x
Pentru a vă oferi o experiență mai bună, folosim cookies. Accept

Portalul care te protejează de falsuri

Articole si Analize

article-img
FALS: Pentru a adera la UE, R. Moldova este obligată să adere la NATO, să-și distrugă vinificația și universitățile și să-și vândă pământurile

Pentru a adera la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să adere la NATO, să vândă pământurile străinilor, să-și distrugă universitățile și industria vinicolă din cauză că face concurență vinurilor din Franța și Italia. Sunt afirmații lansate de liderul Partidului Oamenilor Muncii (POM), Serghei Toma, într-o postare pe Facebook. Niciuna din ele nu corespunde adevărului.

Serghei Toma a publicat o listă de acțiuni care ar fi „cerute de Comisia Europeană” pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. Postarea are peste 200 de distribuiri, peste o sută de reacții și zeci de comentarii. Autorul a distribuit postarea și pe un grup de Facebook, unde a acumulat sute de comentarii, reacții și distribuiri.

„Nicio țară nu a putut intra în UE fără să intre în NATO, în afară de Austria, care e unul dintre fondatorii Europei” (în original: „Вход в НАТО. (Ни одна страна не могла войти в ЕС без входа в НАТО) факт, кроме Австрии так как они были родоначальниками Европы”), începe postarea lui Serghei Toma.

Acesta este un fals. În prezent, din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 4 nu sunt și membre NATO – Austria, Cipru, Irlanda și Malta. Austria (care nu e fondatoare a UE, așa cum susține Serghei Toma, ci a aderat în 1995) și Irlanda sunt țări din afara NATO cu cea mai lungă durată în UE și nu intenționează să adere la blocul Nord-Atlantic. De asemenea, până anul trecut, în UE erau alte două state – Suedia și Finlanda – care se află din 1995 în Uniune, dar nu intenționau să adere la NATO până la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, nu se poate spune că pentru a adera la UE e obligatoriu ca statele să adere la NATO.

Mai mult, nici în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru anii 2024-2027, nici în Raportul pe anul 2023 al Comisiei Europene privind întrunirea de către Republica Moldova a condițiilor pentru aderare nu se spune nimic despre vreo condiție de aderare la NATO.

Vânzarea pământului către străini și distrugerea vinificației

O altă condiție de aderare la UE ar fi, potrivit lui Serghei Toma, vânzarea pământului către cetățeni străini (în original: „Продажа земли иностранным гражданам”). Afirmația este un fals, pe care îl repetă foarte des adversarii aderării la UE, fiind dezmințit de mai multe ori de portalul Stopfals.md. În aprilie 2023, responsabili de la Guvern și Parlament au infirmat că în procedură s-ar afla vreun proiect de lege care ar urma să le permită străinilor să cumpere terenuri în R. Moldova. Actuala legislație nu permite acest lucru.  

„Distrugerea industriei vinicole, întrucât ea concurează cu Italia, Franța – pentru asta au distrus piețele istorice, iar în Europa vitrinele sunt ocupate” (în original: „Уничтожение Винной промышленности так как она конкурирует с Италией, Францией. Для этого уничтожили исторические рынки продаж а в Европе все прилавки заняты”) - e o altă afirmație din lista lui Toma.

Datele statistice arată contrariul. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în perioada ianuarie-octombrie 2023, exporturile de vinuri ale Republicii Moldova au crescut cu 8,6% față de aceeași perioadă a anului 2022 și au constituit 111 milioane de dolari. 45% din exportul de vin revine Uniunii Europene, 29% - altor state și 26% - țărilor CSI.

Când vorbește despre „distrugerea altor piețe”, Serghei Toma se referă la Federația Rusă, unde R. Moldova exporta până în 2006 cea mai mare cantitate a vinurilor sale. De fapt, anume Rusia a fost cea care a scos vinurile moldovenești de pe piața sa, impunând două embargouri. În 2006, Moscova a pus embargo la importurile de vinuri din R. Moldova, formal invocându-se conținutul de pesticide din ele. Pe plan politic, însă, între R. Moldova și Rusia avea loc o răcire a relațiilor, după ce președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să accepte așa-numitul „Memorandum Kozak”. Exporturile au fost reluate după doi ani, însă între timp vinificatorii moldoveni începuseră să se orienteze către alte piețe. Rusia a impus un al doilea embargo în 2013, înainte de semnarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

„Distrugerea universităților va continua”

„Distrugerea universităților va continua, la fel ca reducerea școlilor și liceelor”, mai scrie Serghei Toma (în original: „Уничтожение университетов будет продолжаться, точно также как и сокращение школ, и лицеев”).

În Republica Moldova într-adevăr s-a redus numărul de instituții de învățământ superior, în special după comasarea, în 2022, a unor universități, în cadrul reformei inițiate de Ministerul Educației și Cercetării, care a invocat numărul tot mai mic de studenți, dar și măsuri de modernizare a învățământului. Datele statistice arată că în ultimii 10 ani numărul studenților s-a redus în jumătate. Dacă în anul 2004 în R. Moldova erau înmatriculați 104 mii de studenți, atunci în anul de învățământ 2023-2024 sunt înmatriculați 56,5 mii de studenți. Reducerea se explică prin declinul demografic al Republicii Moldova, dar și prin faptul că o parte din tineri aleg să studieze peste hotare. Despre falsurile referitoare la reforma universitară, la „închiderea școlilor și liceelor” Stopfals.md a scris anterior aici, aici și aici.

Cu afaceri la Londra, dar justifică invazia rusă în Ucraina

Serghei Toma este unul dintre reprezentanții partidelor politice mici, vocale doar în preajma scrutinelor electorale, care s-au activizat de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Astfel, liderul POM postează frecvent mesaje pe Facebook, în care justifică nu doar invazia rusă în Ucraina, dar și un eventual atac asupra Republicii Moldova. Stopfals.md a scris despre acest subiect în martie 2022.

Toma s-a lansat în politică în anul 2019, când a devenit președintele Partidului Oamenilor Muncii. Acest partid a fost înregistrat în 1999 cu denumirea „Noul partid Național Moldovenesc”, fiind condus la acel moment de istoricul Ion Țurcanu. În 2011 și-a schimbat denumirea în „Partidul pentru Unirea Moldovei”, iar din 2019 partidul poartă actuala denumire. Serghei Toma a candidat la alegerile pentru funcția de primar general al mun. Chișinău din 2019, obținând cel mai slab rezultat dintre cei 18 candidați - 306 voturi (0,14%). Un an mai târziu, a încercat să candideze la alegerile prezidențiale, dar nu a putut colecta numărul necesar de semnături pentru a fi înregistrat. La alegerile parlamentare anticipate din 2021, POM a acumulat 0,1% din voturi, Toma fiind cap de listă.

Potrivit datelor biografice depuse la Comisia Electorală Centrală în anul 2019, Toma este originar din Tighina (Bender), este medic veterinar de profesie și locuiește în Marea Britanie. Platforma de verificare a companiilor active din Londra - Companieslondon.com - confirmă că S. Toma este în prezent directorul firmei Hoos Technology L.T.D, înființată în anul 2014, specializată în domeniul tehnologiilor informaționale.

Mai multe detalii despre biografia lui Serghei Toma, precum și despre falsurile promovate de acesta, puteți vedea aici.

 

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Un chestionar pentru cititori, cu întrebări bazate pe falsuri, prezentat drept sondaj reprezentativ pe țară

Noi.md a publicat o știre în care anunță că, potrivit unui sondaj, moldovenii sunt împotriva deschiderii unei misiuni militare permanente a Franței la Chișinău. Știrea, bazată pe un chestionar la care ar fi răspuns cititorii Noi.md, a fost preluată de cel puțin alte două site-uri și distribuită pe rețele. Afirmația conține două falsuri: la Chișinău nu se deschide nici o misiune militară franceză, iar un sondaj la acest subiect nu a făcut nimeni. Un chestionar plasat pe o pagină web nu poate fi numit sondaj, iar rezultatele lui nu pot fi date drept reprezentative, spune sociologul Vasile Cantarji. „Dacă se insistă pe un astfel de sondaj, avem două situații: fie cei care insistă sunt profani complet în sondaje și statistică, fie e pură manipulare”, explică sociologul.

La 29 martie, site-ul Noi.md a publicat o știre cu titlul „Sondaj: moldovenii sunt împotriva deschiderii unei misiuni militare permanente a Franței la Chișinău” (în original: «Опрос: Молдаване против открытия постоянной оборонной миссии Франции в Кишиневе»). În continuare se spune: „Moldovenii nu vor deschiderea unei misiuni de apărare franceze permanente la Chișinău, mai mult, ei consideră că asta poate duce la implicarea Moldovei într-un conflict militar” (în original: «Молдаване не хотят открытия постоянной французской миссии обороны в Кишиневе, более того, они считают, что это может привести к вовлечению Молдовы в военный конфликт»).

Știrea a fost preluată de site-urile Enews și Vedomosti și distribuită pe Facebook și pe Telegram, inclusiv pe canalul Молдавские Ведомости și pe cel al analistului politic Valeriu Ostalep. Informațiile au fost publicate și de alte conturi sau pagini de Facebook.

Misiunea nu e misiune, iar sondajul nu e sondaj

Informația despre o „misiune militară” a Franței care ar urma să fie deschisă la Chișinău a apărut după vizita din 7 martie 2024 la Paris a președintei Maia Sandu și a ministrului Apărării Anatolie Nosatîi. Miniștrii Apărării ai R. Moldova și Franței au semnat atunci un acord interguvernamental de cooperare în domeniul Apărării. Tot atunci părțile au convenit ca atașatul apărării francez acreditat pentru Republica Moldova, cu sediul la București, să-și continue activitatea având oficiul rezident la Chișinău, după cum se spune în comunicatul Ministerului Apărării.

Patru zile mai târziu, ministrul Anatolie Nosatâi a explicat, în cadrul emisiunii „În Profunzime” (min 10.35-11.20)­­ că „această «misiune permanentă» se limitează la prezența unei singure persoane, care va avea funcția de atașat militar în cadrul Misiunii diplomatice a Republicii Franceze, adică a Ambasadei Franței la Chișinău”.

„Este vorba despre o doamnă locotenent-colonel care actualmente este acreditată pentru Republica Moldova, dar până acum a activat din sediul de la București. Începând cu luna viitoare, se va transfera de la București la Chișinău. Actualmente avem 10 ambasade care au atașați militari și nu vorbește nimeni despre vreo misiune permanentă și prezență străină”, a spus ministrul.

Cu toate acestea, falsul că la Chișinău se va deschide o „misiune militară permanentă” a Franței este perpetuat de media pro-Kremlin.

„Sondajul” în cadrul căruia a fost pusă întrebarea despre misiune, iar apoi, prin generalizare, s-a anunțat că moldovenii, adică majoritatea populației, nu-și doresc așa ceva pe teritoriul statului, nu reprezintă un sondaj. Rezultatele nu îi pot fi recunoscute și nici nu ar trebui prezentate ca atare, fiind, de fapt o manipulare.

Vasile Cantarji, sociolog în cadrul Companiei SBS AXA, explică: „Acestea nu sunt sondaje. Un sondaj este un act de studiere a unei multitudini de elemente, pe baza unui eșantion de astfel de elemente. Pentru a nu studia toată multitudinea, facem un eșantion, selectând aleatoriu un anumit număr de persoane și le studiem doar pe ele. Deci, dacă avem un eșantion ales aleatoriu, acest eșantion este considerat reprezentativ pentru populația pe care o studiem și în baza lui, pe formule matematice, se calculează marja de eroare. Sondajele de opinie publică le realizăm în teren, prin metodici diverse, care asigură o selecție aleatorie, sau le putem realiza telefonic, prin selecția aleatorie a numerelor sau generarea aleatorie a numerelor de telefon și tot așa, astfel încât să avem niște eșantioane reprezentative. Ele pot fi realizate și online, doar că și aici trebuie să fie anumite elemente care ne permit să afirmăm că selectăm aleatoriu. Dacă noi am avea adresele de mail de la toată populația țării, am selecta aleatoriu un eșantion, am trimite chestionarul, ei toți l-ar completa sau marea majoritate l-ar completa, am avea un rezultat”.

„Acesta numai sondaj nu poate fi numit, atâta timp cât nu știm pe cine el reprezintă”

„Când vorbim despre așa-zise sondaje online care sunt deseori vehiculate în presă, nu este altceva decât plasarea unui chestionar pe o pagină web, o completează cine dorește și este evident că o persoană care nu accesează acea pagină web sau nu accesează deloc internetul nu are nici o șansă să nimerească în acel eșantion. Astfel, nu am putea vorbi despre un chestionar aplicat pe un anumit număr de utilizatori ai unei pagini web concrete. Deci acest lucru nu poate fi numit eșantion și nici că e selectat reprezentativ. În concluzie, acesta numai sondaj nu poate fi numit, atâta timp cât nu știm pe cine el reprezintă. Ca să nu mai vorbesc despre alte aspecte tehnice - cum s-au formulat întrebările și altele. Dacă se insistă pe un astfel de sondaj, avem două situații: fie cei care insistă sunt profani complet în sondaje și statistică, fie e pură manipulare. Or, prezinți rezultatele drept ale unui sondaj, știind că nu ai un sondaj adevărat și totodată știind că oamenii la cuvântul „sondaj” își imaginează imediat mii de oameni intervievați, după metodici de selecție aleatorie...”, a concluzionat sociologul Vasile Cantarji pentru Stopfals.md.

Noi.md a mai făcut astfel de „sondaje”    

O știre similară, intitulată „Sondaj: cetățenii Moldovei nu vor să intre în UE”, a fost publicată pe site-ul Noi.md în ianuarie 2024. Și atunci publicarea unui chestionar pe pagina web a fost prezentată ca sondaj de opinie, rezultatele fiind date drept reprezentative pe republică. De fapt, ultimele sondaje de opinie realizate de companii sociologice profesioniste arată un procentaj situat între 57% și 68% din populație care susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

 

Viorica Zaharia,

StopFals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS distribuit în Găgăuzia: Referendumul privind aderarea R. Moldova la UE este ilegal

Pe 24 martie, la Comrat au fost distribuite foi volante cu afirmaţia că desfăşurarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este ilegală, iar plebiscitul nu poate avea putere juridică. Foaia volantă i-a fost înmânată și unei locuitoare a Comratului în timpul vizitei lui Vladimir Voronin, care ne-a spus despre acest lucru. Informațiile expuse sunt false. Curtea Constituțională a recunoscut legalitatea organizării referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Se afirmă că „desfășurarea referendumului în aceeași zi cu scrutinul prezidențial este ilegală și lipsită de forță juridică”

Locuitoarea orașului Comrat ne-a transmis foaia volantă care conține un text în două limbi, rusă și română, și în care erau specificate următoarele:

  • Organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile este ilegală;
  • Curtea Constituțională, în repetate rânduri, s-a pronunțat împotrivă;
  • Comisia de la Veneția a Consiliului Europei nu recomandă o astfel de combinare;
  • Rezultatele referendumului nu pot avea nici o forță juridică.

Potrivit femeii, astfel de foi volante erau distribuite pe 24 martie, în timpul vizitei în regiune a liderului Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin.

 

Posibilitatea desfășurării referendumului a fost aprobată de Parlament

La 24 decembrie 2023, președinta Maia Sandu a propus desfășurarea în toamna lui 2024 a unui plebiscit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, solicitând Parlamentului să înceapă procedurile de organizare a referendumului.

Propunerea a fost lansată de șefa statului după decizia Consiliului European din 14 decembrie 2023 de a deschide negocierile privind aderarea Ucrainei şi a R. Moldova la UE.

La 28 decembrie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură un proiect care prevede posibilitatea organizării unui referendum republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale.

Decizia Curții Constituționale: Referendumul nu contravine legii

La 30 ianuarie curent, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Vladimir Voronin, Vlad Batrâncea și Diana Caraman, s-au adresat Curții Constituționale (CC) cu solicitarea de a verifica constituționalitatea alineatului (2) al articolului 184 din Codul Electoral, care permite desfășurarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare ori prezidențiale. Deputații au declarat că amendamentele la Codul Electoral ar încălca articolul 38 din Constituție (Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales). Totuși, Curtea Constituțională a reținut că articolul 38 din Constituție nu conține nicio restricție privind organizarea alegerilor și a unui referendum la aceeași dată.

Curtea a subliniat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, iar Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția în iunie 2022, nu exclude posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului la aceeași dată.

Curtea a răspuns și la alte argumente ale autorilor sesizării, finalmente recunoscând-o inadmisibilă.

Expert: Referendumul este cel mai important instrument juridic de guvernare a statului

Ne-am adresat pentru clarificări la Nicolae Osmochescu, expert în drept constituțional și ex-judecător la CC. „Articolul din Constituție care se referă la referendum stipulează foarte clar că cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului. Aici vorbim anume despre referendumul constituțional prevăzut de Constituție. Articolul 75 din Constituţia Republicii Moldova stipulează că cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului, iar hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă”, a menţionat Oscmochescu.

Expertul a mai relatat că atâta timp cât nu există o decizie privind desfăşurarea referendumului, nu putem spune ce fel de referendum va fi organizat, consultativ ori legislativ, adică constituţional. „Deocamdată este doar la nivel de iniţiativă, încă nu există o decizie privind desfăşurarea referendumului. Dar trebuie să fie un referendum legislativ”.

Acesta a menționat că integrarea europeană este unul dintre subiectele importante pentru stat care, conform legii, sunt supuse referendumului. „Integrarea europeană, în mod cert, este o chestiune importantă pentru stat și societate, astfel că este absolut legal și legitim să fie soluționată pe calea referendumului. Dacă pentru integrarea europeană se va pronunța majoritatea votanților la referendum, acesta va avea forță juridică supremă, Parlamentul fiind obligat să opereze modificările respective în Constituție printr-o lege de revizuire a Constituţiei”, a comentat Nicolae Osmochescu pentru Stopfals.md.

Expertul a amintit că mai multe țări au soluționat chestiunea privind aderarea la UE anume prin referendum. „Bunăoară, subiectul privind aderarea sau neaderarea la Uniunea Europeană a fost de trei ori supus referendumului în Olanda, țară care, în prezent, este unul din cei mai activi membri ai UE. Referendumul este cel mai important instrument juridic general recunoscut care permite poporului să se implice direct în guvernarea statului”, a concluzionat Osmochescu.

Distribuirea foilor volante, precedată de anunțul de boicotare a referendumului

Am solicitat un comentariu Partidului Comuniștilor pentru a afla dacă distribuirea de foi volante este acțiunea partidului, dar și despre ce tiraj este vorba. Până la momentul publicării acest material nu am reușit să obținem vreun răspuns.

Totuși, vizita lui Vladimir Voronin în ziua când au fost distribuite foile volante este un fapt incontestabil. Astfel, la 25 martie, Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, a anunțat pe paginile sale de pe rețelele sociale despre întrevederea cu liderul PCRM.

Vizita lui Voronin la Comrat este confirmată și pe site-ul Partidului Comuniștilor. În ajunul sosirii în Găgăuzia, Voronin a vorbit despre decizia PCRM de a boicota desfășurarea referendumului în aceeași zi cu scrutinul prezidențial. „Am organizat în cadrul partidului un eveniment la subiectul referendumului, în unanimitate am luat decizia de-l boicota și a desfășura activități de promovare și sensibilizare pentru a discredita însăși ideea acestui referendum, pentru a încuraja oamenii să renunțe la referendum (20:24-20:47)”, a declarat Voronin în timpul mesei rotunde despre desfășurarea referendumului privind integrarea europeană, organizate la Parlament.

Amintim că la 3 martie 2022, Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a prezentat avizul privind cererea R. Moldova, iar la 23 iunie 2022 Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova, oferindu-i statutul de stat candidat pentru aderarea la UE.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Pe întreprinzătorii moldoveni îi așteaptă falimentul pe piața UE

Nina Dimoglo, activistă a fostului partid „Șor”, formațiune declarată neconstituțională în Republica Moldova, susține că pe oamenii de afaceri din Republica Moldova îi așteaptă falimentul pe piețele statelor europene și că aceștia s-ar simți mai confortabil pe piața din Federația Rusă. Afirmația este falsă. Datele oficiale pentru ultimii ani arată că exporturile moldovenești merg preponderent în țările UE, în timp ce volumul exporturilor în Rusia este în scădere.

Pe 12 ianuarie 2023, site-ul Pravda.md a publicat o știre în care sunt citate declarațiile activistei fostului partid „Șor”, Nina Dimoglo, conform cărora oamenii de afaceri din Republica Moldova riscă falimentul pe piețele europene. În articol, Nina Dimoglo a fost prezentată ca „jurnalistă”.

«Чаще всего предприимчивых молдаван ждет там крах из-за непонимания особенностей местных рынков, неконкурентоспособности их товаров или услуг, неприятия «чужаков» местным обществом. Даже если брать в расчет бизнес среду, то на российском рынке молдавским бизнесменам работать более комфортно, чем на Западе» (în traducere: „De cele mai multe ori, pe întreprinzătorii moldoveni îi așteaptă falimentul acolo din cauza neînțelegerii particularităților piețelor locale, a lipsei capacității de concurență a produselor și serviciilor lor și din cauza neacceptării „străinilor” de către societatea locală. Chiar referindu-ne la mediul de afaceri, businessmenilor moldoveni le este mai confortabil să lucreze pe piața rusă decât în ​​Occident”), a spus Dimoglo.

«Однако, у бизнеса в Молдове сейчас немного перспектив, а предпринимателям выгоднее перенести производство в Россию. Ввиду понимания потребительских предпочтений  покупателей и потребителей, отсутствию языкового барьера, возможностям  «социальных лифтов» гражданам Молдовы гораздо легче на востоке» (în traducere: „Cu toate acestea, afacerile în Moldova au acum puține perspective, iar antreprenorilor le este mai profitabil să își mute producerea în Rusia. Datorită înțelegerii preferințelor cumpărătorilor și consumatorilor, absenței barierei lingvistice, posibilităților pe care le oferă ascensiunea socială, cetățenilor moldoveni le este mult mai ușor le Est”), a mai afirmat ea.

Aceeași știre a fost publicată pe site-ul Sputniknews.ru, iar un text cu conținut aproape similar, care promovează narațiunea despre incapacitatea moldovenilor de a se adapta mentalității occidentale, a apărut pe site-ul Bloknot-moldova.ru. Aceleași informații au apărut pe pagina de Facebook „EuroTV Chisinau” și au fost răspândite pe mai multe grupuri de pe Facebook (aici și aici).

Fructele moldovenești: interzise în Rusia, însă tot mai dorite în UE

Drept argument al afirmațiilor sale, Nina Dimoglo a prezentat cazul unui businessman din R. Moldova, Iurie Nicov, proprietarul unei fabrici de procesare a fructelor, fără a oferi detalii despre afacerile acestuia. Dimoglo a spus doar că Nicov ar fi reușit să încheie cinci contracte cu parteneri din Rusia pentru construcția a cinci fabrici de procesare a fructelor și legumelor în mai multe raioane ale R. Moldova. Deși prin acest exemplu autoarea încearcă să-și justifice propria afirmație despre „beneficiile” pieței rusești, cifrele arată cu totul altă realitate.

De fapt, fructele și legumele din R. Moldova sunt din ce în ce mai solicitate pe piața UE. Acest lucru este reflectat în cifrele cu privire la exporturile în primele zece luni ale anului 2023. „Dacă în 2021 au fost exportate circa 75 tone de cireșe, în 2023 cifra a ajuns la 2.600 de tone. Referitor la mere, în 2021 au fost livrate în UE în jur de 1.000 de tone, pe când în 2023 producătorii au exportat circa 11.000 de tone. Totodată, a crescut exportul de prune, de circa două ori pe piața UE – de la 27.000 de tone în 2021 s-a ajuns la 55.000 de tone în 2023. O creștere semnificativă s-a înregistrat și la exportul de struguri, viticultorii reușind să exporte circa 25.000 de tone în comparație cu 17.000 tone în 2021”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Totodată, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a anunțat, în decembrie 2023, o creștere exponențială a exporturilor de fructe din R. Moldova către piața UE, prezentând-o ca „o dovadă a calității excepționale și a gustului deosebit al acestora”. „În primele zece luni ale anului 2023, cifrele de export ilustrează un progres remarcabil  comparativ cu 2021. Această creștere a fost posibilă datorită deciziei UE de a suspenda taxele și cotele de import pentru produsele moldovenești”, se menționează în comunicatul Delegației. La momentul actual, 7 categorii de produse moldovenești, incluzând roșiile, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele și sucul de struguri,pot fi exportate fără restricții pe piața europeană.

Este important de precizat că exemplul lui Iurie Nicov, prezentat de Nina Dimoglo ca model de succes al antreprenorilor moldoveni pe piața rusească, nu este reprezentativ inclusiv prin prisma faptului că Federația Rusă a interzis din nou, în decembrie 2023, exportul de fructe și legume din Republica Moldova.

Volumul exporturilor moldovenești pe piața UE, mult mai mare decât în Rusia

Datele recente ale Biroului Național de Statistică (BNS) la fel arată o realitate diferită față de afirmațiile activistei fostului partid „Șor”. Astfel, exporturile Republicii Moldova în UE au alcătuit 65,2% din totalul vânzărilor agenților economici în țările străine pentru perioada ianuarie-decembrie 2023. În același timp, ponderea Rusiei în volumul total al exporturilor moldovenești a scăzut de la 4,77% la 3,57% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022.

Afirmațiile potrivit cărora R. Moldova depinde de exporturile pe piața Federației Ruse reprezintă o narațiune falsă (vezi aici și aici) la care recurg sursele cu politică editorială pro-Kremlin și cele afiliate formațiunilor pro-ruse din Republica Moldova.

Totodată, afirmația Ninei Dimoglo despre „absența barierei lingvistice” pentru moldoveni în Rusia este una speculativă. În perioada ianuarie-septembrie 2023, România, statul în care limba oficială este româna, la fel ca în R. Moldova, a reprezentat prima destinație de export pentru produsele moldovenești. România a fost și este principalul partener comercial al Republicii Moldova, după cum arată un raport al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, publicat în decembrie 2023.

Cine sunt Nina Dimoglo și site-urile care i-au tirajat afirmațiile

Nina Dimoglo se prezintă drept „jurnalistă” și „juristă”. În ultimii ani, ea a fost angajată a mai multor instituții media, inclusiv a unor canale cu politică editorială pro-Kremlin și asociate oligarhului fugar Ilan Șor. În perioada 2015-2023, a fost succesiv prezentatoare la „Sputnik Moldova”, „Moldovenii.md”, GRT ș. a.

Conform unui raport al Consiliului Audiovizualului, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale din noiembrie 2023, Nina Dimoglo, în calitatea sa de prezentatoare GRT, a făcut publicitate electorală ascunsă în favoarea Partidului Renaștere, formațiune politică pro-rusă. În 2019, Dimoglo a candidat la alegerile parlamentare pe listele fostului partid „Șor”, anterior fiind delegată ca reprezentantă a formațiunii în Comrat.

Site-urile care au publicat și diseminat știri în baza declarațiilor analizate mai sus – Pravda.md, Sputniknews.ru și Bloknot-moldova.ru – au o politică editorială care se aliniază narațiunilor propagandistice pro-Kremlin. Sputniknews a fost blocat în R. Moldova la ordinul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovarea de informații false ce afectează securitatea națională. Bloknot-moldova, Sputniknews și variațiile acestora se numără printre cele mai prolifice surse online în materie de falsuri și au apărut de mai multe ori în articolele publicate de portalul Stopfals.md (aici, aici și aici).

Afirmațiile Ninei Dimoglo se aliniază discursului politic al lui Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul fraudei bancare. Oligarhul fugar pledează pentru apropierea politică a Chișinăului de Moscova și critică sistematic Occidentul, promovând în declarațiile sale mai multe falsuri (exemple aici și aici).

 

Ilie Gulca,

Stopfals.md

 

A contribuit: Mihai Avasiloaie

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
(VIDEO, INFOGRAFIC) 2023: Top 5 falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova

Majoritatea populației Republicii Moldova este împotriva aderării la Uniunea Europeană (UE), care nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse și oferă R. Moldova doar credite la dobânzi exorbitante. În același timp, UE condiționează oferirea de granturi prin creșterea vârstei de pensionare și propaganda LGBT, iar Parlamentul European a cerut Republicii Moldova să legalizeze căsătoriile dintre persoanele de același sex și să permită vânzarea pământului către străini. Aceste falsuri au fost printre cele mai intens promovate în anul 2023 în Republica Moldova, atunci când vorbim despre procesul de aderare la Uniunea Europeană și relația cu blocul comunitar. Falsurile au fost propagate în mod special de politicieni pro-ruși și publicații online cu politică editorială pro-Kremlin.

FALS 1: UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a declarat în noiembrie 2023, într-un interviu pentru Sputnik Moldova, că din cauză că UE se confruntă cu o amplă criză politică, socială, economică și demografică, nu mai are resurse și nu-și mai poate permite extinderea.

Portalul Stopfals.md a demonstrat că această declarație nu corespunde adevărului. Delegația UE în R. Moldova a subliniat că în blocul comunicat nu există nicio criză socio-economică. „Extinderea este una dintre cele mai de succes politici ale UE și continuă să fie pe primul loc pe agendă, așa cum au demonstrat deciziile recente de a include în acest proces încă trei țări, inclusiv R. Moldova. Aceste decizii au fost adoptate de toate statele membre ale UE în unanimitate. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța pe care statele membre ale UE o acordă extinderii. Nu există nicio criză socială și economică în UE, iar cifrele referitoare la performanța economiilor UE și a piețelor muncii sunt cea mai bună dovadă în acest sens”, se arată într-un răspuns oferit portalului Stopfals.md de reprezentanții Delegației UE la Chișinău.

Statisticile, dar și prognozele organizațiilor internaționale de profil, îl contrazic pe deputat. Acestea arată că deși creșterea economică a UE este mică, nu este vorba de criză. Potrivit Eurostat, economia Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în primele nouă luni ale anului 2023. Ultimul studiu al Fondului Monetar Internațional, publicat în luna octombrie, arată că după creșterea economică de 3,3% în zona euro în 2022, pentru acest an este prognozată o majorare de 0,7%, iar în 2024 - de 1,2%.

La o lună după afirmațiile lui Țîrdea privind imposibilitatea extinderii UE din cauza lipsei resurselor, liderii statelor membre au decis să deschidă negocierile de aderare la blocul comunitar cu Ucraina și R. Moldova.

FALS 2: Majoritatea populației este împotriva aderării la Uniunea Europeană

Potrivit secretarului executiv al Platformei „Uniunea Populară”, Veaceslav Perju, marea majoritate a cetățenilor din R. Moldova optează pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, nu pentru aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru „Sputnik на русском”, publicat pe 16 noiembrie 2023.

„Se creează impresia că există două realități: poporul și datele sondajelor sugerează că marea majoritate a moldovenilor se pronunță pentru intensificarea relațiilor de prietenie cu Rusia și cu alte țări din CSI, la fel, ei se pronunță pentru statalitatea moldovenească, pentru istoria Moldovei, pentru limbă. Însă Președinta, Parlamentul și Guvernul reprezintă, de fapt, o forță unită prooccidentală și optează pentru un alt vector. Situația în cauză este uimitoare. Iar marea majoritatea în țara noastră este extrem de preocupată de această situație”, a afirmat Perju. Aceste declarații au fost distribuite și pe alte platforme online.

Stopfals.md a dezmințit acest fals. Conform majorității sondajelor de opinie efectuate și făcute publice în ultimii ani în R. Moldova, ideea privind aderarea la Uniunea Europeană se bucură de susținerea majorității cetățenilor.

Astfel, sondajul „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, realizat de IPRE și CBS-AXA și făcut public la 11 iulie 2023 denotă că 59,2% dintre cetățeni susțin aderarea Moldovei la UE, iar, în eventualitatea unui referendum la acest subiect, 55,4% dintre cetățeni ar vota „pentru” și 30,6% ar vota „contra”.

Totodată, sondajul de opinie anual, ediția 2023, al Programului „VECINII UE de la Est”, realizat în februarie și făcut public în septembrie, arată că percepțiile moldovenilor față de UE se îmbunătățesc cu fiecare an. Potrivit rezultatelor sondajului, 62% dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE (+10% față de părerile din 2016), în comparație cu doar 8% care au o părere negativă (în scădere de la 17% în 2016).

Rezultatele ultimului „Barometru” al companiei iData, publicat la 2 noiembrie 2023, sugerează că 60,6% dintre respondenți susțin aderarea R. Moldova la UE, în comparație cu 33,1% care s-au declarat împotrivă.

Conform Barometrului Opiniei Publice, publicat de IPP la 4 septembrie 2023, dacă va fi organizat un referendum privind aderarea Moldovei la EU atunci 49,7% dintre respondenți ar vota „pentru”, iar 32,8% s-ar pronunța „împotrivă”. În general, rezultatele BOP din ultimii trei ani demonstrează, cu unele excepții, că majoritatea cetățenilor ar susține aderarea Republicii Moldova la UE, chiar dacă pe parcursul ultimului an această susținere s-a diminuat un pic.

Preferințele populației față de statutul de membru al UE s-au conturat și în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, precum și în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. La scrutinul local partidele proeuropene au acumulat aproape 60% din voturi, iar PAS, formațiunea aflată acum la guvernare, a acumulat 52,80% din sufragii. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, Maia Sandu, candidată proeuropeană, și-a asigurat 57,72% din voturi, devansându-l pe oponentul său Igor Dodon (42,28%), care se pronunța pentru extinderea integrării în CSI și o cooperare mai strânsă cu Rusia.

FALS 3: UE nu-i mai oferă granturi R. Moldova, ci doar credite la dobânzi exorbitante

Pe 16 noiembrie 2023, Bogdan Țîrdea a publicat o secvență dintr-un interviu oferit Sputnik Moldova, într-un context în care încerca să argumenteze că Uniunea Europeană este la „marginea prăpastiei” și pe „punctul de a exploda”: „UE nu are bani pentru extindere, nici pentru investiții, nici pentru ajutor real. Nu vedeți că ne dă doar credite la procente nebune și în condiții sălbatice?”.

Portalul Stopfals.md a scris că datele furnizate de Guvern și de structurile europene denotă că afirmațiile lui Țîrdea sunt false, iar UE rămâne unul dintre cei mai mari donatori externi ai Republicii Moldova. Delegația Uniunii Europene la Chișinău a notat, într-un comentariu pentru Stopfals.md, că în ultimii doi ani UE a pus la dispoziția R. Moldova sprijin financiar de peste 1,2 miliarde de euro, dintre care mai mult de jumătate reprezintă granturi, adică asistență nerambursabilă.

„Guvernul RM negociază cu UE Planurile Anuale de Acțiuni (PAA) finanțate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). PAA cuprind proiectele ce vor fi finanțate prin asistență nerambursabilă de Comisia Europeană”, potrivit unei note informative transmise pentru Stopfals.md de secretarul de stat la Ministerul Finanțelor, Ion Gumene. Astfel, în 2021 PAA a prevăzut asistență nerambursabilă Republicii Moldova în valoare de 52 de milioane de euro, în 2022 - 40, iar în 2023 - 31 de milioane de euro.

În plus, la 2 iulie 2021, Comisia Europeană a aprobat Documentul Comun de Lucru (Joint Staff Working Document) 4 - Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic post-2020, care prevede 5 inițiative emblematice (flagships) pentru Republica Moldova, finanțate de UE. Este vorba de o sumă totală de peste 1,6 miliarde de euro pentru domenii ca dezvoltarea infrastructurii și conectivității rutiere, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea eficienței energetice. Acești bani sunt oferiți ca împrumuturi, granturi și scheme de garantare.

Trebuie precizat că și anul viitor Uniunea Europeană va oferi granturi Republicii Moldova, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru 2024. Mai exact, este vorba de 62,5 milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară (MFA) și sprijin bugetar.

FALS 4: Parlamentul European a cerut R. Moldova să legalizeze căsătoriile dintre persoanele de același sex și să permită vânzarea pământului către străini

Unele dintre narațiunile vechi ale propagandei pro-Kremlin, care se referă la „căsătoriile persoanelor de același sex” și „vânzarea pământului străinilor”, au fost promovate în R. Moldova și în 2023. În acest scop, încă din decembrie 2022, ca „rampă de lansare” a fost folosită o Rezoluție a Parlamentului European.

Astfel, pe rețelele sociale, dar și în unele surse media cu politică editorială pro-Kremlin, au fost promovate speculații legate de Rezoluția Parlamentului European cu privire la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. În mesajele diseminate se menționează că autoritățile europene ar impune autoritățile moldovenești să legalizeze căsătoriile dintre persoane de același sex sau să permită vânzarea de terenuri agricole către cetățenii străini.

Site-ul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a publicat un comunicat în care anunță că „se opune categoric mai multor puncte” din Rezoluție. Narațiunea „căsătoriilor persoanelor de același sex” a fost folosită și de PSRM în ultimele campanii electorale. De această dată, socialiștii au afirmat că Parlamentul European, prin această Rezoluție (punctul 52), „solicită autorităților moldovenești să legalizeze căsătoriile dintre persoane de același sex, ceea ce reprezintă o insultă directă la adresa credinței creștin-ortodoxe a poporului moldovenesc, a valorilor tradiționale, a bazelor și moralei societății moldovenești”.

În realitate, Rezoluția include mai multe recomandări și propuneri, și nu condiționalități, iar experții consideră că aceste speculații urmăresc denigrarea UE. Portalul Stopfals.md a dezmințit aceste falsuri aici și aici.

FALS 5: UE condiționează oferirea de granturi prin creșterea vârstei de pensionare și propaganda LGBT

Grigorii Uzun, fost candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, a afirmat în campania electorală că orice grant de la UE și orice împrumut de la FMI prevăd condiții ca promovarea propagandei LGBT în școli și creșterea vârstei de pensionare. „Orice grant care ajunge în Moldova sau, în particular, în Găgăuzia… credite de la Fondul Monetar Internațional, toate se oferă sub anumite condiții. Se cere, în schimb, ridicarea vârstei de pensionare, apoi va trebui să implementăm valori care ne sunt străine, ca copiilor în școli să li se predea valorile LGBT”, a declarat Uzun în aprilie 2023.

Ambele afirmații sunt narațiuni folosite frecvent de propaganda pro-Kremlin și nu corespund adevărului. UE nu a condiționat vreodată oferirea de granturi sau credite de propaganda LGBT în școli sau creșterea vârstei de pensionare. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals.

 

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

Nu crede falsurilor și manipulărilor! Gândește și analizează.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Uniunea Europeană a distrus locurile de muncă din R. Moldova

„Din cauza Uniunii Europene în Republica Moldova nu sunt locuri de muncă”, a afirmat într-o intervenție live pe Facebook politicianul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul fraudei bancare pentru rolul său în devalizarea bancară de proporții din 2014. Datele statistice, precum și cele oferite de instituțiile din domeniu denotă că afirmația lui Șor este falsă. De fapt, datorită apropierii de UE în Republica Moldova au fost create zeci de mii de locuri de muncă.

Șor: „Din cauza UE nu sunt locuri de muncă în Moldova”

În intervenția sa din 27 decembrie, Ilan Șor, care anterior nega legăturile sale cu Rusia, susține că Republica Moldova trebuie să se orienteze spre est, unde are mai multe oportunități. Totodată, politicianul a adus un șir de critici la adresa UE, inclusiv că ar fi distrus locurile de muncă din R. Moldova. «Евросоюз довел Молдову до ручки, до нищеты. Друзья, очнитесь! В Молдове живет чуть более полтора миллиона человек. Это ужас и страх. Ваши дети, ваши внуки, ваши родители трудятся за рубежом с утра до вечера чтобы присылать своим близким деньги на кусок хлеба, потому что именно Евросоюз сделал так, чтобы в Молдове не было рабочих мест» (în traducere: „UE a dus Moldova la sărăcie lucie. Prieteni, treziți-vă! În Moldova locuiesc ceva mai mult de 1,5 milioane de oameni. Este groaznic. Copiii, nepoții, părinții voștri muncesc în UE de dimineață până în seară ca să le trimită apropiaților bani pentru o bucată de pâine, pentru că anume UE a făcut așa ca în Moldova nu sunt locuri de muncă”), a declarat Șor.

Ce arată datele oficiale?

Datele statistice oficiale relevă că situația pe piața muncii nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, ceea ce exclude o influență nefastă din partea UE sau a altor actori.

Rata șomajului a fost în scădere continuă pe parcursul ultimilor ani - de la 5,1% în 2019, la 3,1% în 2022, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS). Totodată, per general, numărul salariaților a rămas constant în ultimul deceniu - aproximativ 730 de mii, potrivit datelor BNS.

Datele furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la solicitarea Stopfals.md, arată că în Republica Moldova au existat peste 32 de mii de locuri vacante de muncă în anul 2023. Deși a oscilat, numărul acestora rămâne oarecum constant în ultimul deceniu. Numărul locurilor vacante de muncă a ajuns la apogeu în 2018 - peste 49.000, după care a scăzut brusc în următorii doi ani, dar a început să crească în 2020.

Grafic: ANOFM

Și numărul șomerilor oscilează de la an la an, dar este într-un trend descendent începând cu 2021, ajungând la un nivel minim în 2023 - 26.500 de șomeri înregistrați (adică mai puțini șomeri decât locuri vacante).

Grafic: ANOFM

„În Republica Moldova se atestă un deficit de locuri de muncă vacante în mediul rural, dar este surplus de locuri de muncă în mun. Chișinău, Bălți, Ungheni și Orhei”, mai notează Agenția.

Totodată, ANOFM a comentat pentru Stopfals.md că nu a existat vreo influență din partea UE, a structurilor sale sau a unor state membre în vederea închiderii/lichidării locurilor de muncă din R. Moldova, așa cum a sugerat Ilan Șor.

Ioniță: „Apropierea de UE a permis crearea a 40.000 de locuri de muncă”

Uniunea Europeană contribuie la crearea locurilor de muncă în R. Moldova, potrivit informațiilor distribuite periodic de Delegația UE la Chișinău. „UE susține în mod activ creșterea economică și crearea locurilor de muncă în Moldova. Per ansamblu, UE estimează că din 2009, peste 19.531 ÎMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii - n. r.) din Moldova au beneficiat de sprijin UE pentru accesul la finanțe în Moldova în cadrul programului EU4Business”. Această afirmație a fost valabilă pentru situația de până la anul 2020. Doar în 2021, au fost susținute peste 6.000 de întreprinderi mici și mijlocii și create cel puțin 8.000 de locuri de muncă. În anul 2022, 6.328 de IMM-uri din R. Moldova au fost sprijinite prin intermediul Inițiativei EU4Business, generând un venit suplimentar de 385 milioane EUR și 22.427 de noi locuri de muncă.

Aceste informații sunt confirmate și de economistul Veaceslav Ioniță. Acesta precizează că Republica Moldova a pierdut cele mai multe locuri de muncă în anii '90, în perioada tranziției urmate după destrămarea URSS, dar și la începutul anilor 2000. În schimb, semnarea Acordului de asociere cu UE ar fi permis crearea a circa 40 de mii de locuri de muncă. „Republica Moldova în 1990 avea 1,6 milioane de locuri de muncă. Doar malul drept. În următorii 10 ani au dispărut 900 de mii de locuri de muncă, astfel încât în 2000 erau 700 de mii. În alți 10 ani au mai dispărut 100 de mii de locuri de muncă și au rămas către 2010 doar 600 de mii. Acordul de asociere din 2013 a permis venirea investițiilor străine în așa ramuri ca IT și Zonele Economice Libere, unde au fost create cumulativ peste 40 de mii de locuri de muncă.  În prezent, R. Moldova are circa 630 de mii de locuri de muncă”, a comentat Veaceslav Ioniță pentru Stopfals.md.

Șor, „campion” al falsurilor în 2023

Ilan Șor a intrat în politică în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei, iar ulterior și-a constituit propriul partid politic care îi purta numele - Partidul Șor, pe care l-a creat în baza Mișcării „Ravnopravie”. În iunie 2023, Partidul Șor a fost declarat neconstituțional. Ulterior, echipa lui Șor a sprijinit câteva formațiuni-satelit care au participat la alegerile locale generale din noiembrie 2023. Candidații Partidului Șansă, care avea susținerea deschisă a lui Șor, au fost excluși însă din cursa electorală.

Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare în 2017, în dosarul fraudei bancare (el a deținut funcția de președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, dar controla, inclusiv prin interpuși, și celelalte două bănci devalizate - Banca Socială și Unibank). Șor a contestat sentința și și-a continuat activitatea politică în calitate de primar, apoi de deputat până în iunie 2019, când a plecat din Republica Moldova, odată cu debarcarea Partidului Democrat, în frunte cu Plahotniuc, de la guvernare. Examinarea dosarului său la Curtea de Apel a trenat până în 2023, când a fost condamnat la 15 ani de închisoare, decizia fiind executorie. Șor se află peste hotare, în Israel.

În ultimul an, atât autoritățile de la Chișinău, cât și oficiali și structuri internaționale au avertizat despre tentativele Moscovei de a prelua controlul politic în Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni violente ale forțelor controlate de Ilan Șor în interiorul R. Moldova. Deși nega anterior legăturile sale cu Rusia, în intervențiile sale de la sfârșitul anului 2023, Șor s-a pronunțat deschis pentru apropierea Republicii Moldova de Federația Rusă. Acesta a mai afirmat că șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, ar trebui expulzat din R. Moldova.

Ilan Șor a fost inclus de Stopfals.md în topul celor mai „prolifici” distribuitori de falsuri în Republica Moldova în 2023. El este autorul falsului că Occidentul este de vină pentru „dezmățul” din Republica Moldova, organizat de președinta Maia Sandu. În realitate, Șor nu a făcut decât să repete vechea narațiune a Kremlinului că Statele Unite sau Uniunea Europeană s-ar implica în treburile interne ale țării noastre. De fapt, jurnaliștii au demonstrat că anume Ilan Șor este cel care organizează proteste plătite.

Șor a mai lansat informația precum că biserica moldovenească este divizată din cauza „actualului regim”, asta deși, după cum a arătat Stopfals.md, scindarea a avut loc cu mulți ani în urmă, iar actuala guvernare nu are nicio implicare.

În același timp, alături de başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, oligarhul fugar a lansat promisiunea goală precum că consumatorii din UTA Găgăuzia vor beneficia de gaze naturale la tariful de 10 lei.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Integrarea europeană, o ameninţare pentru valorile tradiţionale ale R. Moldova

Unele persoane publice au declarat că integrarea europeană amenință valorile tradiționale din Republica Moldova. În calitate de argument, acestea au evocat faptul că Biserica Catolică a permis binecuvântarea cuplurilor de același sex. Mihail Vlah, consilierul bașcanei Găgăuziei, a anunțat că este vorba despre căsătoria dintre persoanele de același sex. El afirmă că o astfel de indicație vine „de sus”. În realitate, Biroul Doctrinar al Vaticanului a permis binecuvântarea cuplurilor de același sex, nu și a căsătoriilor dintre persoanele de același sex. Permisiunea nu este una obligatorie și nu se referă la ortodoxie.

„Integrarea europeană amenință valorile tradiționale”

„Integrarea europeană amenință deja în mod direct valorile tradiționale ale Moldovei. Preoților catolici li se permite acum să binecuvânteze cuplurile unisexuale. Întrucât Biserica Catolică din Moldova face parte din Biserica Catolică mondială, această „indulgență” se aplică automat și clerului nostru”. O astfel de declarație  a publicat pe canalul său de Telegram Natalia Parasca, lidera partidului „Renaștere”.

„Am prefera ca în loc de căsătoria homosexuală, să ne vină din Occident adevărata libertate a presei și supremația dreptului. Există o amenințare la ușa noastră. O amenințare la adresa familiei tradiționale, a demografiei (care în Moldova deja cade în prăpastie), o amenințare la adresa bunăstării viitoare a copiilor noștri. Eu și partidul „Renaștere-Возрождение” suntem categoric împotriva impunerii „culturii” homosexuale locuitorilor Moldovei”, se mai spune în postare.

Declarația făcută de Natalia Parasca a fost preluată de canalul de Telegram al partidului „Renaștere”, canalul Insider Moldova (cu circa 30 de mii de abonați), canalul lui Veaceslav Jucov, consilier în Consiliul Municipal Bălți din partea partidului „Renaștere”, pe canalul de Telegram WTF Moldova?!, pe canalul Гагаузская Республика (peste 33 de mii de abonați) și chiar pe canalul Помощь Юг Молдова (un grup creat pentru a ajuta cetățenii ucraineni care s-au refugiat în R. Moldova din calea războiului), unde declarația în cauză a fost postată de unul dintre abonați.

Natalia Parasca a fost citată și de un utilizator de Facebook, care a postat declarația pe pagina personală. Și pagina SalutMoldova, prezentată ca un site de știri, a citat-o pe Natalia Parasca.

Mihail Vlah, consilierul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul (care a acces la putere fiind susținută de partidul Șor, între timp declarat neconstituțional), a întrezărit și el un pericol în decizia Bisericii Catolice. El consideră că autoritățile moldovenești „ne trag în Europa, unde sunt luate decizii improprii pentru credința ortodoxă”. Vlah mai scrie că o parte din Republica Moldova, în special populația din Găgăuzia, este împotriva căsătoriilor între persoanele de același sex.

„Europa e diversă și valorile de acolo sunt diverse. Cuiva poate că îi este pe plac, iar cuiva nu-i este... (...) Da, marasmul în sânul Bisericii Catolice se agravează. Clericii au ordin de sus să binecuvânteze căsătoriile între persoane de același sex. E greu să înțelegi așa ceva. E tare grav. Ce se întâmplă cu lumea? Cum să explici una ca asta copiilor noștri? Am o întrebare pentru locuitorii Moldovei. Poporul nostru sigur trebuie să aspire într-acolo? Suntem duși la abator, iar noi tacit acceptăm această bacanală. Suntem nimiciți, noi însă așteptăm în tăcere un „viitor european” (în original: «Европа разная и ценности там разные. Кому-то может это подходит, а кому-то и нет (...) Маразм, конечно в Католической Церкви крепчает. Священникам сверху спустили и дали добро на благословение однополых браков. В голове это конечно не укладывается. Очень страшно. Куда мир катится. Как это объяснить нашим детям? Вопрос к жителям Молдовы. Нашему народу точно туда? Нас ведут на убой, а мы тихо соглашаемся с этой вакханалией. Нас уничтожают, а мы молча ждём «европейского будущего»), a scris  Mihail Vlah pe pagina sa de Facebook.

Binecuvântarea cuplurilor de același sex nu oferă și permisiunea pentru căsătorie

La 19 decembrie, Biserica Catolică a permis clericilor să binecuvânteze cuplurile de același sex. Acest act a fost publicat de către Biroul Doctrinar al Vaticanului.

În declarație se spune că binecuvântarea cuplurilor de același sex nu va oferi legitimitate relațiilor de acest gen din punctul de vedere al Bisericii Catolice. La fel, se menționează că binecuvântarea cuplurilor de același sex nu poate avea loc concomitent cu încheierea unei uniuni civile sau în prezența în acel moment a unor veșminte ori altor indicii evidente de nuntă.

„Declarația rămâne ferm ancorată doctrinelor tradiționale ale Bisericii cu privire la căsătorie, fără a admite ritualuri liturgice sau binecuvântări asemănătoare ritualurilor liturgice care ar putea genera confuzii. Totuși, valoarea actului ține de faptul că acesta propune o contribuție specială inovativă pentru semnificația păstorească a binecuvântărilor, care permite extinderea și îmbogățirea semnificației lor clasice din perspectivă liturgică”, se spune în document. 

 

Decizia Bisericii Catolice nu se referă la Biserica Ortodoxă

Instituția căsătoriei, potrivit Declarației Bisericii Catolice, rămâne în continuare o uniune dintre un bărbat și o femeie, naturalmente deschisă pentru a da naștere copiilor.

„Doar în acest context, relațiile sexuale dobândesc un sens natural, adecvat și pe deplin uman. Doctrina Bisericii în această chestiune rămâne una fermă”, se menționează în declarație.

Clericii au dreptul să decidă singuri, în fiecare caz concret, dacă oferă binecuvântare cuplurilor de același sex.

Deciziile Bisericii Catolice nu influențează în niciun fel Biserica Ortodoxă și nu lezează în niciun fel drepturile creștinilor ortodocși.

Natalia Parasca și partidul „Renaștere” - cine sunt aceștia?

Partidul „Renaștere” a fost creat de un grup de deputați care au părăsit fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în anul 2012. La prezidențialele din 2016, formațiunea l-a susținut pe Igor Dodon.

În martie 2023, foștii deputați din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit fracțiunea socialiștilor, aderând la partidul „Renaștere”. S-au alăturat formațiunii și deputații Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, excluși din PSRM în mai, după ce l-au vizitat pe Ilan Șor în Israel.

Natalia Parasca este președintă interimară a partidului „Renaștere” și consilier municipal de Chișinău. Formațiunea se pronunță împotriva Maiei Sandu și cere ca PAS, partidul de la guvernare, să fie declarat în afara legii. Formațiunea se mai pronunță pentru „parteneriatul strategic” cu Federația Rusă. În septembrie 2023, Natalia Parasca a avut o întrevedere cu reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Astfel, Parasca a informat-o pe Zaharova despre intenția partidului „Renaștere” de a organiza un referendum cu privire la aderarea R. Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică.

Natalia Parasca, președinta interimară a partidului „Renaștere”, cu reprezentanta oficială a MAE din Rusia Maria Zaharova. Septembrie 2023. Foto: Facebook, Partidul Politic „Renaștere”/Политическая Партия «Возрождение»

„Renașterea” falsurilor

Pentru partidul „Renaștere” acesta nu este primul caz de plăsmuire a falsurilor. Astfel, în octombrie 2023, candidatul partidului „Renaștere” pentru funcția de primar al municipiului Chișinău Vasile Bolea a declarat că autoritățile intenționează să denunțe până la sfârșitul anului aproape 300 de acorduri în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Afirmația sa a fost dezmințită de Stopfals.md.

Cu o zi înaintea alegerilor locale, desfășurate în R. Moldova la 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals, în care președinta Maia Sandu s-ar fi referit la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul partidului „Renaştere”. Acest video a fost un deepfake despre care a scris portalul Stopfals.md.

Propaganda LGBT, una dintre narațiunile preferate ale propagandei ruse

Politicienii proruși și instituțiile media care fac propagandă abordează des subiectul minorităților sexuale, inventând mereu falsuri noi.

În noiembrie 2022, fostul președinte Igor Dodon a scris pe Facebook că actuala guvernare intenționează să distrugă familia și credința, implementând în școli un proiect care țintește promovarea drepturilor copiilor LGBT. Afirmația este însă un fals. În realitate, activitatea „Copiii LBGT în școala ta” a fost organizată de Centrul Informațional GENDERDOC-M pe rețelele sociale cu scopul de a preveni bullyingul în școli, autoritățile neavând nicio implicare în acest proiect. Falsul în cauză a fost dezmințit de Stopfals.md.

Iar în iunie 2023, Victor Petrov, fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, cunoscut pentru viziunile sale proruse, și care actualmente ocupă funcția de vice-președinte al Comitetului Executiv din autonomie, a declarat că PAS promovează perversiunea şi valorile LGBT prin organizarea unui marş de solidaritate în susţinerea drepturilor comunităţii LGBT. Acest fals a fost dezmințit de Stopfals.md.

De menționat că, la 20 iunie 2023, mișcarea politică obștească Gagauz Halk Birlii, în frunte cu Victor Petrov, a fost prima care a aderat la partidul „Renaştere”.

Senatoarea din România Diana Șoșoacă, care împărtășește viziuni proruse, a declarat pe 31 mai 2023 că UE reglementează recunoașterea căsătoriilor dintre cuplurile LBGT+, precum și dreptul lor de a adopta copii în UE. Stopfals.md a dezmințit acest fals.

Ce înseamnă integrarea europeană pentru Republica Moldova?

La 27 iunie 2014, Uniunea Europeană și Republica Moldova au semnat Acordul de Asociere care include și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC). Acordul instituie bazele pentru o asociere politică mai fermă și pentru integrarea economică, contribuind la extinderea cooperării în domeniile de interes reciproc. Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător facilitează exporturile în Moldova și importurile din Moldova, simplificarea comerțului prin armonizarea etapizată a legislației, regulilor și procedurilor, inclusiv a standardelor, cu Acquis-ul comunitar. 

Relațiile UE-Republica Moldova au intrat într-o nouă etapă strategică de când  Consiliul Europei a recunoscut perspectiva europeană a R. Moldova și i-a acordat statutul de țară candidată la UE. În Avizul său, Comisia Europeană a prezentat nouă pași pe care R. Moldova trebuie să-i parcurgă pentru a progresa în continuare pe calea aderării. Astfel, se așteaptă ca R. Moldova să avanseze pe calea unei reforme cuprinzătoare a justiției, să combată corupția, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODHIR și de Comisia de la Veneția, să intensifice recuperarea activelor, să reformeze instituțiile publice, să elimine influența oligarhilor, precum și să amplifice lupta împotriva criminalității organizate.

Din octombrie 2021, UE a oferit țării noastre un sprijin de peste 1,09 miliarde EUR inclusiv granturi și împrumuturi, angajându-se totodată să continue să consolideze capacitatea de rezistență a Moldovei. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor pentru aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană nu a impus niciun fel de condiționalități vizavi de recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex nici pentru Moldova, nici pentru vreo altă țară care este membră al UE ori candidată pentru aderarea la UE.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
„Campionii” falsurilor răspândite în 2023

Pe parcursul anului 2023, sursele de propagandă au continuat să răspândească falsuri și manipulări în spațiul public din Republica Moldova. Stopfals.md a realizat un clasament al „campionilor falsurilor” de anul trecut, printre ei figurând socialiștii Bogdan Țîrdea și Igor Dodon, deputata rămasă fără imunitate parlamentară, Marina Tauber, oligarhul fugar Ilan Șor, dar și purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova.

Bogdan Ţîrdea - intimidarea diasporei, lichidarea școlilor, neputința UE și credite europene la dobânzi exorbitante

Pe parcursul anului 2023, deputatul socialist Bogdan Ţîrdea a lansat în spațiul public mai multe falsuri, el fiind protagonistul articolelor Stopfals.md de cel puțin cinci ori.

În martie 2023, Ţîrdea a lansat informația falsă precum că președinta Maia Sandu a primit 40 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru a lichida şcolile. Cele 40 de milioane de dolari însă au fost alocate Republicii Moldova pentru reformarea sistemului educațional, iar şcolile sunt închise pe parcursul ultimilor 20 de ani din cauza numărului redus de elevi.

O altă informație falsă, autorul căreia este Bogdan Țîrdea, a fost că moldovenii din diasporă, în special cei din Uniunea Europeană, sunt intimidați și șantajați de angajatorii lor să voteze pentru Maia Sandu și pentru partidele proeuropene din Republica Moldova. Portalul Stopfals.md a discutat cu câteva moldovence stabilite în diferite țări ale UE, care au spus că afirmațiile lui Țîrdea sunt aberații și dezinformări.

Socialistul este și cel care a acuzat-o pe preşedinta Maia Sandu de majorarea vârstei de pensionare pentru femei, iar unele site-uri şi canale de Telegram au pus această decizie pe seama partidului aflat la guvernare. În realitate, majorarea etapizată a vârstei de pensionare a început încă din anul 2016, când PAS nu se afla la guvernare, și a fost determinată de premise demografice.

Spre sfârșitul anului trecut, deputatul socialist a făcut mai multe informații false despre Uniunea Europeană. Mai exact, acesta a declarat că UE nu-i mai oferă granturi Republicii Moldova, ci doar credite la dobânzi exorbitante, și că UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse.

Ilan Şor - gaze la 10 lei, divizarea bisericii și destabilizarea provocată de Occident

Printre „campionii” falsurilor din 2023 se numără și oligarhul fugar Ilan Şor, fostul președinte al Partidului Șor, declarat neconstituțional. El este autorul informației false precum că Occidentul este de vină pentru „dezmățul” din Republica Moldova, organizat de președinta Maia Sandu. În realitate, Șor nu a făcut decât să repete vechea narațiune a Kremlinului că Statele Unite sau Uniunea Europeană s-ar implica în treburile interne ale țării noastre. De fapt, anume Ilan Șor este cel care organizează proteste plătite cu scopul de destabilizare a situației din Republica Moldova.

Șor a mai lansat informația precum că biserica moldovenească este divizată din cauza „actualului regim”, asta deși, după cum a arătat Stopfals.md, scindarea a avut loc cu mulți ani în urmă, iar actuala guvernare nu are nicio implicare.

Iar alături de başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, oligarhul fugar a lansat promisiunea goală precum că consumatorii din UTA Găgăuzia vor beneficia de gaze naturale la tariful de 10 lei.

Marina Tauber - provocări militare pe Nistru, 3 mii de sicrie și arestul orchestrat de Maia Sandu


Clasamentul „campionilor” falsurilor răspândite anul trecut este completat de deputata și vicepreședinta fostului Partid Șor, Marina Tauber. În luna martie 2023, ea a lansat în spațiul public informațiile false precum că autoritățile statului ar pregăti provocări militare pe Nistru în a doua zi de Paște și că ar fi fost comandate circa trei mii de sicrie.

Un alt fals lansat de Marina Tauber și demontat de Stopfals.md este afirmația că președinta Maia Sandu a dat indicații ca ea să fie arestată, în contextul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei.

Igor Dodon - biserici transmise „românilor”, înarmarea la ordinul SUA și mărirea de patru ori a bugetului apărării


În clasament și-a făcut loc și fostul președinte, Igor Dodon. Acesta este autorul informațiilor false precum că Republica Moldova și-a crescut de patru ori bugetul destinat apărării. În realitate, bugetul destinat Armatei a crescut cu circa 68% pentru anul 2023, iar banii sunt destinați în special salarizării și creării de condiții optime pentru militari, și mai puțin pentru înarmare, așa cum susține Dodon.

Stopfals.md a demonstrat că Igor Dodon a răspândit și falsul potrivit căruia președinta Maia Sandu a anulat acordurile prin care bisericile au fost transmise Mitropoliei Moldovei și intenționează să le transmită „românilor”.

Vom preciza că la sfârșitul anului 2022, politicianul afirmase că SUA a ordonat actualei conduceri a Republicii Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament. Stopfals.md a demontat acest fals. Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, bugetul pentru apărăre a fost în creștere, chiar și atunci când Guvernul și Ministerul Apărării erau conduse de persoane promovate de socialști, iar Igor Dodon a fost președinte. Este adevărat că pentru 2023 a fost aprobat un buget pentru apărare cu mult mai mare în comparație cu alți ani, dar majorarea nu a fost impusă de SUA și nu este vorba de procurarea armamentului de război.

Maria Zaharova - rusofobie, impunerea unirii cu România și restanțe față de Gazprom

Multe dintre narațiunile propagandistice folosite de politicieni sau factori de decizie locali sunt folosite frecvent sau chiar lansate de regimul de la Kremlin.


Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, este poate cea mai vocală reprezentantă a autorităților de la Moscova, care lansează informații false și manipulatorii cu privire la Republica Moldova. Pe parcursul anului trecut, Zaharova a fost protagonista a cel puțin trei articole publicate de Stopfals.md.

În unul dintre cazuri, Zaharova a răspândit informații denaturate, speculații și falsuri despre realitățile din Republica Moldova și acțiunile autorităților moldovenești. Tot ea a invocat o pretinsă persecutare a vorbitorilor de limbă rusă în țara noastră.

Maria Zaharova este și autoarea falsului potrivit căruia „regimul Maia Sandu” impune cetățenilor Republicii Moldova unirea cu România. De altfel, această narațiune este una dintre preferatele propagandei ruse.

O altă informație falsă lansată de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse este faptul că R. Moldova nu a îndeplinit nicio obligație din contractul de furnizare de gaze cu compania rusă Gazprom.

 

Victoria Borodin,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Germania propune deschiderea taberelor de migranți în R. Moldova

Portalul Kp.md, blocat în Republica Moldova pentru propagarea informațiilor „în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale”, a publicat un articol bazat pe afirmația unui politician german de opoziție, din care reiese că Germania ar propune deschiderea taberelor de migranți în R. Moldova și Georgia pentru refugiații din Europa și în Rwanda – pentru cei din Africa. În articol este citat politicianul german Jens Spahn, membru al partidului de opoziție „Uniunea Creștin-Democrată”. În realitate, o asemenea decizie oficială a Guvernului Germaniei nu există, iar declarația politicianului german a fost calificată de ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, ca „o idee de-a dreptul copilărească”.

În articolul «Примем всех: В Германии предлагают открыть в Молдове лагеря мигрантов, пока их запросы на предоставление убежища будут рассматривать в странах ЕС»  (în traducere: „Să acceptăm pe toată lumea: Germania propune deschiderea taberelor de migranți în Moldova în timp ce cererile lor de azil sunt luate în considerare în țările UE” se spune, fiind citat politicianul german Jens Spahn, că „partidul său este în favoarea transportului refugiaților în țări terțe, de exemplu, în Rwanda în Africa sau în Moldova și Georgia în Europa”.

În articol mai sunt inserate comentarii care fac trimitere la narațiunea propagandistică falsă despre 30 de mii de sirieni, viral la alegerile prezidențiale din anul 2016. „Sunt de acord, este înviorător să auzi aproximativ 30 de mii de sirieni nu de la oponenți, ci de la partenerii lui Maya Sandu. Nu degeaba Alaiba liberalizează piața muncii”, notează @romania_ru”, se spune în articol.

Declarație populistă dezmințită de ministra de Externe a Germaniei

Este adevărat că politicianul german Jens Spahn a acordat un interviu pe 17 decembrie 2023 pentru ziarul Neue Osnabrücker Zeitung, citat de Dw.com, în care a declarat că noii refugiați care intră ilegal în țările UE să fie trimiși în Ghana și Rwanda sau în țările est-europene care nu sunt membre ale UE, precum Georgia și Moldova. Potrivit politicianului, dacă procesul va fi unul continuu, va scădea numărul refugiaților care vor dori să vină în Germania.

Комсомольская Правда в Молдове nu a făcut decât să disemineze declarația populistă a politicianului german de opoziție, fără a verifica informația din surse oficiale. Fiind într-o vizită în Rwanda și întrebată care este poziția oficială a Germaniei față de propunerea lui Spahn, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a dezmințit afirmația politicianului german, calificând-o ca „o idee de-a dreptul copilărească” .

Moldova și  Georgia – state de origine sigure

Declarația politicianului german a venit după ce, în luna august curent, Germania a propus ca Republica Moldova și Georgia să fie considerate „state de origine sigure”, aceasta fiind încă o măsură de reducere a imigrației dintr-o serie mai lungă, vizând mai multe țări. Potrivit portalului Infomigrants.net (platformă europeană informativă pentru migranți), peste 15 la sută din cererile de azil respinse în Germania provin de la persoane din Georgia și R. Moldova.

Menționăm că în statele clasificate drept sigure se presupune că nu există persecuție, tratament inuman sau degradant, iar acest lucru facilitează respingerea unei cereri de azil. Așadar, s-ar putea ca declarația politicianului german Spahn să facă trimitere și la decizia de calificare a R. Moldova și Georgiei ca state sigure, inițiativă aprobată de cabinetul cancelarului Olaf Scholz, dar criticată de unele organizații germane.

Speculația politicianului german a fost distribuită pe Facebook și de fostul deputat socialist, Oleg Savva, promotor al multor falsuri pe rețelele sociale, inclusiv despre refugiații ucraineni, dezinformări dezmințite de portalul Stopfals.md.

Cine este Jens Spahn?

Politicianul german Jens Spahn este membru al Bundestagului din anul  2002, reprezentând partidul de opoziție „Uniunea Creștin-Democrată”. În perioada 2018-2021, în Guvernul condus de cancelara Angela Merkel, acesta a deținut funcția de ministru Federal al Sănătății.

Narațiunea despre refugiați și migranți, pe agenda surselor pro-Kremlin

De-a lungul timpului, pe site-ul publicației Комсомольская Правда в Mолдове au apărut mai multe articole care îi pun pe migranți sau refugiați într-o lumină negativă. Înainte de alegerile prezidențiale din anul 2016, Kp.md a publicat un articol făcând trimitere la un video apărut pe Internet, precum că „diaspora siriană face apel către cetățenii Republicii Moldova să o voteze pe Maia Sandu”.

În anul 2019, înaintea alegerilor parlamentare din februarie, portalul Kp.md, alături de alte surse media pro-Kremlin, a publicat un articol în care se afirma că R. Moldova a acceptat primii doi refugiați din Bangladesh, deoarece Italia ar fi refuzat să-i primească.

Ulterior, această informație a fost preluată și de alte portaluri care au dedus că țara noastră primește migranții respinși de Uniunea Europeană, dezinformare dezmințită de portalul Stopfals.md.  

Menționăm că în luna octombrie 2023,  Serviciul de Informații și Securitate a cerut blocarea mai multe site-uri pentru că ar difuza informații în spațiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale, printre care și portalul Kp.md. La scurt timp, portalul și-a  schimbat adresa web din Kp.md, în Md.kp.media.

 

Liliana Mălachi,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
article-img
FALS: UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Bogdat (Bogdan) Țîrdea a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova că din cauză că Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o amplă criză politică, socială, economică și demografică, nu mai are resurse și nu-și mai poate permite extinderea. Afirmația este falsă. UE are pe agendă extinderea, iar recent a deschis negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Oficialii europeni neagă o criză socio-economică în UE, iar statisticile oficiale nu arată recesiunea de care vorbește deputatul socialist. Unii experți consideră că afirmațiile lui Țîrdea privind criza din blocul comunitar sunt manipulatorii și tendențioase.

Pe 16 noiembrie curent, deputatul BCS Bogdat Țîrdea a publicat pe Telegram o secvență dintr-un interviu oferit Sputnik Moldova, într-un context în care încerca să argumenteze că Uniunea Europeană este la „marginea prăpastiei” (după minutul 0:20): «У Евросоюза нет уже ресурсов, на расширение нет, на инвестиции нет, на реальную помощь нет. Европейский Союз находится в огромном кризисе: социальном, политическом, демографическом, экономическом» (în traducere - „Uniunea Europeană nu mai are resurse, nici pentru extindere, nici pentru investiții, nici pentru ajutor real. UE se află într-o criză enormă: socială, politică, demografică, economică”).

Delegația UE în R. Moldova: „Nu există nicio criză socială și economică în UE”

Delegația Uniunii Europene în R. Moldova subliniază că în UE nu există nicio criză socio-economică. Mai mult, extinderea blocului comunitar se află în continuare pe agendă.

„Extinderea este una dintre cele mai de succes politici ale UE și continuă să fie pe primul loc pe agendă, așa cum au demonstrat deciziile recente de a include în acest proces încă trei țări, inclusiv R. Moldova. Aceste decizii au fost adoptate de toate statele membre ale UE în unanimitate. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța pe care statele membre ale UE o acordă extinderii. Nu există nicio criză socială și economică în UE, iar cifrele referitoare la performanța economiilor UE și a piețelor muncii sunt cea mai bună dovadă în acest sens”, se arată într-un răspuns oferit portalului Stopfals.md de reprezentanții Delegației UE la Chișinău.

Experți: Afirmațiile lui Țîrdea sunt manipulări scoase din context

Expertul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) Mihai Mogâldea este de părere că afirmațiile deputatului Țîrdea despre criza din Europa sunt manipulatorii și tendențioase. „Deși s-a confruntat în ultimii trei ani cu unele provocări de ordin economic, Uniunea Europeană a demonstrat că este capabilă să depășească aceste probleme prin programe de sprijin financiar pentru statele membre. UE este una dintre cele mai reziliente și longevive organizații, ce a depășit cu succes mai multe crize din trecut, precum cea din perioada 2008 – 2012. Nu există niciun dubiu că UE are toate resursele necesare pentru a facilita atât dezvoltarea statelor membre, cât și a celor din vecinătate”, consideră expertul.

Mihai Mogâldea mai susține că extinderea UE a fost de multe ori impulsionată de crize și situații incerte, iar în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, statele europene înțeleg mai bine miza procesului de integrare europeană a Republicii Moldova pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor moldoveni.

Afirmațiile lui Bogdat Țîrdea despre criza din UE, care ar pune cruce pe extinderea comunității, sunt manipulări scoase din context, consideră Mihaela Sirițanu de la think tank-ul WatchDog. Experta admite că Uniunea Europeană este afectată de o criză economică, doar că aceasta se menține la nivel global și este o consecință a pandemiei, urmată apoi și de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. „Criza economică prin care trece UE este una globală, declanșată în primul rând de pandemia COVID-19, iar apoi amplificată de invazia Rusei în Ucraina. Încetinirea creșterii economice este un proces natural în urma acestor crize sistemice multiple”, a punctat experta.

Potrivit ei, deși creșterea economică a Uniunii Europene nu este la fel de mare ca înainte de pandemie, aceste crize au arătat reziliența blocului comunitar: „Statele membre au adoptat o serie de măsuri de consolidare precum implementarea unui mecanism comun pentru cumpărarea gazului pentru a micșora prețul acestuia și a preveni competiția în aprovizionare sau emiterea obligațiunilor de plată coronabonds. Acest lucru a permis țărilor membre să împrumute bani cu o dobândă identică, indiferent de stat. Drept rezultat, a fost obținută lichiditatea necesară pentru a stimula fiscal statele membre și a ușura presiunea economică generată de criză. De asemenea, în urma mecanismului comun de cumpărare a gazului, inflația medie în interiorul UE a scăzut la 3%, deoarece nu a avut loc o creștere bruscă a prețului gazelor și alimentelor în anul 2023”, a mai precizat Mihaela Sirițanu.

Afirmațiile expertei sunt confirmate și de statistici, dar și de prognozele organizațiilor internaționale de profil. Acestea arată că, deși creșterea economică a Uniunii Europene este mică, nu este vorba de criză. Potrivit Eurostat, economia Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în primele nouă luni ale acestui an. Ultimul studiu al Fondului Monetar Internațional, publicat în luna octombrie, arată că după creșterea economică de 3,3% în zona euro în 2022, pentru acest an este prognozată o majorare de 0,7%, iar în 2024 - de 1,2%. Trebuie precizat că din zona euro fac parte 20 dintre cele 27 de state membre ale UE, inclusiv cele mai mari economii ale blocului comunitar.

UE face pași spre extindere la o lună după afirmațiile lui Țîrdea

La o lună după afirmațiile lui Țîrdea privind imposibilitatea extinderii UE din cauza lipsei resurselor, liderii statelor membre au decis să deschidă negocierile de aderare la blocul comunitar cu Ucraina și R. Moldova. „Odată ce vor fi făcuți pașii prevăzuți în recomandările Comisiei Europene din 8 noiembrie 2023, liderii UE invită Consiliul European să adopte cadrele de negociere respective”, potrivit concluziilor  summitului Consiliului din 14-15 decembrie. Liderii UE au acordat, de asemenea, statutul de candidat la aderare Georgiei, în condițiile în care vor fi implementați pașii prevăzuți în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023.

Oficialii europeni au vorbit în repetate rânduri despre extinderea UE. Președintele Consiliului European susținea acum câteva luni că, pentru a fi credibili, liderii UE trebuie să vorbească despre termene de timp. „Pe măsură ce pregătim următoarea agendă strategică a UE, trebuie să ne stabilim un obiectiv clar. Cred că trebuie să fim pregătiți – de ambele părți – până în 2030 să ne extindem. Aceasta înseamnă că următorul buget pe termen lung al UE va trebui să includă obiectivele noastre comune”, declara președintele Consiliului European, Charles Michel, în august 2023, la Forumul Strategic de la Bled. Și președintele francez, Emmanuel Macron, susține ideea unei extinderi a Uniunii Europene, în etape, țările obținând mai întâi acces la piața unică înainte de a deveni membre cu drepturi depline ale UE.

În cadrul aceleiași emisiuni de la Sputnik Moldova, Țîrdea a manipulat opinia publică prin declarația că UE nu mai oferă R. Moldova decât „credite la dobânzi enorme și condiții sălbatice”, afirmație demontată de Stopfals.md. De altfel, site-ul Sputnik Moldova a fost blocat în Republica Moldova la două zile după începerea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Într-un ordin al directorului Serviciului de Informații și Securitate, s-a argumentat că sursa promova „informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență”.

În ultimii ani, Bogdan Țîrdea a  distribuit mai multe falsuri și speculații despre Uniunea Europeană, NATO, Banca Mondială, a etichetat societatea civilă din Moldova cu calificativele „caracatiță” și „mercenari” și a acuzat ONG-urile că ar fi „agenți străini” care lucrează împotriva statului la comanda lui George Soros. În schimb, în postările sale, Țîrdea mereu laudă Rusia și politica Kremlinului.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
article-img
FALS: UE nu-i mai oferă granturi R. Moldova, ci doar credite la dobânzi exorbitante

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Bogdat (Bogdan) Țîrdea, a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova că din cauză că UE se confruntă cu o amplă criză economică și socială nu-și mai poate permite extinderea și nici măcar să susțină Republica Moldova. În acest sens, el prezintă drept argument faptul că UE nu mai oferă R. Moldova decât „credite la dobânzi enorme și condiții sălbatice”. Datele furnizate de Guvern și de structurile europene denotă că afirmațiile lui Bogdat Țîrdea sunt false, iar UE rămâne unul dintre cei mai mari donatori externi ai Republicii Moldova.

La 16 noiembrie curent, deputatul BCS, Bogdat Țîrdea, a publicat pe Telegram o secvență dintr-un interviu oferit Sputnik Moldova, într-un context în care încerca să argumenteze că Uniunea Europeană este la „marginea prăpastiei” și pe „punctul de a exploda”: „У Евросоюза нет уже ресурсов, на расширение нет, на инвестиции нет, на реальную помощь нет. Ты что не видишь что они дают только кредиты с бешеными процентами и с дикими предусловиями” (în traducere, „UE nu are bani pentru extindere, nici pentru investiții, nici pentru ajutor real. Nu vedeți că ne dă doar credite la procente nebune și în condiții sălbatice?”).

Delegația UE: Granturi de peste 600 de milioane de euro în doi ani

Delegația Uniunii Europene la Chișinău notează, într-un comentariu pentru Stopfals.md, că în ultimii doi ani UE a pus la dispoziția Republicii Moldova sprijin financiar de peste 1,2 miliarde de euro, dintre care mai mult de jumătate reprezintă granturi, adică asistență nerambursabilă. „Din octombrie 2021, peste 1,2 miliarde de euro au fost puse la dispoziție pentru Moldova, din care mai mult de jumătate sunt granturi nerambursabile. Sprijinul se acordă, printre altele, prin asistență macrofinanciară, sprijin bugetar, asistență bilaterală prin Programe Anuale de Acțiune (AAP), ajutor umanitar, sprijin pentru răspuns la criză, precum și proiecte cu instituții financiare internaționale garantate de UE”, se arată în comentariul instituției.

„Guvernul RM negociază cu UE Planurile Anuale de Acțiuni (PAA) finanțate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). PAA cuprind proiectele ce vor fi finanțate prin asistență nerambursabilă de Comisia Europeană”, potrivit unei note informative transmise pentru Stopfals.md de secretarul de stat la Ministerul Finanțelor, Ion Gumene. Astfel, în 2021 PAA a prevăzut asistență nerambursabilă Republicii Moldova în valoare de 52 de milioane de euro, în 2022 - 40, iar în 2023 - 31 de milioane de euro.

Finanțare UE de peste 1,6 miliarde de euro într-un program pentru Parteneriatul Estic

În plus, la 2 iulie 2021, Comisia Europeană a aprobat Documentul Comun de Lucru (Joint Staff Working Document) 4 - Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic post-2020, care prevede 5 inițiative emblematice (flagships) pentru Republica Moldova, finanțate de UE. Este vorba de o sumă totală de peste 1,6 miliarde de euro pentru domenii ca dezvoltarea infrastructurii și conectivității rutiere, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea eficienței energetice. Acești bani sunt oferiți ca împrumuturi, granturi și scheme de garantare.

Trebuie precizat că și anul viitor Uniunea Europeană va oferi granturi Republicii Moldova, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru 2024. Mai exact, este vorba de 62,5 milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară (MFA) și suport bugetar.

Sursa imagine: Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2024; www.mf.gov.md

„Republica Moldova beneficiază și de programe regionale, precum cele de cooperare transfrontalieră și transnațională și alte forme de suport tehnic și financiar din diverse resurse/instrumente ale UE, inclusiv pentru cofinanțarea investițiilor finanțate de Banca Europeană de Investiții, sau alte instituții financiare. Concomitent, reprezentanții sectorului privat, ai societății civile, ai mediului academic și cultural beneficiază de sprijin financiar din partea UE în baza aplicațiilor depuse în cadrul inițiativelor regionale, date care nu se regăsesc în sistemul trezorerial național și nu pot fi prezentate”, notează Ministerul Finanțelor în comentariul său.

Credite europene vs. credite rusești

În privința condițiilor financiare ale creditelor pe care le oferă UE Republicii Moldova, despre care Bogdat Țîrdea afirmă că sunt oferite „la procente nebune și condiții sălbatice”, Ministerul Finanțelor precizează că rata anuală variază între 0,125% și 3,375% anual. În general, UE îi oferă credite Republicii Moldova cu o maturitate de până la 15 ani, inclusiv cu perioadă de grație de până la 5 ani.

Pentru comparație, creditul negociat în 2020 de Guvernul Chicu, cu Federația Rusă, susținut de socialiști, urma să fie acordat pentru 10 ani, fără perioadă de grație, cu o dobândă de 2%. În schimb, Moscova cerea ca pentru întârzierea plăților cu mai mult de 10 zile să fie aplicate dobânzi de 150%, ca proiectele comune să fie efectuate de companii rusești și ca Republica Moldova să-și asume angajamentul pentru stingerea unor credite acordate de băncile rusești unor „debitori moldoveni”. Amintim că atunci Curtea Constituțională a declarat a declarat neconstituțional acordul respectiv, invocând existența mai multor clauze neclare, dar și un număr disproporționat de angajamente pe care urma să și le asume Republica Moldova în fața Federației Ruse, în schimbul unui împrumut de până la 200 de milioane de euro.

Deputatul Bogdat Țîrdea este unul dintre cei mai activi promotori de falsuri printre aleșii poporului. De-a lungul timpului, el a dezinformat despre NATO, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, organizațiile neguvernamentale și agricultură – alegații dezmințite de jurnaliști. În schimb, în postările și intervențiile sale, Țîrdea are mereu tendința de a laudă Rusia și politica Kremlinului.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
article-img
Poporul vrea în Uniunea Eurasiatică, nu în UE — un FALS tirajat de Veacelav Perju și site-urile pro-Kremlin

Guvernarea din Moldova optează pentru apropierea de Uniunea Europeană (UE), însă marea majoritate a cetățenilor se pronunță în favoarea Uniunii Eurasiatice. Declarația îi aparține lui Veaceslav Perju, prim-vicepreședinte al Camerei Civile a Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Afirmația lui este una falsă, or sondajele indică o situație cu totul inversă. 

Potrivit secretarului executiv al Platformei „Uniunea Populară”, Veaceslav Perju, marea majoritate a cetățenilor din țara noastră optează pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, nu pentru aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru „Sputnik на русском” („Sputnik în limba rusă”), publicat la 16 noiembrie.

captură video

„Se creează impresia că există două realități: poporul și datele sondajelor sugerează că marea majoritate a moldovenilor se pronunță pentru intensificarea relațiilor de prietenie cu Rusia și cu alte țări din CSI, la fel, ei se pronunță pentru statalitatea moldovenească, pentru istoria Moldovei, pentru limbă. Însă Președinta, Parlamentul și Guvernul reprezintă, de fapt, o forță unită prooccidentală și optează pentru un alt vector. Situația în cauză este uimitoare. Iar marea majoritatea în țara noastră este extrem de preocupată de această situație”, a declarat Perju. 

Un fragment din acest video este distribuit și pe Tiktok. 

Articolul intitulat „Veaceslav Perju: autoritățile moldovenești vor în UE, iar poporul vrea în Uniunea Eurasiatică” («Вячеслав Пержу: власти Молдовы хотят в ЕС, а народ — в Евразийский союз») a fost publicat și de site-ul Gagauznews.md.

captură video

Cine este Veaceslav Perju

Veaceslav Perju este secretarul executiv al Platformei „Uniunea Populară” (o platformă prorusă), președintele așa-numitului Consiliu Public din Moldova și prim-vicepreședinte al Camerei Publice a UEE. 

„Uniunea Populară” se distinge printr-o retorică prorusă agresivă, aceasta distribuie sistematic „sperietori” despre Unirea Moldovei cu România. Bunăoară, când sintagma „limbă moldovenească” a fost înlocuită cu sintagma „limbă română” „Uniunea Populară” a declarat că „următorul pas va putea fi doar lichidarea statalității moldovenești și alipirea forțată a țării noastre la România” (în original: «следующим после этого шагом может стать только ликвидация молдавской государственности и насильственное присоединение нашей страны к Румынии»). Afirmații similare răspândește mass-media oficială din Rusia, de exemplu agenția de știri RIA Novosti.

Sondajele de opinie sugerează disponibilitatea pentru aderarea la UE

Conform majorității sondajelor de opinie efectuate și făcute publice în ultimii ani în Republica Moldova, ideea privind aderarea la Uniunea Europeană se bucură de susținerea majorității cetățenilor. 

Astfel, sondajul „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova” desfășurat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în cooperare cu CBS-AXA și făcut public la 11 iulie 2023 denotă că 59,2% dintre cetățeni susțin aderarea Moldovei la UE, iar, în eventualitatea unui referendum la acest subiect, 55,4% dintre cetățeni ar vota „pentru” și 30,6% ar vota „contra”.

Totodată, sondajul de opinie anual, ediția 2023, al Programului VECINII UE de la Est, realizat în februarie și făcut public în septembrie curent arată că percepțiile moldovenilor față de Uniunea Europeană se îmbunătățesc cu fiecare an. Potrivit rezultatelor sondajului, 62% dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE (+10% față de părerile din 2016), în comparație cu doar 8% care au o părere negativă (în scădere de la 17% în 2016).

Rezultatele ultimului „Barometru” al companiei iData, publicat la 2 noiembrie 2023, sugerează că 60,6% dintre respondenți susțin aderarea Republicii Moldova la UE, în comparație cu 33,1% care s-au declarat împotrivă.

Conform Barometrului Opiniei Publice (BOP) publicat de Institutul de Politici Publice (IPP) la 4 septembrie 2023, dacă va fi organizat un referendum privind aderarea Moldovei la EU atunci 49,7% dintre respondenți ar vota „pentru”, iar 32,8% s-ar pronunța „împotrivă”. În general, rezultatele BOP din ultimii trei ani demonstrează, cu unele excepții, că majoritatea cetățenilor ar susține aderarea Republicii Moldova la UE, chiar dacă pe parcursul ultimului an această susținere s-a diminuat un pic.

Preferințele populației față de statutul de membru al UE s-au conturat și în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, precum și în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. La scrutinul local partidele proeuropene au acumulat aproape 60% din voturi, iar PAS, formațiunea aflată acum la guvernare, a acumulat 52,80% din sufragii. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, Maia Sandu, candidată proeuropeană, și-a asigurat 57,72% din voturi, devansându-l pe oponentul său Igor Dodon (42,28%), care se pronunța pentru extinderea integrării în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și o cooperare mai strânsă cu Rusia.

Falsuri marca „Uniunea Populară”

Falsurile despre Unirea cu România sunt distribuite activ de către reprezentanții „Uniunii Populare” și în Găgăuzia. În martie 2023, în cadrul unui eveniment numit Congresul diplomației populare „Prietenia Popoarelor 2023” care a avut loc la Comrat, Veaceslav Perju a declarat (39:50-45:10) că „după redenumirea limbii de stat în română, Moldova va dispărea în calitate de stat” (în original: «после переименования госязыка в румынский, Молдавия исчезнет как государство»). În cadrul aceluiași eveniment Perju a repetat de câteva ori că „prietenii noștri adevărați sunt Rusia, așa cum a fost pe tot parcursul istoriei” (în original: «реальные друзья — это Россия, как было всю историю»), calificând țările occidentale drept „o enclavă de răpitoare prooccidentale gata să dezbine popoarele și să le ațâțe unele împotriva altora” (în original: «анклавом прозападных хищников, которые настроены на разделение народов и их стравливание между собой»).

Deşi scopul declarat al Congresului diplomației populare a fost „stabilirea relaţiilor economice şi consolidarea păcii interetnice”, în realitate, acesta s-a transformat într-o platformă pentru unirea organizaţiilor care au îmbrăţişat o agendă prorusă şi antiguvernamentală. Totodată, în calitate de „invitat special” la for urma să participe preşedintele Tatarstanului, Rustam Minnihanov, însă autorităţile moldoveneşti i-au interzis accesul în Republica Moldova. De menţionat că Rustam Minnihanov susţine agresiunea Rusiei în Ucraina, iar, la situaţia din ianuarie 2023, Tatarstanul a cheltuit 2,5 mlrd de ruble pentru a susţine războiul. Rustam Minnihanov i-ar raportat personal lui Putin despre acest lucru. 

La fel, Veaceslav Perju a participat la lansarea „Uniunii Populare din Găgăuzia” («Народный Союз Гагаузии/Gagauz Halk Birlii») în frunte cu Victor Petrov (care la acel moment era deputat în cadrul Adunării Populare, iar în prezent ocupă funcţia de vice-preşedinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia). Şi Victor Petrov răspândeşte în repetate rânduri falsuri despre cât de importantă este Rusia pentru moldoveni în mai multe domenii. Astfel, în postarea făcută pe Facebook la 22 aprilie 2023, în timpul campaniei electorale pentru alegerile Başcanului autonomiei găgăuze, Petrov s-a arătat nemulţumit de intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a denunţa mai multe acorduri în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Potrivit afirmaţiilor sale, „mai mult de jumătate de milion de persoane originare din Republica Moldova, inclusiv din Găgăuzia, lucrează pe teritoriul Rusiei, asigurând fluxul de transferuri bănești în țară” (în original: «более полумиллиона человек выходцев из Республики Молдова, включая Гагаузию, работают на территории России, обеспечивая поток денежных переводов в стране»), ceea ce constituie „una din principalele surse de venit pentru statul nostru” (în original: «один из основных источников дохода нашего государства»). Declaraţiile lui Petrov nu corespund însă realităţii. Din 2014, transferurile băneşti făcute din Rusia în favoarea persoanelor fizice din Moldova s-au redus constant, de la 62% din volumul total de remitenţe până la 10,9% în anul 2021, cu o anumită creştere în 2022. Despre asta a scris Stopfals.md.

Site-urile care răspândesc falsurile lui Perju au fost blocate anterior în R. Moldova

La 26 februarie 2022, la două zile după invazia amplă a trupelor rusești pe teritoriul Ucrainei, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei a emis un ordin care prevedea blocarea a două surse de conținut online care promovau informații ce instigau la ură și război, fiind vorba despre Sputnik.md și Gagauznews.md (portalul este afiliat lui Victor Petrov, iar redactorul acestuia, Nicolai Costîrchin, conduce „Comitetul pentru informații, mass-media și apărarea libertății de exprimare” al platformei proruse „Uniunea Populară”).

La 22 martie 2023, SIS a dispus blocarea a cinci site-uri care promovează informații false în domeniul ce afectează securitatea națională, în condițiile stării de urgență. Toate acestea aparțin agenției de știri Sputnik, o agenție pro-Kremlin.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

article-img
FALS: Majoritatea populației Republicii Moldova nu susține aderarea la Uniunea Europeană

Corespondentul agenției rusești TASS la Chișinău, Valeri Demidețki, a declarat, în cadrul emisiunii «Мнение» (trad. - Opinie) a așa-numitei agenții rusești News Front, moderată de Alexei Davîdov, că toate sondajele arată că majoritatea populației Republicii Moldova nu-și dorește aderarea la Uniunea Europeană (UE). Această afirmație este falsă, deoarece sondajele de opinie, realizate în ultimii ani, arată că majoritatea cetățenilor ar susține aderarea R. Moldova la UE.

În intervenția sa de 14 minute, publicată la 15 noiembrie curent, Valeri Demidețki a afirmat că „aderarea Moldovei la UE ar putea duce la un nou conflict și sânge” și că aderarea la UE fără regiunea transnistreană este o idee care nu merită atenție. «Стоит отметить, что все опросы об объединении Румынии и Молдовы, а также о вступлении в ЕС не поддерживается большинством населения, т.к. это чревато очень большими потрясениями, которые никому не нужны» (trad. - „Este de remarcat faptul că toate sondajele despre unirea României și Moldovei, precum și aderarea la UE, nu sunt susținute de majoritatea populației, deoarece asta ar însemna crize foarte mari, de care nimeni nu are nevoie”) - spune Valeri Demidețki.

captură video

Ce arată sondajele, de fapt?

Potrivit majorității covârșitoare a sondajelor de opinie realizate și date publicității în ultimii ani în Republica Moldova, ideea aderării la UE se bucură de susținerea majorității cetățenilor. Pentru a ilustra situația, vom prezenta rezultatele mai multor sondaje din ultima perioadă, realizate de diverse companii specializate.

Astfel, potrivit sondajului „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu CBS-AXA, și publicat la 11 iulie 2023, 59,2% dintre cetățeni susțin aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, iar în eventualitatea unui referendum privind aderarea la UE, 55,4% dintre cetățeni ar vota „pentru” și 30,6% - „contra”.

În același timp, Sondajul de Opinie Anual din 2023 al Programului „VECINII UE de la est”, realizat în februarie și publicat în septembrie, arată că moldovenii au o percepție din ce în ce mai bună despre UE. Rezultatele arată că 62% dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE (+10 puncte procentuale față de rezultatele din 2016), în comparație cu doar 8% care au o părere negativă (în scădere de la 17% în 2016).

Rezultatele ultimului sondaj al companiei iData, denumit „Barometru” și publicat la 2 noiembrie 2023, arată o pondere de 60,6% a celor care susțin aderarea R. Moldova la UE, comparativ cu cei 33,1% care s-au declarat împotrivă.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice (BOP), realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) și dat publicității la 4 septembrie 2023, în cazul unui referendum de aderare a R. Moldova la UE, 49,7% dintre respondenți ar vota pentru, iar 32,8% - împotrivă. Luate în ansamblu, rezultatele BOP din ultimii trei ani arată, cu unele excepții, că majoritatea cetățenilor ar susține aderarea R. Moldova la UE, chiar dacă în ultimul an această susținere este într-o ușoară descreștere.

Sursă: BOP

Preferința cetățenilor pentru aderarea la UE s-a văzut și la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, dar și în cazul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020. La scrutinul parlamentar, forțele proeuropene au acumulat aproape 60% din voturi, dintre care 52,80% le-a obținut actualul partid de guvernământ (PAS). Respectiv, în turul II al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, candidata proeuropeană Maia Sandu l-a învins, cu 57,72 la sută din voturi, pe contracandidatul său de stânga, Igor Dodon, (42,28%), care promovează o mai mare integrare în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și o colaborare mai strânsă cu Rusia.

Surse de propagandă pro-Kremlin

Valeri Demidețki este un jurnalist din Republica Moldova, corespondent la Chișinău al agenției de stat rusești TASS, controlată de regimul de la Kremlin. Publicațiile acestei surse au fost adesea obiectul unor articole ale platformei EUvsDisinfo, proiectul Grupului East StratCom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, care a demontat mai multe falsuri promovate de TASS.

captură ecran

TASS a fost blocată în Republica Moldova începând cu 30 octombrie 2023, printr-un ordin al directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, alături de alte 30 de surse de conținut online. Potrivit SIS, acestea „alterează, în condiţiile stării de urgenţă, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, conţinutul informaţiilor difuzate în spaţiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale provenite de la autorităţile publice din statul aflat în conflict militar şi recunoscut drept stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de sancţiuni internaţionale ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei şi Norvegiei, pentru acţiuni ce au urmărit destabilizarea ordinii constituţionale din Republica Moldova sau pentru implicarea în acţiuni ce atentează la statalitatea şi integritatea teritorială a statului vecin Ucraina”.

Sursă: SIS

Emisiunea «Мнение» apare pe platforma Youtube, fiind un proiect comun al așa-numitei agenții de informare rusească „News Front”, creată de un activist pro-rus din Crimeea după anexarea ilegală de către Rusia, și a postului de radio „Tavria”, din orașul ucrainean Herson. Este, în esență, o emisiune propagandistică, autorii și invitații promovând diverse narațiuni pro-Kremlin. În vara anului curent, la aceeași emisiune a fost invitat deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Bogdan Țîrdea. Parlamentarul a diseminat atunci falsul că moldovenii din diaspora, în special cei din statele UE, ar fi obligați de angajatorii lor să susțină partidele proeuropene din R. Moldova. Așa cum au declarat mai mulți conaționali, afirmațiile deputatului sunt false.

 

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

article-img
Kp.md a distorsionat o declarație a Maiei Sandu, obținând o afirmație falsă: Cei care nu vor vota cu PAS nu vor primi bani europeni

Portalul Kp.md, care este pagina web a ziarului de limbă rusă „Komsomolskaia Pravda v Moldove”, a publicat un articol în care afirmă că președinta Maia Sandu a anunțat cum vor fi „pedepsite” satele și orașele unde alegătorii nu vor vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la scrutinul local din 5 noiembrie – ele nu vor primi bani europeni pentru dezvoltare. Afirmația din articol este falsă. În realitate, Maia Sandu a declarat că în satele și orașele unde alegătorii vor accepta să-și vândă votul, fiind corupți de grupări criminale, nu vor ajunge finanțări europene. Ea nu a făcut nici o referire la formațiunea PAS.

În articolul intitulat «"Там европейских денег на развитие сёл и городов не будет": Майя Санду на русском языке рассказала, что будет с теми, кто не проголосует за ПАС» (în traducere: „Acolo nu vor fi bani europeni pentru dezvoltarea orașelor și satelor”: Maia Sandu a spus, în limba rusă, ce se va întâmpla cu cei care nu vor vota pentru PAS”), publicat marți, 26 septembrie, de­­­­ Kp.md, se spune că: „Președinta Moldovei, Maia Sandu, a oferit un interviu în limba rusă, ca să fie clar pentru toți, nu doar adepților PAS. Președinta a declarat în mod deschis, direct, pentru toți alegătorii, cum vor fi „pedepsite” orașele și satele care nu vor vota pentru PAS” (în original: «Президент Молдовы Майя Санду дала интервью на русском языке, чтобы всем было понятно, а не только адептам ПАС. Президент открыто, напрямую заявила для всех избирателей, как будут "наказаны" те города и села, которые не проголосуют за ПАС»). Articolul continuă cu un citat, atribuit Maiei Sandu: „Vreau să spun foarte clar – acolo unde, din anumite motive, oamenii vor alege reprezentanți ai grupărilor criminale, acolo nu vor veni bani europeni pentru dezvoltarea satelor și orașelor. Cei care intenționează să-și vândă votul cu 50 de lei nu vor avea apoi bani pentru a-și dezvolta satul sau orașul” (în original: «Я хочу сказать очень чётко - там, где по каким-то причинам люди выберут представителей криминальных группировок, там европейских денег на развитие сёл и городов не будет. У тех, кто рассчитывает продать свой голос за 50 лей, потом не будет денег, чтобы развивать своё село или город»).

Articolul a fost plasat pe pagina de Facebook a publicației, de unde a fost replasat inclusiv de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, acumulând zeci de distribuiri.

Președinta a spus că banii europeni nu pot fi dați localităților unde grupările criminale cumpără alegătorii

De fapt, citatele atribuite președintei Republicii Moldova au fost extrase de Kp.md, fără să se facă referire la context, din declarațiile Maiei Sandu în cadrul emisiunii în limba rusă „Новая неделя” cu Anatolie Golea, la postul TV8 (min. 48:02). Emisiunea a fost difuzată pe 25 septembrie curent. Președinta a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora proiectele de dezvoltare a infrastructurii locale din cadrul proiectului „Satul European” ar fi fost date preponderent reprezentanților PAS. Ea a răspuns că cifrele arată altceva - 30 la sută dintre aceste proiecte au fost obținute de primari care au candidat pe listele blocului ACUM, din care anterior a făcut parte și PAS. Apoi a spus: „Pe de altă parte, aș vrea să spun clar: acolo unde, din anumite motive, oamenii vor dori sau vor alege reprezentanți ai structurilor criminale, acolo, desigur, nu vor ajunge banii europeni destinați dezvoltării satelor și orașelor, pentru că asta nu este corect. - Dar dacă ei vor depune proiecte, inclusiv transfrontaliere? - Ei pot depune, dar Uniunea Europeană nu oferă bani pentru criminali, așa că oamenii trebuie să știe asta. Cei care cred că vor primi 50 de lei și își vor vinde astfel votul trebuie să știe că ulterior nu vor avea bani pentru o dezvoltare normală a satului sau orașului” (în original: «- Но, с другой стороны, я хочу сказать очень четко: там где по каким-то причинам люди захотят или выберут представителей криминальных группировок, то там, конечно, европейских денег на развитие сел и городов не будет, потому что это не правильно. - Но если они напишут проекты, в том числе трансграничные? - Они могут написать, но Европейский Союз это не на криминальные расходы, то есть не дает деньги на криминалов, так что люди должны знать это. Те, которые думают, что вот они получат 50 лей потому что продали свой голос, у них потом не будет денег чтобы развивать нормально село или город»).

Astfel, declarațiile Maiei Sandu, la care face trimitere Kp.md, nu conțin nici o referire la formațiunea PAS. Ele au fost redate trunchiat și selectiv, apoi au fost interpretate în mod intenționat eronat, pentru a se obține o afirmație falsă.

Komsomolskaia Pravda v Moldove este un portal cu politică editorială pro-Kremlin, ale cărui articole sunt verificate și dezmințite frecvent de StopFals.md. În ultimele luni, pe kp.md au fost publicate mai multe dezinformări referitoare la războiul din Ucraina, dar și la chestiuni interne ale Republicii Moldova. 

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

article-img
Narațiuni propagandistice în jurul „expulzării” diplomaților ruși: de la rusofobie până la „calea Kievului” și consecințe asupra cetățenilor moldoveni

De la sfârșitul lunii iulie, când autoritățile moldovenești au anunțat că vor reduce numărul diplomaților ruși și al personalului tehnic din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, și până la plecarea propriu-zisă a unor diplomați, oficiali ruși și alte surse pro-Kremlin au transmis diverse speculații, invocând câteva mesaje propagandistice. Unele surse au invocat pretinsa rusofobie a conducerii Moldovei, altele - că este o decizie luată la indicația Occidentului, în urma căreia vor avea de suferit cetățenii, și că „Moldova urmează calea Kievului”.
 
În ședința Guvernului din 26 iulie 2023, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) Nicu Popescu a anunțat intenția de a reduce numărul de diplomați la Ambasada Rusiei. Decizia a fost luată după ce portalul „The Insider” și postul de televiziune Jurnal TV au publicat o investigație, potrivit căreia serviciile secrete rusești ar spiona instituțiile statului nostru cu ajutorul unor antene de pe sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. „Timp de mai mulți ani, chiar decenii, am asistat și am fost ținta unor tipuri de activități din partea Federației Ruse destul de ostile. O parte din ele au fost realizate inclusiv prin intermediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. Am văzut și informațiile cu un număr excesiv de antene. În opinia noastră, este foarte important ca serviciile diplomatice ale țării noastre, dar și ale altor țări, să se concentreze pe dezvoltarea bunelor relații. Or, atunci când o bună parte a prezenței diplomatice a unei alte țări este îndreptată spre eforturile de destabilizare a țării noastre și acțiuni care nu țin de modalitățile standard de acțiune a unor servicii diplomatice... Am ajuns de comun acord cu instituțiile și decidenții politici la necesitatea limitării numărului de diplomați acreditați din Federația Rusă în Moldova, astfel să fie mai puțini indivizi care acționează pentru a destabiliza situația din țara noastră”, a declarat Nicu Popescu la ședința Guvernului.
Ulterior, MAEIE a precizat într-un comunicat oficial că decizia a fost luată pentru „echivalarea numărului personalului diplomatic, administrativ, tehnic și de serviciu al Federației Ruse care activează în țara noastră cu cel al Republicii Moldova în Federația Rusă. Conform acestei decizii, la etapa actuală, reprezentarea fiecărui stat, în baza principiului de paritate, urmează să constituie 10 funcții diplomatice și 15 poziții administrative, tehnice și de serviciu”.

La 14 august 2023, 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit Republica Moldova.

Mesaj 1: Rusofobie promovată de autoritățile moldovenești
După adoptarea acestei deciziei, mai mulți oficiali ruși de rang înalt și unele surse media au răspândit diverse narațiuni false și speculative. Astfel, Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui rus, a declarat, citat de site-ul agenției guvernamentale de știri TASS, că în Moldova rusofobia este stimulată și promovată la greu de conducerea țării. «Русофобия всячески поощряется сейчас в Молдове, часто не находит питательной среды среди людей. Люди, насколько мы знаем, вряд ли склонны к таким проявлениям русофобии. Само руководство рубит все канаты. Это плохо» (în traducere: „Acum, în Moldova, rusofobia este încurajată în fel și chip, deși deseori nu este acceptată de oameni. Din câte cunoaștem, oamenii nu sunt atât de predispuși să manifeste rusofobie. Însă autoritățile taie toate punțile. Asta este rău”), a spus Peskov.

Reamintim că narațiunea falsă a pretinsei rusofobii în Moldova este reluată frecvent de surse pro-Kremlin, afirmații demontate de portalul Stopfals.md.
 
Mesaj 2: Vor avea de suferit cetățenii moldoveni
La rândul său, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a spus că din cauza acestei decizii vor avea de suferit cetățenii moldoveni. Într-un comunicat publicat pe pagina web a instituției se menționează că: «Решение официального Кишинева ударит, прежде всего, по молдавским гражданам, которые из-за антироссийской линии властей своей страны будут объективно ограничены в получении российских консульских услуг и поддержании культурных, образовательных, духовных, деловых и человеческих контактов с Россией. Недружественный шаг молдавской стороны не останется без ответа. О принятых ответных мерах будет сообщено дополнительно» (în traducere: „Decizia Chișinăului oficial va lovi, în primul rând, în cetățenii moldoveni care, din cauza liniei antiruse a autorităților, vor fi limitați obiectiv în obținerea serviciilor consulare, în menținerea contactelor culturale, educaționale, spirituale, de afaceri și umane cu Rusia. Pasul neprietenos al părții moldovenești nu va rămâne fără răspuns. Despre măsurile de răspuns vom anunța suplimentar”). 

Portalul Ng.ru (publicația «Независимая газета») a publicat un articol despre pretinsa rusofobie din Moldova, în care a menționat că, prin aceste acțiuni, Moldova „urmează calea Kievului” («Кишинев идет по пути Киева»).

Mesaj 3: Decizie pe placul Occidentului și NATO
Unii exponenți pro-ruși din Moldova nu au ratat nici de această dată ocazia de a amplifica mesajele Kremlinului. Astfel, fostul președinte al țării și liderul socialist Igor Dodon a declarat că decizia autorităților moldovenești de a reduce numărul diplomaților ruși a fost luată de PAS pentru a face pe plac Occidentului și a fi „în trend” cu țările NATO. La emisiunea «По фактам» cu Iulia Fiodorova, din 28 iulie 2023, difuzată la postul de televiziune Exclusiv TV, Dodon a mai exclamat: „Ce va fi mai departe, vor lupta cu farfuriile zburătoare, cu extratereștrii, despre care deja se vorbește în Congresul SUA?”. Ulterior, Dodon a publicat aceste declarații și pe pagina sa de Facebook. Reamintim că postul de televiziune TNT Exclusiv TV este afiliat Partidului Socialiștilor. Potrivit portalului de date deschise Data2b.md, postul este gestionat de compania „Exclusiv Media” S.R.L., administratoarea căreia este Ludmila Furculiță, soția deputatului BECS Corneliu Furculiță.

Narațiuni pro-Kremlin diseminate și în România

Amintim că, recent, și autoritățile de la București au decis reducerea personalului diplomatic și tehnico-administrativ al Federației Ruse în România, în baza parității. „Conform deciziei autorităților române, Federația Rusă trebuie să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziții – adică cu 21 de poziții de diplomat și cu 30 de poziții de personal tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în țara noastră cu 40 de persoane – adică cu 11 diplomați și cu 29 de persoane aparținând personalului tehnico-administrativ”, se arată în comunicatul MAE de la București. După această decizie, la 1 iulie curent, 40 de angajați ai misiunii diplomatice ruse la București, împreună cu membrii familiilor lor au plecat din România.

Decizia autorităților române la fel a fost comentată speculativ. Portalul Inpolitics.ro (care diseminează mesaje anti-UE; vezi capturile foto de mai jos) a indus ideea că „făcând acest gest, România are șanse mari de a rămâne fără propria ambasadă la Moscova, adică un eveniment fără precedent”.

Nici România, nici Republica Moldova nu au expulzat personalul diplomatic rus, ci au redus numărul în baza principiului parității, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. 1 al Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, din 18 aprilie 1961. Convenția prevede că: „În lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menţinut în limitele a ceea ce el considera ca rezonabil și normal, având în vedere împrejurările şi condițiile existente în acest stat și nevoile misiunii în cauza”.

Liliana Mălachi și Mădălin Necșuțu,

Stopfals.md

article-img
FALS: Din anul 2021, Moldova a sărăcit mai tare decât în alți ani, din cauza incompetenței autorităților

Fostul premier Vlad Filat a acuzat actuala guvernare de faptul că, pe parcursul ultimilor doi ani, „sărăcește țara, deși Uniunea Europeană alocă țării noastre milioane de euro în calitate de asistență”. Aceste afirmații au un caracter vădit speculativ. Nivelul de sărăcie din Moldova din ultimii ani este influențat de astfel de factori precum pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, grație sprijinului extern și a compensațiilor, gradul de sărăcie energetică a cetățenilor moldoveni s-a redus.

Filat: „De ce, când UE ajută RM cel mai mult, moldovenii cel mai mult au sărăcit?”

Fostul prim-ministru al Moldovei Vlad Filat a publicat pe pagina sa de Facebook o postare în care a declarat că, în perioada în care țara noastră a beneficiat de cel mai mare sprijin european, oamenii au sărăcit cel mai mult. Potrivit ex-premierului, responsabili pentru aceasta sunt Guvernul și partidul de guvernare. „De ce când UE ajută RM cel mai mult, moldovenii cel mai mult au sărăcit? Din octombrie 2021 până în mai 2023, UE a alocat Republicii Moldova peste 1.2 miliarde euro (...) În perioada în care Moldova a beneficiat de cel mai mare suport european, oamenii au sărăcit cel mai mult. Sărăcirea rapidă a moldovenilor a coincis cu perioada în care RM a primit cel mai generos cadou din partea UE - statutul de țară candidată. Însă, inflația agresivă, tarifele la gaz și energie, degradarea social-economică au adus moldovenii într-o stare de sărăcie apăsătoare (...) Responsabilii pentru sărăcirea moldovenilor nu sunt în UE, ci în birourile mari din Chișinău (...)”, a scris Filat.

Postarea a acumulat peste o mie de comentarii, fiind distribuită de peste 250 de ori.

În 2021, nivelul de sărăcie a fost mai mic decât în anii precedenți

Potrivit datelor Cancelariei de Stat, rata sărăciei absolute naționale în Moldova a variat pe parcursul ultimilor zece ani de la 29,5% în 2014 până la 31,1% în 2022, cel mai bun indicator (23%) fiind înregistrat în 2018. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019 (când la guvernare se aflau socialiștii), rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. Potrivit totalurilor anului 2021, adică după accederea PAS la guvernare, rata sărăciei s-a redus până la nivelul de 24,5%. Reamintim că în 2020 și în 2021 economia și cetățenii Moldovei au fost afectați de impactul pandemiei de coronavirus.

În anul 2022, rata sărăciei convenționale, într-adevăr, a depășit 31%, însă acest lucru a fost condiționat de efectele grave ale crizei energetice și ale agresiunii rusești împotriva țării vecine Ucraina.

 

Oamenii sărăcesc din cauza războiului din Ucraina şi a crizei energetice

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) constată că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează direct nivelul de viaţă al populaţiei din Moldova. Încă în martie 2022, PNUD anticipa că, din cauza conflictului din Ucraina și a crizelor asociate, peste 30% din populația țării noastre ar putea trăi sub pragul sărăciei, iar în următorul an, fiecare al doilea moldovean riscă să devină sărac. Legăturile economice apropiate ale Republicii Moldova cu Ucraina și Federația Rusă, escaladarea crizei energetice și impactul fluxului de refugiați sunt factorii care contribuie la aprofundarea crizei. Impactul acesteia se simte în țară și se va amplifica, dacă războiul va continua, atenţiona PNUD.

La fel, potrivit concluziilor raportului Avocatului Poporului din Moldova, pandemia, criza economică şi cea energetică au generat o creştere fără precedent a preţurilor şi o aprofundare continuă a sărăciei în anul 2021. 

Astfel, afirmaţiile lui Filat au un caracter vădit speculativ şi, cel mai probabil, urmăresc nişte scopuri politice şi electorale.

Sărăcia energetică a gospodăriilor s-a redus

Potrivit estimărilor PNUD, peste 60% din gospodăriile din Republica Moldova sunt considerate sărace la capitolul asigurării cu resurse energetice. Pentru a combate consecințele crizei, în iulie 2022, Guvernul Moldovei a instituit Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice. Pe parcursul anilor 2022-2023, în acest Fond au fost direcționate în total 5,87 miliarde de lei, cea mai mare contribuție fiind făcută de către Uniunea Europeană (1,4 miliarde de lei). 

Prin Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice s-au oferit compensații pentru achitarea facturilor la energie, au fost sprijinite peste 800.000 de gospodării din Republica Moldova, creând un impact pozitiv asupra reducerii sărăciei monetare și energetice. Astfel, evaluarea impactului Fondului a arătat că sărăcia energetică a fost redusă cu de la 10% până la 70% pentru gospodării, în funcție de categoria lor de vulnerabilitate. Vitalie Condrațchi, consultantul pentru comunicare al programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, a explicat că pe măsura oferirii sprijinului pentru populaţie, numărul familiilor vulnerabile sub aspect energetic în Moldova s-a redus: „Anterior, dacă cheltuielile pentru energie depăşeau 10% din venitul lunar al familiei, aceasta era atribuită la categoria celor vulnerabile. În 2021, la această categorie au fost peste 60% dintre familii, din motiv că în acel an au crescut facturile pentru energie. Graţie compensațiilor, cheltuielile pentru energie s-au redus şi, respectiv, s-a micşorat şi numărul de familii care fac parte din categoria celor vulnerabile.”

În Republica Moldova, sărăcia este măsurată folosind cheltuielile de consum și pragul absolut al sărăciei (format din două componente – alimentară și nealimentară), calculat pentru un anumit an specific, și cuprinde valoarea monetară a coșului de consum, care este considerat că asigură necesitățile de bază minime, acceptabile la nivel național.

Pentru ce UE a oferit bani Moldovei?

Din octombrie 2021, Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au alocat Moldovei un sprijin în valoare de 1,2 miliarde de euro, dintre care:

  • 404,5 mil. de euro — investiții în Planul Economic de Investiții;
  • 295 mil. de euro — asistenţă macrofinanciară;
  • 240 mil. de euro — sprijin bugetar pentru energie şi eficienţa energetică;
  • 114 mil. de euro — asistență pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reformarea justiției.

Alte resurse au fost alocate cu titlu de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, precum și pentru Facilitatea Europeană pentru Pace.

Fost premier şi fost deţinut

Vlad Filat a ocupat funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 25 septembrie 2009 – 25 aprilie 2013. În perioada 8 decembrie 2007 – 15 octombrie 2015 a fost liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în iulie 2023 fiind reales în această funcţie.

În toamna anului 2015, Filat a fost reținut în urma autodenunțului lui Ilan Șor, în prezent liderul fugar al Partidului „Șor” (formațiune declarată neconstituțională în 2023). Ex-premierul a fost găsit vinovat de trafic de influență şi corupere pasivă, fiind condamnat la nouă ani privaţiune de libertate. Vlad Filat l-a acuzat pentru condamnarea sa pe Vlad Plahotniuc care pe atunci controla Partidul Democrat şi majoritatea deputaţilor Parlamentului RM. Pentru că a fost deţinut în condiţii degradante şi inumane, Vlad Filat s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), fiind eliberat din pușcărie în decembrie 2019  în urma reducerii termenului inițial al pedepsei.

Elena Celak,

Stopfals.md

article-img
FALS: NATO construiește o bază militară în Moldova, iar amiralul Robert Bauer a venit să inspecteze construcția

Narațiunea de dezinformare că NATO sau SUA ar construi obiective militare pe teritoriul Republicii Moldova, răspândită și anterior, a fost reluată de unele media pro-ruse cu ocazia vizitei din luna mai la Chișinău a președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul Robert Bauer. Atât serviciul de presă al NATO, cât și Ministerul Apărării al Republicii Moldova dezmint afirmația și spun că este un fals – nu se intenționează construirea unei baze militare NATO în Moldova.

Într-un articol publicat pe pagina web a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Comunistul.md, întitulat „Minciuni de admiral”/„Адмиральская лапша”, autorul afirmă: „S-a ajuns până la construcția unei baze militare a NATO în împrejurimile Chișinăului. Apropo, oare nu pentru inspectarea construcției a venit admiralul? Nu, nu!” (în original: „Дошло дело до строительства базы НАТО в окрестностях Кишинёва. Кстати, не для инспекции ли строительства приезжал адмирал? Нет-нет, что вы!”).

Articolul a fost preluat pe portalul Enews.md cu titlul: „Opinie: cine nu e orb, vede că NATO îi pregătește Moldovei soarta Ucrainei” (în original: „Мнение: Все, кто не слеп, видят, что НАТО готовит Молдове участь Украины”), iar de aici a fost distribuit și comentat pe Facebook.

Serviciul de presă al NATO: nu există planuri de a construi o bază în Moldova

Solicitat de Stopfals.md, Serviciul de presă al NATO a dezmințit că în Moldova s-ar construi vreun obiectiv militar al NATO: „Nu există planuri de a crea o bază militară în Moldova. Deplasarea amiralului Bauer a avut un scop total diferit: să vorbească despre cooperare și schimb de expertiză”, ne-a răspuns Eleonora Russell, consilieră pentru afaceri publice și comunicare strategică în Oficiul NATO de la Bruxelles.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a calificat afirmația drept fals: „Armata Națională a devenit, în ultima perioadă, una dintre cele mai atractive ținte pentru dezbateri și știri false. Unul din subiectele cu care se încearcă manipularea opiniei publice este construirea unei baze militare NATO în preajma Chișinăului. Informația este un fals. În Republica Moldova, care este stat neutru, nu se intenționează construirea unei baze militare NATO”, informează Ministerul Apărării.

Totodată, instituția confirmă anunțul făcut în luna aprilie de ministrul Apărării Anatolie Nosatîi că în apropiere de Chișinău va fi ridicată o bază militară modernă, dar ea va aparține statului nostru și va fi construită cu bani din bugetul de stat: „În același timp, informăm despre proiectul de construcție a unei baze militare pentru militarii Armatei Naționale pe banii alocați din bugetul de stat. Infrastructura unității va fi modernă, astfel încât să asigure condiții bune de cazare, studii și antrenament pentru efectivul Armatei Naționale. Aceasta urmează sa fie construită în afara zonelor rezidențiale și va corespunde tuturor standardelor internaționale. Proiectul  va dura circa 5 ani”.

Afirmația că o colaborare cu NATO, cu care Republica Moldova are un parteneriat pentru a îmbunătăți capacitățile militarilor moldoveni, ar fi în contradicție cu statutul de neutralitate al țării noastre și va implica țara în conflicte, este vehiculată periodic în ultimii ani în presa pro-Kremlin. Odată cu declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, această narațiune este răspândită mai des prin intermediul diferitelor falsuri, inclusiv că Ucraina se pregătește să atace regiunea transnistreană cu participarea militarilor NATO. Unele din aceste falsuri sunt analizate de portalul Euvsdisinfo.eu.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

article-img
FALS: UE reglementează recunoașterea căsătoriilor cuplurilor LGBT+ și dreptul lor de adopție a copiilor în Uniunea Europeană

Senatoarea din România Diana Șoșoacă a declarat pe 31 mai în Parlamentul de la București că UE a legalizat căsătoriile între parteneri de același sex și dreptul lor de adopție, făcând referire la o propunere a Comisiei Europene pe subiectul adopțiilor. De fapt, politiciana din România dezinformează, or documentul la care face trimitere nu stipulează pretinsa recunoaștere a căsătoriilor cuplurilor LGBT+ și adopția copiilor de către acestea, ci doar că „fiecare copil din Europa și din întreaga lume ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și să trăiască liber de orice fel de discriminare și intimidare”.

„Este vorba de recunoașterea tuturor actelor de căsătorie, indiferent de felul în care este acea căsătorie, între persoane de același sex pe teritoriul oricărui stat al UE, pentru că există state ale UE care permit o asemenea căsătorie. Mai mult, este un act prin care se impune recunoașterea actului de adopție al unui cuplu de același sex care adoptă copii într-o țară a UE care permite o astfel de legislație ca să fie recunoscută în toate celelalte state ale UE”, a declarat Șoșoacă. Video-ul cu declarația ei, difuzat în rețeaua Facebook, a adunat peste 34 de mii de vizualizări  și peste 600 de comentarii, majoritatea îndreptate împotriva comunității LGBT.

Senatoarea Șoșoacă denaturează premeditat prevederile propunerii Comisiei Europene 695/2022, prin care se reglementează actul de adopție în UE. Obiectivul propunerii Comisiei Eeuropene (CE), cuprinsă în 65 de pagini, este „de a consolida protecția drepturilor fundamentale și a altor drepturi ale copiilor aflați în situații transfrontaliere, inclusiv dreptul acestora la identitate, nediscriminare, la o viaţă privată şi de familie, la succesiune și întreținere într-un alt stat membru, bazându-se pe interesul superior al copilului”. În conformitate cu acest obiectiv, concluzia CE este că interesul superior al copilului trebuie să fie un aspect primordial în toate acțiunile legate de copii, indiferent dacă sunt luate de  autorități publice sau de către entități private. Este adevărat că la punctul 12 al documentului se menționează că în 2020, Comisia a anunțat măsuri pentru a se asigura că calitatea de părinte stabilită într-un stat membru va fi recunoscută în toate celelalte state membre. Această inițiativă a fost inclusă în Strategia UE privind egalitatea LGBTIQ și în Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii, unde se menționează că fiecare copil din Europa și din întreaga lume ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și să trăiască liber de orice fel de discriminare și intimidare. Cu alte cuvinte, prin aceste inițiative se propune respectarea drepturilor copiilor, indiferent de statutul familiilor lor.

Același lucru a fost decis în decembrie 2021 și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)  și anume că părinții de același sex și copiii lor trebuie să fie recunoscuți ca familie în toate statele membre ale UE. Decizia a fost emisă după ce un cuplu de același sex nu și-a putut înregistra copilul, astfel că acesta risca să rămână apatrid fără acces la cetățenie, în imposibilitatea de a părăsi țara de reședință a familiei sale, Spania, precum și fără documente personale. În această situație, copilului i-ar fi fost limitat accesul la educație, asistență medicală și securitate socială.

Cine este Șoșoacă?

Diana Iovanovici-Șoșoacă este juristă de profesie, senatoare în legislatura 2020-2024, afiliată partidului S.O.S. România. Ea este o conspiraționistă care a distribuit o mulțime de mesaje anti-vaccin în perioada pandemică. Potrivit portalului de verificare a faptelor Factual.ro, Diana Șoșoacă a dat în judecată Guvernul României „în numele bisericii”, pentru interzicerea pelerinajelor în timpul pandemiei. În aceeași perioadă, ea a fost amendată pentru că nu a purtat mască medicală în plenul Parlamentului.

Șoșoacă are un discurs public pro-rus, fiind considerată agent de influență a Federației Ruse în România. Din anul 2021, ea este invitată de onoare a Ambasadei Rusiei la București la diferite recepții, unde a continuat să meargă inclusiv după agresiunea militară rusă în Ucraina.

 

Ea insistă că războiul a fost pornit nu de Rusia, ci de Occident și a cerut Guvernului României să nu sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse. Pagina sa de Facebook a fost avertizată de Facebook privind propaganda rusă, în primăvara anului 2022, după începutul războiului.

Portalul Stopfals.md a scris anterior despre falsurile transmise de Diana Șoșoacă și mesajele sale anti-europene, anti-NATO și pro-ruse.

Mădălin Necșuțu,

Stopfals.md

 

În imagine: Iunie 2021, Diana Iovanovici-Șoșoacă la o recepție a Ambasadei Rusiei.

Sursă foto: Aktual24.ro

article-img
Propagandistul rus Vladimir Soloviov folosește în context fals o fotografie de la Adunarea Națională „Moldova Europeană”

Cu scopul clar de a dezinforma, Vladimir Soloviov, cunoscut ca unul din cei mai mari propagandiști ai Kremlinului, a publicat pe contul său de Telegram o imagine de la Adunarea Națională „Moldova Europeană” de pe 21 mai 2023 cu un text care induce ideea că ar fi vorba despre „un miting antiguvernamental la Comrat”. Imaginea cu acest comentariu fals a fost preluată și în rețeaua Facebook de susținătorii lui Soloviov.

În textul care însoțește imaginea, Soloviov afirmă că „В Комрате, столице Гагаузии, продолжается антиправительственный митинг. Люди не согласны с проевропейским курсом президента Санду и требуют референдума для его определения” (în traducere: „Un miting antiguvernamental continuă la Comrat, capitala Găgăuziei. Oamenii nu sunt de acord cu cursul pro-european al președintei Sandu și cer organizarea unui referendum. Pe parcursul zilei, Sandu și-a organizat propriul miting de susținere a cursului spre integrarea europeană”. Postare de pe canalul de Telegram a acumulat circa 300 de mii de vizualizări.

Mesajul lui Soloviov a fost preluat și pe rețeaua de Facebook de către un susținător.

De fapt, Soloviov a dezinformat intenționat, folosind o imagine din Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, cu mulțimea de oameni care au participat la Adunarea Națională „Moldova Europeană” pe 21 mai 2023. Potrivit Inspectoratului General de Poliție, la eveniment au participat între 75 000 și 80 000 de persoane.

În aceeași zi la Comrat s-a desfășurat un miting organizat de Partidul Politic Politic ”Șor”, doar că la eveniment nu au fost mulți așa-ziși protestatari. Potrivit jurnalistei Viorica Tataru, care a fost prezentă la Comrat, la manifestație au fost circa 3 mii de persoane.

Portalul Nokta.md însă a publicat un articol în care menționa că, de fapt, la 21 mai 2023 la Comrat au fost organizate  trei acțiuni de protest, unul fiind în mod deschis organizat sub auspiciile partidului Shor, iar așa-zișii activiștii civili au convocat oamenii la celelalte două.

Sursa foto: Viorica Tataru

Nu este prima oară când Vladimir Soloviov distribuie falsuri despre Republica Moldova. În august 2022, el a scris pe canalul său de Telegram că Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău a trimis în UTA Găgăuzia detașamentul „Fulger” pentru a „înăbuși protestele”, preluând mesajul lui Victor Petrov, deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia. Ambii făceau trimitere la exerciţiile tactice, desfășuratela Comrat de către Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, o activitate planificată cu mult timp înainte, pentru a verifica capacitatea de reacționare și intervenție a angajaților. Afirmația falsă a fost dezmințită de portalul Stopfals.md.

Tot anul trecut, în emisiunea „Соловьев LIVE” a lui Vladimir Soloviov, deputatul Blocului comuniștilor și socialiștilor (BECS) Vladimir Odnostalco a vociferat mai multe falsuri care aveau intenția de a provoca sentimente negative față de refugiații ucraineni din Republica Moldova. 

Stopfals.md

article-img
FALS: Parlamentul European a cerut Republicii Moldova să legalizeze căsătoriile persoanelor de același sex, să vândă pământul străinilor și să lichideze spitalele

Instituții media cu politică editorială pro-Kremlin, surse rusești oficiale dar și site-uri partinice de la noi au publicat informații speculative, unele chiar false referitoare la Rezoluția Parlamentului European cu privire la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova. Aceste surse au dezinformat că Parlamentul European (PE) ar cere Republicii Moldova, ca o condiție de aderare la UE, să permită căsătoriile persoanelor de același sex, vânzarea pământurilor străinilor și să lichideze obiective ale infrastructurii sociale la nivel local. Toate aceste afirmații sunt speculative. Rezoluția a fost adoptată mai mult de jumătate de an în urmă și conține recomandări de respectare a drepturilor omului și de eficientizare a cheltuielilor publice prin implementarea unor politici naționale de dezvoltare regională.

Agenția media de stat rusească Ria.ru a publicat recent o știre în care afirmă că «Европейский парламент призывает Молдавию отменить конституционный запрет на однополые браки, установленный в 1994 году, и принять меры по борьбе с дискриминацией ЛГБТИ-лиц» (în traducere: „Parlamentul European solicită Republicii Moldova să ridice interdicția constituțională a căsătoriilor între persoane de același sex stabilită în 1994 și să ia măsuri pentru combaterea discriminării persoanelor LGBTI”. Același mesaj l-a transmis și agenția de stat TASS în știrea «Европарламент призвал власти Молдавии снять запрет на однополые браки» (în traducere: „Parlamentul European a cerut autorităților Republicii Moldova să ridice interdicția căsătoriilor între persoane de același sex”.) Site-ul rusesc a citat o sursă din Republica Moldova, Newsmd.md, dar link-ul nu duce la un anumit articol, ci la interfața acestei publicații.

În aceeași zi, pagina electronică a Partidului socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Socialistii.md a publicat și a distribuit în rețeaua Faceebook un comunicat în care acest partid anunță că „se opune categoric mai multor puncte ce se conțin în rezoluția Parlamentului European cu privire la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova”. Între altele, în comunicatul PSRM se spune că Rezoluția încurajează autoritățile moldovenești să permită vânzarea de terenuri agricole cetățenilor străini, ceea ce „înseamnă că pământul moldovenesc – principala bogăție a poporului nostru – va fi acaparat de cetățeni și companii străine”. La fel, se afrimă că Parlamentul European ar solicita „optimizarea raioanelor și primăriilor, lichidarea infrastructurii sociale la nivel local, închiderea spitalelor raionale și a policlinicilor”.

Între „invită” și „solicită”

În comunicatul socialiștilor sunt reluate trei narațiuni mai vechi ale propagandei pro-Kremlin: „căsătoriile persoanelor de același sex”, „vânzarea pământurilor străinilor” și „reforma administrativ-teritorială”, care sunt prezentate drept condiții pe care Parlamentul European le-ar impune Republicii Moldova pentru a avansa pe calea integrării europene, după ce țara noastră a obținut statutul de țară candidată la UE pe 23 iunie 2022.

Legalizarea căsătoriilor persoanelor de același sex este una dintre narațiunile preferate ale PSRM pe care acest partid a pedalat în ultimele campanii electorale. De această dată, socialiștii afirmă că Parlamentul European, prin această Rezoluție (punctul 52), „solicită autorităților moldovenești să legalizeze căsătoriile dintre persoane de același sex, ceea ce reprezintă o insultă directă la adresa credinței creștin-ortodoxe a poporului moldovenesc, a valorilor tradiționale, a bazelor și moralei societății moldovenești”.

De fapt, punctul 52 al Rezoluției PE are alt conținut și „invită Republica Moldova să elimine interdicția constituțională privind căsătoriile între persoane de același sex instituită în 1994 și să stabilească măsuri de combatere a discriminării pentru persoanele LGBTI”. Speculația constă în înlocuirea verbului, în loc de „invită” (care are sens de recomandare) s-a scris „solicită” (cu sens de cerință sau condiție).

Este speculativă și afirmația despre „vânzarea terenurilor străinilor”, așa cum este menționat în comunicatul PSRM. Astfel, în Rezoluția Parlamentului European, la punctul 70, scrie: „încurajează Republica Moldova să utilizeze pe deplin oportunitățile preferențiale de export în UE printr-o cultivare mai eficientă și mai sustenabilă a terenurilor agricole, precum și printr-un acces mai democratic la terenuri și o utilizare mai democratică a acestora, obținând astfel produse agricole care amplifică avantajele agricole relative ale Republicii Moldova”. Nici aici nu este vreo condiționalitate, așa cum au dedus Socialistii.md și alte surse partinice. Expertul în domeniul agricol al IDIS „Viitorul” Viorel Chivriga a precizat pentru portalul Stopfals.md că Parlamentul European nu a solicitat Republicii Moldova modificări în domeniul pieței funciare. „Este un subiect sensibil și nimeni n-o să-și permită să facă astfel de afirmații, cel puțin până la următoarele alegeri parlamentare”, a spus expertul.

 

„Lichidarea raioanelor și a primăriilor” este o altă sperietoare, rostogolită în campaniile electorale de unele partide de stânga. În punctul 76 al Rezoluției, Parlamentul European „salută aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2022-2028 și solicită o reformă administrativ-teritorială axată pe creșterea competitivității și pe dezvoltarea durabilă; subliniază necesitatea unei creșteri economice și sociale echilibrate în toate regiunile Moldovei și a punerii eficiente în aplicare a unor politici naționale de dezvoltare regională”. Iar PSRM transmite falsul că ar fi vorba de „lichidarea infrastructurii sociale la nivel local, închiderea spitalelor raionale și a policlinicilor”.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, consideră că Parlamentul European a stabilit ca prioritate creșterea eficienței administrației publice în general, și nu efectuarea reformei administrației centrale și locale, care este de fapt o competență a guvernului național. De altfel, o reformă administrativ-teritorială a fost propusă în 2020 de ex-premierul Ion Chicu, promovat de PSRM, și prevedea ca din aproape 900 de primării să rămână mai puțin de 100. Într-o postare pe Facebook în mai 2020, Chicu spunea că R. Moldova cheltuie anual irațional miliarde de lei pentru întreținerea a mii de funcționari și a anunțat că se pregătește revenirea la o structură administrativ-teritorială similară celei de până în 2003. 

Parlamentul European recomandă, nu condiționează

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniel Vodă, a declarat pentru portalul Stopfals.md că Rezoluția Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova, la care se referă PSRM și unele surse media, a fost adoptată încă la 19 mai 2022 și nu conține o listă de condiții pentru aderarea Republicii Moldova la UE. „Condițiile formulate de Comisia Europeană pentru aderarea Moldovei la UE sunt publice și se regăsesc în Planul de acțiuni aprobat în Comisia Națională pentru Integrare Europeană: reforma justiției, cadrul electoral, combaterea corupției, deoligarhizarea și reducerea influenței intereselor private, combaterea criminalității organizate și spălării banilor, îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice, managementul finanțelor publice, implicarea societății civile, drepturile omului”, a precizat D. Vodă. În Rezoluția de pe 19 mai 2022, Parlamentul European a inclus un set de recomandări, și nu condiții pentru continuarea procesului de aderare a Moldovei la UE.

Vin sărbătorile, revin sperietorile

În opinia expertului Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogâldea, aceste speculații și dezinformări au drept scop să crească gradul de nemulțumire a cetățenilor. „Reforma administrativ-teritorială și vânzarea pământului sunt subiecte sensibile care vizează majoritatea cetățenilor. Perioada sărbătorilor este potrivită pentru lansarea unor astfel de mesaje speculative. Odată cu reunirea familiilor, prietenilor, aceste subiecte pot să alcătuiască teme de discuții datorită gradului înalt de interacțiune. Corespunzător, se mizează că mai mulți oameni vor putea fi manipulați prin aceste mesaje”, a declarat expertul.

Reamintim că în diverse perioade electorale, fie că este vorba de alegeri parlamentare, prezidențiale sau locale, aceste falsuri și speculații au mai fost transmise de politicieni sau de surse media politizate.

 

Ilie Gulca

Stopfals.md

Mergi sus