu e mai rău decât să rămână fără atenție. De aceea, de multe ori profilurile false împrumută fotografii de pe Google (în acest caz, cu o simplă căutare a imaginii puteți găsi a cui e fața). Alții, mai sofisticați, găsesc profiluri mai îndepărtate de pe alte rețele de socializare și le împrumută. O platformă de pe care se „împrumută” cel mai des fotografii este VKontakte (iar aici găsiți o aplicație care vă poate ajuta să căutați fețe și pe această platformă: FindFace)
În rest, caracteristicile sunt simple: trolii și profilurile false au foarte puțină informație personală, nu au rude, sau dacă are pe cineva listat ca rudă, acel profil e la fel de suspect. Nu au fotografii de profil de la diferite vârste și de obicei pare că au mereu aceeași vârstă.
Paginile la care au dat like sunt puține și de regulă fără nicio legătură logică între ele – sau nu se potrivesc cu punctele de vedere care reies din postările și distribuirile de pe perete.
În plus, aceștia nu au discuții personale pe perete sau în comentarii, iar comentariile se reduc fie la lupte de idei, fie la complimente în cazul profilurilor de femei care afișează fotografii în ipostaze provocatoare / sexy.
În prieteni comuni ați putea vedea mai mult persoane populare, jurnaliști, etc, care uneori fac greșeala de a adăuga orice admirator în grupul de prieteni. De obicei, trolii sunt mai activi în comentariile acestor persoane publice.
Verificați când e ziua de naștere a trolului, dacă o are ascunsă sau nu. Dacă e indicată o anumită dată, verificați cine i-a felicitat de ziua de naștere. De obicei, aceștia au foarte puține urări, și chiar dacă acestea există, se rezumă la felicitări standard de genul „LMA”, care vin de la oameni care felicită automat persoanele a căror zi de naștere este.
De multe ori, trolii par a fi persoane care au început a folosi Facebook-ul prin anii 2009, când încă nimeni nu atrăgea foarte mare atenție la normele de ortografie.
Un fel de concluzie
În timp, persoanele care se joacă de-a identitățile devin din ce în ce mai avansate, uneori datorită inclusiv ghidurilor de genul acesta. De aceea, e important să ai încredere în oameni reali și care știu cum să descopere un profil fals, să urmărești ce se mai întâmplă în acest domeniu, și desigur: încercați să nu intrați în polemică cu necunoscuții.
Alexandru Lebedev, jurnalist și fondator Diez.md
_______________________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).