x
Pentru a vă oferi o experiență mai bună, folosim cookies. Accept

Portalul care te protejează de falsuri

Articole si Analize

article-img
Falsuri şi manipulări despre Şcoala Profesională din Vulcăneşti, lansate la GRT şi pe paginile oficiale ale autorităţilor din Găgăuzia

Şcoala Profesională din Vulcăneşti va fi închisă, toți angajaţii vor rămâne fără un loc de muncă, iar în spaţiile rămase libere vor fi cazaţi refugiaţi ucraineni. Afirmaţia a fost făcută de reprezentanţi ai Comitetului Executiv din Găgăuzia, ea fiind lansată şi la postul regional de televiziune GRT. Declaraţiile nu corespund realităţii. În prezent, planurile de reorganizare a şcolilor profesionale există doar la nivel de proiect de hotărâre de Guvern. Dacă acesta va fi adoptat, personalul insituţiei, la fel ca şi toţi elevii, va fi transferat la Şcoala Profesională din Ceadâr-Lunga. Informaţiile despre refugiaţi sunt false și ele, fiind vorba despre aceeaşi naraţiune privind refugiaţii/migranţii, promovată pe parcursul ultimilor ani.

Subiectul ediţiei din 2 mai a emisiunii «Обсуждаем вместе» („Discutăm împreună”) pusă pe post la GRT (moderatoare – Irina Cara), a fost: „Va urma oare reorganizarea mai multor școli profesionale din autonomie?” (în original: «Будут ли реорганизации ряда профессиональных училищ в автономии?»). Printre invitați s-au numărat Roman Tiutin, ex-deputat în cadrul Adunării Populare din Găgăuzia (APG), și Alexandr Toporaș, deputat în cadrul APG. Pe parcursul emisiunii, ei au lansat mai multe falsuri și manipulări pe care le vom demonta în cele ce urmează.

Vulcăneștiul este „prigonit”?

Deputatul APG, Alexandr Toporaș, a calificat proiectul de reorganizare drept „prigonire” a orașului Vulcănești. „Este o ditamai prigonire a orașului Vulcănești. Încearcă să ne ia totul, iar această școală este doar începutul. La fel, încearcă să ne ia judecătoria și s-o transfere la Comrat. La fel, procuratura încearcă s-o mute la Cahul, încearcă să ne lase și fără Secţia înmatricularea transportului și documentarea conducătorului auto, încearcă să ne transforme orașul într-un sătuc ca să nu mai rămână lume și orașul să dispară treptat” (în original: «Это просто травля города Вулканешты. От нас пытаются забрать все, и школа это только начало. Также пытаются забрать суд, перевести его в Комрат, также прокуратуру пытаются забрать в Кагул, также пытаются МРЭО забрать, и пытаются сделать из нашего города маленькое село, чтобы не осталось людей и город понемногу уходил»), a spus Toporaș (17:34-18:03).

Declarația este o manipulare evidentă, or nimeni nu reduce premeditat atribuțiile Vulcăneștiului. În plus, subiectul judecătoriilor, procuraturii și a altor instanțe nu are nicio legătură cu reorganizarea instituțiilor din învăţământul vocațional. Sunt niște programe aparte care țintesc întreaga republică și nu un oraș concret.

Vom prezenta pe scurt contextul reformei justiției. La 12 aprilie, Parlamentul R. Moldova a votat în prima lectură proiectul de lege privind reorganizarea instanțelor judecătorești, propus de Ministerul Justiției. Proiectul prevede că în ţară vor rămâne 14 judecătorii şi trei curţi de apel. Totodată, numărul sediilor lor teritoriale nu se va schimba, va suferi modificări doar subordonarea lor. Astfel, Sediul secundar Dondușeni al Judecătoriei Edineț se va transfera la Judecătoria Drochia, iar sediul Vulcănești al Judecătoriei Comrat ar putea deveni sediul Vulcăneşti al Judecătoriei Cahul. Proiectul de lege se referă și la reconfigurarea curților de apel. Astfel, după reorganizare vor rămâne trei instanțe de apel - câte una la nordul, în centrul și la sudul țării: Curtea de Apel Centru (Chișinău), Curtea de Apel Nord (Bălți) şi Curtea de Apel Sud, având sediul central la Cahul și sediul secundar la Comrat. Respectiv, instanțele își vor continua activitatea, va avea loc doar o resubordonare a acestora.

Reorganizarea Școlii profesionale din Vulcănești va afecta economia Găgăuziei?

Fostul deputat în cadrul APG, Roman Tiutin, a declarat în cadrul intervenției sale că „lichidarea școlii profesionale va avea un impact grav asupra economiei” (în original: «ликвидация школы серьезно ударит по экономике»). „Trebuie să înțelegem că lichidarea acestei școli profesionale va avea un impact grav asupra economiei noastre, pentru că specialitățile predate acolo sunt locomotiva dezvoltării economiei noastre. Este vorba despre cusătorese, bucătari, constructori etc. Adică este tocmai acel potențial care, astăzi, permite dezvoltarea atât a autonomiei, cât și a republicii în general” (în original: «Мы должны понимать, что ликвидация данной школы очень серьезно ударит по нашей экономике, потому что те специальности, которые там преподаются, они являются локомотивом развития нашей экономики, это швеи, это повара, это строители и т.д. То есть, этот тот потенциал, который сегодня дает возможность развиваться как автономии, так и всей республики в целом»), a spus Tiutin (9:27-9:56).

Declarațiile lui Tiutin sunt manipulatoare. Absorbția unei școli profesionale de către o alta nu prevede reducerea numărului de elevi și, în consecință, reducerea numărului de specialiști în anumite domenii. În plus, mijloacele alocate școlii profesionale din Vulcănești vor fi redirecționate către cea din Ceadâr-Lunga, lucru confirmat de către secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, care a avut o intervenție prin Skype în cadrul emisiunii. „Aceste mijloace bugetare nu vor pleca nicăieri din regiune, adică aceste locuri vor fi distribuite școlilor pe care vrem să le facem mai bune. Adică nu vorbim că se va închide o școală și nu vor fi locuri pentru acești elevi. Este foarte important să înţelegem și să știm acest lucru” (în original: «Эти бюджетные деньги из региона никуда не пойдут, то есть эти места будут распределены школам, которые мы хотим сделать лучше. То есть не говорим о том, что закроется школа и не будет мест для этих учеников, это очень важно понять и знать»), a specificat Galina Rusu în intervenția sa la postul de televiziune GRT (29:31-29:54).

Reorganizare din cauza insuficienței de finanțare?

Roman Tiutin a propus Guvernului RM să transmită școala profesională din Vulcănești în subordinea Găgăuziei, dacă nu este în stare s-o finanțeze. „Nu este pentru prima dată când abordăm acea chestiune. Dacă nu puteți finanța, transmiteți obiectul respectiv în subordinea Găgăuziei” (în original: «Мы уже не раз приходили к тому вопросу, если вы не можете финансировать, передайте данный объект на баланс Гагаузии»), a spus Tiutin (10:34-10:42).

În realitate, programul de reorganizare nu ține de insuficiența mijloacelor financiare, ci este condiționat de reducerea numărului de elevi, lucru menționat de către secretara de stat a Ministerului Educației în cadrul intervenției sale (30:43). Ea a subliniat că „toată această situație ține de numărul de elevi” (în original: «вся эта ситуация связана с количеством учеников») (29:57-30:00).

Și nota informativă a Guvernului precizează motivele elaborării proiectului de reorganizare. Potrivit documentului, sistemul de învățământ se confruntă în ultimele decenii cu o serie de probleme, printre care: reducerea bruscă a numărului de elevi; nivel ridicat de abandon școlar, în special în rândul elevilor din familii social-vulnerabile; număr mare de instituții de învățământ profesional tehnic susținute din bugetul de stat și prin urmare o utilizare ineficientă a banului public.

În calitate de exemplu, Ministerul Educației a evocat datele pentru ultimii nouă ani.

Potrivit Ministerului Educației, pentru a asigura o activitate eficientă a unei instituții de învățământ profesional tehnic, în cadrul acesteia este necesară încadrarea la studii a unui număr minim de circa 350 de elevi (în cadrul celei din Vulcănești își fac studiile 185 de elevi). Din cele 77 de instituții subordonate ministerului, doar 26 dispun de un număr suficient de elevi.

Astfel, în majoritatea instituţiilor numărul de elevi este prea mic, iar aceasta duce la o funcționare ineficientă a acestora, inclusiv din considerentul că au o infrastructură statică care nu poate fi adaptată la numărul schimbător de elevi. Calitatea infrastructurii generează ineficienţe în cadrul sistemului.

La fel, nota informativă precizează că mijloacele financiare alocate instituțiilor cu un număr mic de elevi sunt pentru întreținerea spațiilor instituțiilor și plata personalului tehnic în detrimentul utilizării mijloacelor financiare pentru desfășurarea procesului educațional. O instituţie de învăţământ profesional tehnic este nevoită să cheltuiască aceiaşi bani pentru întreţinerea unui metru pătrat de sală de clasă sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de elevi, or finanţarea instituţiilor are loc în bază de cost per elev. Din cele 74 de instituţii subordonate ministerului, în 15 rata de ocupare a spaţiilor este mai mică de 50%, iar 26 au o rată de ocupare cuprinsă între 50-57%. În plus, este menționată și lipsa resurselor umane competente în unele instituții.

Deși nu există vreo decizie referitoare barem la una din școli, pe site-ul administrației raionului Vulcănești deja este publicată o știre care anunță despre comasarea a două școli profesionale și a două colegii, informația în cauză fiind distribuită de Vadim Șinic, un activist local.

Toți angajații vor rămâne fără un loc de muncă?

În avizul său la proiectul de reorganizare (publicat pe site-ul Direcţiei Învăţământ din Găgăuzia şi pe pagina de Facebook aici și aici), Comitetul Executiv din Găgăuzia afirmă că, dacă planul va fi pus în aplicare, toți cei 40 de angajați vor fi pasibili de reducere.

„Suntem de părerea că în urma realizării procedurii de organizare, tot personalul Școlii Profesionale din or. Vulcănești va pasibil de reducere, or Școala Profesională din mun. Ceadâr-Lunga este asigurată complet cu personal calificat” (în original: «Считаем, что при осуществлении процедуры реорганизации весь персонал Профессионального училища г. Вулканешты будет подвергнут сокращению, так как Профессиональное училище мун. Чадыр-Лунга укомплектовано квалифицированными кадрами»), susțin autorii avizului.

Nici această afirmație nu corespunde realității. Proiectul hotărârii de Guvern relevă că personalul salariat din instituțiile publice absorbite va fi transferat la instituțiile publice absorbante, asigurându-se integrarea acestuia în cadrul instituțiilor respective.

În cazul imposibilității transferului unor salariați, disponibilizarea se va efectua în conformitate cu legislația muncii. Dacă reangajarea unor salariați nu va fi posibilă, ei vor fi preavizați, fiindu-le achitată o compensație pentru trei luni, conform Codului Muncii.

Spațiile eliberate vor fi alocate refugiaților?

Roman Tiutin a mai declarat în cadrul emisiunii că, „potrivit zvonurilor” (în original: «по слухам»), în spațiile eliberate urmează a fi cazați refugiații din Uniunea Europeană. „Am auzit pe undeva că, în baza acestei școli profesionale urmează a fi deschis un centru de cazare a refugiaților din Uniunea Europeană. Cred că nu va fi chiar corect ca așa o instituție de învățământ să fie transformată în lagăr pentru refugiați” (în original: «Я слышал краем уха, что на базе данного училища хотят открыть центр по приему беженцев из Европейского союза. Я думаю, что это не совсем корректно будет, когда такое учебное заведение превратят в лагерь для беженцев»), a spus Tiutin (11:59-12:17).

În cadrul aceleași emisiuni, Galina Rusu a dezmințit informația lansată. Răspunzând la întrebarea lui Titiun despre ce ar trebui de făcut cu spațiile eliberate, secretara de stat a evocat alte exemple similare când autoritățile publice locale preluau instituțiile și le foloseau în funcție de necesități (30:49-31:55).

Proiectul de reorganizare a școlilor profesionale se referă la toată republica, nu doar la Găgăuzia

Proiectul hotărârii de Guvern, supus consultărilor publice, prevede reorganizarea a șapte instituții, inclusiv a unei școli profesionale din Chișinău:

  • Centrul de Excelenţă în Servicii şi Prelucrarea Alimentelor din Bălți va absorbi Școala Profesională din Alexăndreni, Sângerei;
  • Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți va absorbi Colegiul „Gheorghe Asachi” din Lipcani, Briceni;
  • Şcoala Profesională din Cupcini, Edineț, va absorbi Şcoala Profesională din Corbu, Dondușeni;
  • Şcoala Profesională din Râşcani va absorbi Şcoala Profesională din Glodeni;
  • Şcoala Profesională din Orhei va absorbi Şcoala Profesională din Rezina și Şcoala Profesională din Teleneşti;
  • Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară din Chișinău va absorbi Colegiul Tehnologic din Chişinău;
  • Şcoala Profesională din Ceadâr-Lunga, UTA Găgăuzia, va absorbi Şcoala Profesională din Vulcăneşti, UTA Găgăuzia.

Propunerea privind reorganizarea şcolilor profesionale a fost supusă consultărilor publice. Dacă proiectul va fi aprobat, mijloacele economisite în urma fuzionării vor fi direcţionate pentru îmbunățățirea calității programelor de studii, creșterea profesională a cadrelor didactice și creșterea salariilor. Elevii deja înmatriculați în şcolile profesionale respective vor continua să înveţe în aceste instituții până la încheierea studiilor.

„Sperietorile” despre refugiaţi şi migranţi au fost lansate şi anterior

Sperietorile despre refugiaţi sunt o naraţiune falsă mai veche. Astfel, în aprilie 2024, pe Facebook au apărut postări făcute de pe conturi false care anunţau că Polonia ar intenţiona să trimită în Moldova migranţii sosiţi pe teritoriul său din Africa şi Orientul Mijlociu, lucru care ar fi fost acceptat de autorităţile moldoveneşti. Informaţia respectivă a fost distribuită şi de oligarhul fugar Ilan Şor. Autorităţile moldoveneşti au dezminţit falsul, specificând că niciun fel de acorduri în acest sens nu există. Verificatorii de fapte polonezi de la Demagog.org.pl au comunicat că în Polonia nu se discută despre trimiterea de migranți ilegali în Moldova. Stopfals.md a scris despre acest subiect.

În decembrie 2023, jurnaliștii Stopfals.md au scris despre o dezinformare similară la subiectul refugiaților din Germania care pare fi trasă la indigo cu falsurile precedente. Atunci portalul Kp.md (blocat în Republica Moldova pentru propagarea informațiilor „în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale”) a publicat un articol bazat pe afirmația unui politician german de opoziție, din care reiese că Germania ar propune deschiderea taberelor de migranți în R. Moldova și Georgia pentru refugiații din Europa. Falsul în cauză a fost demontat de Stopfals.md.

Aceleași „sperietori” despre refugiați și migranți au apărut și înaintea alegerilor prezidențiale desfășurate din 2016. Atunci a fost lansată informația despre 30.000 de refugiați sirieni pe care țara noastră ar urma să-i accepte dacă Maia Sandu va accede în funcția de șefă a statului.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Falsuri lansate de vicebaşcanul Găgăuziei în cadrul unei intervenţii la GRT

Vicepreşedintele Comitetului Executiv din Găgăuzia (vicebaşcanul) Victor Petrov a declarat că autorităţile centrale de la Chişinău ar dezbina societatea găgăuză prin oferirea de programe sociale primarilor. Acesta a mai afirmat că televiziunea găgăuză este amendată pentru că „spune adevărul”, iar 40% dintre cetățenii moldoveni ar fi vorbitori de limbă rusă. Aceste declarații ale lui Victor Petrov, precum și altele făcute în cadrul ediției din 24 aprilie 2024 a emisiunii «Общественный интерес» („Interesul Public”), difuzate la televiziunea regională GRT, nu corespund realității. Unele din aceste falsuri au fost anterior demontate de portalul Stopfals.md.

„Autoritățile de la Chișinău dezbină societatea prin intermediul primarilor”

Potrivit lui Victor Petrov, autoritățile naționale ar dezbina societatea găgăuză prin programele sociale oferite primarilor. „Ei invită primarii propunându-le tot felul de programe sociale. Dar cine ar refuza astăzi programe sociale, investiții? Bineînțeles că niciun un primar nu le-ar refuza. În acest fel ei încearcă să dezbine, chipurile (finanțarea) va ajunge nu prin intermediul Comitetului Executiv, ci direct la primari” (în original: «Они приглашают примаров и предлагают различные социальные программы. А кто сегодня откажется от социальных программ, от инвестиций? Да ни один из примаров не откажется. Тем самым пытаясь расколоть, что вот пойдет (финансирование) не через Исполнительный комитет, а напрямую к примарам»), a spus Victor Petrov în intervenția sa la GRT (9:38-10:00).

În realitate, proiectele care presupun finanțare directă prin intermediul primăriilor sunt realizate de mai mulți ani, iar în calitate de exemplu în acest sens îl vom evoca pe cel mai amplu: Programul „Satul European”.

Lansarea acestui program a fost anunțată de președinta Maia Sandu în martie 2022. Şefa statului a specificat că primăriile pot depune propuneri de proiecte. Pe site-ul satuleuropean.gov.md se menționează că Autoritățile Publice Locale vor depune personal dosarele cu cererile de finanțare, împreună cu documentele-suport, la sediul Agențiilor de Dezvoltare Regională (Nord, Centru, Sud, Găgăuzia). Din publicațiile anterioare ne putem convinge că regulile respective de oferire a asistenţei au fost stabilite încă din anul 2022, adică din momentul lansării Programului „Satul European”.

Este important de subliniat că autorităţile din Găgăuzia sunt la curent că acest program este destinat anume primăriilor.

Astfel, într-o publicaţie postată pe site-ul Agenţiei de Dezvoltare Regională Găgăuzia în aprilie 2022 este indicat că primarii au fost informaţi despre oportunităţile Programului Naţional „Satul European”.

Afirmaţiile speculative despre o pretinsă influenţă sau presiune asupra primarilor sunt destul de răspândite în ultima perioadă. Astfel, în aprilie curent, fostul premier Ion Chicu, în prezent președinte al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), a declarat, într-un interviu pentru Radio Sputnik Moldova că nici un primar care nu reprezintă partidul de la guvernare (PAS) nu primește vreo finanțare de la bugetul central. Falsul în cauză a fost dezmințit de Stopfals.md.

„Găgăuzii au fost impuși să vorbească româna, însă autoritățile nu contribuie la studierea acestei limbi”

Victor Petrov a mai declarat că locuitorii din Găgăuzia „au fost impuși să vorbească româna” (în original: «заставили говорить на румынском языке»), iar autoritățile nu au făcut nimic pentru a contribui la studierea acestei limbi. „Regiunea noastră s-a pomenit într-o izolare, din păcate. Este vorba despre bariera lingvistică. Într-o bună zi ne-au declarat: sunteți obligați să vorbiți româna (...) Dar ce a făcut statul pentru ca cetățenii să însușească această limbă? Au fost oare investite mijloace? Nu” (în original: «Наш регион остался в такой изоляции, к сожалению. Языковой барьер. В один прекрасный день нам сказали, вы обязаны все разговаривать на румынском языке (...) Что государство сделало для того, чтобы граждане владели этим языком? Были инвестированы средства? Нет»), a spus Victor Petrov (19:35-19:45). El nu a prezentat însă niciun argument care ar proba că locuitorii din Găgăuzia „au fost impuși să vorbească româna” (în original: «заставили говорить на румынском языке»).

În realitate, situația e tocmai inversă. Guvernul a aprobat un program gratuit de învățare a limbii române pentru anii 2023-2025. Cursurile de limbă română sunt destinate, inclusiv adulților care vor să își perfecționeze cunoștințele sau să studieze limba română de la zero. Pe parcursul anului 2023, la cursuri s-au înscris cca 9 mii de persoane din RM, inclusiv 1400 din Găgăuzia, pe când în anul 2024, timp de o singură lună, la cursurile de studiere a limbii române s-au înscris peste 12.700 de locuitori ai țării, dintre care 1586 sunt locuitorii din autonomie. În ambele cazuri, Găgăuzia a fost pe locul doi după numărul de persoane înscrise la cursuri. Lecțiile din cadrul ediției 2024 deja sunt ţinute. Bugetul total al programului național este de 30 de mil. de lei. De menționat că în școlile și grădinițele din Găgăuzia este studiată limba română.

„Uniunea Europeană a blocat programele sociale ale lui Victor Petrov”

Potrivit lui Victor Petrov, Uniunea Europeană „a blocat programele sociale” (în original: «заблокировал социальные программы»), trecându-i numele în lista persoanelor supuse sancțiunilor. „Spre regret, m-am pomenit în lista persoanelor supuse sancțiunilor europene. E dureros, pentru că este o listă nominală, dar acest lucru afectează și locuitorii din Găgăuzia, or toate programele începute de mine sunt blocate: și transportul de ajutoare umanitare, și de mijloace medicale, și ajutoarele pentru persoanele socialmente vulnerabile de la noi. Din păcate, toate aceste activităţi au fost afectate” (în original: «К сожалению, я попал в европейский санкционный список. Это больно, потому что он персональный но он распространяется и на жителей Гагаузии, ввиду того, что начатые мною программы все заблокированы: это поставка гуманитарной помощи, медицинских принадлежностей, это помощь социально-уязвимым нашим людям. К сожалению, по всему этому нанесен удар»), a spus acesta (21:33-22:06). Petrov nu a specificat despre care programe ar fi vorba.

Vom aminti că în documentul Consiliului UE, referitor la lista persoanelor supuse măsurilor restrictive, este indicat că Victor Petrov se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău. „Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituționale, Victor Petrov sprijină acțiunile și politicile care subminează și amenință democrația, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova”, specifică documentul.

Tot acolo se menționează că Victor Petrov beneficiază de susținere politică din partea lui Ilan Șor, însă nu există nicio referinţă la organizaţiile de binefacere ale lui Petrov. În plus, organizaţia lui Petrov, „Centrul Comunitar Anticriză” («Народный антикризисный штаб»), primeşte toate loturile mari de ajutoare umanitare din partea organizaţiei internaţionale de binefacere „Helping Hands”, iar apoi distribuie ajutoarele respective în Găgăuzia.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul aşa-numitor autobuze sociale.

Petrov a anunţat, pe 29 octombrie 2021, lansarea colaborării cu organizaţia de binefacere „Helping Hands” din Germania. Cu toate acestea, nici pe site-ul, nici pe pagina acestei entităţi pe reţelele sociale nu am identificat nicio menţiune despre Victor Petrov sau despre organizaţia acestuia. Potrivit descrierii oferite pe pagina sa, „Helping Hands” a fost fondată în septembrie 1997 şi organizează transporturi regulate de ajutoare umanitare în România cu scopul de a asigura populaţia nevoiaşă cu produse de primă necesitate.

Pe pagina de Facebook este indicat că din anul 1997 compania organizează transportarea ajutoarelor în Moldova, Ucraina şi România pentru a asigura populaţia cu mărfuri de primă necesitate.

„40% din cetăţenii Moldovei sunt vorbitori de rusă”

„Până la 40% în Republica Moldova sunt cetăţeni vorbitori de rusă, pentru care rusa este limbă de comunicare interetnică” (în original: «До 40% Республики Молдова — это русскоязычные граждане, для которых русский язык является языком межнационального общения») — este o altă declaraţie făcută de Petrov în cadrul emisiunii de la postul de televiziune GRT (17:40-18:06). Nici această afirmație nu corespunde realităţii. Potrivit datelor Recensământului Populației și al Locuințelor 2014 (cele mai recente date accesibile la subiect), 54,6% dintre locuitorii RM vorbesc „limba moldovenească”, 24% vorbesc româna, rusa fiind vorbită de doar 14,5%.

„40% din cetăţenii Moldovei sunt vorbitori de rusă”

„Până la 40% în Republica Moldova sunt cetăţeni vorbitori de rusă, pentru care rusa este limbă de comunicare interetnică” (în original: «До 40% Республики Молдова — это русскоязычные граждане, для которых русский язык является языком межнационального общения») — este o altă declaraţie făcută de Petrov în cadrul emisiunii de la postul de televiziune GRT (17:40-18:06). Nici această afirmație nu corespunde realităţii. Potrivit datelor Recensământului Populației și al Locuințelor 2014 (cele mai recente date accesibile la subiect), 54,6% dintre locuitorii RM vorbesc „limba moldovenească”, 24% vorbesc româna, rusa fiind vorbită de doar 14,5%.

Pe pagina sa de Facebook, Petrov a scris că locuitorii R. Moldova sunt obligaţi „cu de-a sila” (în original: «из под палки») să cunoască limba de stat, asta în timp ce „40% din populaţie o constituie cetăţenii vorbitori de rusă” (în original: «40% населения составляют русскоязычные граждане»). Despre faptul că pentru 40% din cetăţeni româna „este o limbă străină” (în original: «является иностранным») a scris pe pagina sa de Facebook, precum şi pe canalul său de Telegram şi portalul Gagauznews, o resursă controlată de Petrov.

Vom menţiona că anterior o retorică lingvistică similară referitoare la cetăţenii moldoveni vorbitori de rusă era promovată şi de reprezentanţii socialiştilor și comuniștilor. Astfel, în noiembrie 2023, candidata Partidului Comuniștilor pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a declarat că 40% dintre chișinăuieni vorbesc în limba rusă. În realitate însă doar 25% dintre locuitorii Chișinăului vorbesc, de obicei, în limba rusă. Declaraţia Dianei Caraman a fost demontată de Stopfals.md.

GRT este amendată pentru că „spune adevărul”

În opinia lui Victor Petrov, postul de televiziune GRT se alege cu amenzi pentru că reflectă situația reală din ţară, lucru care nu convine autorităţilor centrale. „O companie de televiziune independentă care nu se supune cenzurii, evident, îi irită. Din motiv că astăzi avem posibilitatea să le spunem adevărul telespectatorilor noştri, asta-i buba” (în original: «Свободная телекомпания, которая не подчиняется цензуре, конечно их раздражает. Потому что мы сегодня имеем возможность говорить нашим телезрителям правду, вот вся проблема»), a spus Petrov (37:43-37:58).

În realitate, Consiliul Audiovizualului a amendat GRT cu 60.000 de lei pentru discurs care incită la ură, manipularea informaţiilor, inducerea opiniei publice în eroare şi dezinformare, precum şi pentru alte încălcări. De altfel, nu este unica amendă pentru GRT. În noiembrie, GRT a fost amendată pentru un subiect reflectat unilateral.

„Autonomia a fost creată pentru studierea limbii găgăuze” - distorsionarea declaraţiilor șefei statului

În cadrul aceleiași intervenţii la postul GRT, Victor Petrov a distorsionat declaraţiile făcute de Maia Sandu, având scopul vădit de a manipula opinia publică. Potrivit acestuia, preşedinta ar fi declarat că Găgăuzia ar fi fost creată pentru studierea limbii găgăuze. „Dacă la GRT ar fi existat cenzură şi ar fi fost demonstrate doar cărţi de limbă găgăuză şi s-ar fi spus: uite preşedintele a spus că autonomia găgăuză este creată pentru studierea limbii găgăuze. Dar de ce a fost creată republica găgăuză? Declarația privind independența Republicii Găgăuze a fost adoptată de către Sovietul Suprem al Găgăuziei cu o lună înaintea adoptării Declarației Republicii Moldova” (în original: «Если бы на GRT была бы цензура, и показывали бы только книжки по гагаузскому языку и говорили: вот президент сказал, что гагаузская автономия создана для изучения гагаузского языка. А гагаузская республика для чего была создана? Декларация о независимости Гагаузской Республики была принята Верховным советом Гагаузии за месяц до принятия Декларации Республики Молдова»), a spus oficialul găgăuz (35:24-36:06).

În realitate, șefa statului se referise la crearea Găgăuziei și a menționat limba găgăuză. doar că într-un alt context. Într-un interviu oferit portalului Nokta.md în luna aprilie, Maia Sandu a spus următoarele: „Trebuie să ne amintim cu ce scop a fost creată Autonomia Găgăuză. Găgăuzia a fost creată, în primul rând, pentru a conserva limba găgăuză, valorile culturale și obiceiurile Găgăuziei. Voi spune că în acești 30 de ani rezultatele nu au fost dintre cele mai bune, or vedem că găgăuza se regăsește în lista limbilor cu risc de dispariție. Totuși, pe de altă parte, nu a fost făcut suficient pentru a integra conaționalii noștri din Găgăuzia în Republica Moldova” (în original: «Нужно вспомнить, для чего была создана автономия Гагаузии. Гагаузия была создана, во-первых, чтобы сохранить гагаузский язык, культурные ценности и обычаи Гагаузии. И нужно сказать, что за эти 30 лет результаты не очень хорошие. Потому что мы видим, что гагаузский язык — в списке языков, которые под риском исчезновения. И, с другой стороны, не было сделано достаточно для того, чтобы интегрировать наших сограждан из Гагаузии в Республику Молдова»), a spus Maia Sandu (2:50-3:42). Astfel, potrivit Maiei Sandu, conservarea limbii găgăuze este unul din scopurile pentru care a fost creată Găgăuzia. Ea însă n-a declarat că acesta a fost scopul principal sau unic.

Victor Petrov: binefacere în scopuri politice

Organizația „Centrul Comunitar Anticriză” («Народный антикризисный штаб» – «НАШ») care se poziționează ca o asociație obștească de binefacere, a fost creată de Victor Petrov în primăvara lui 2020, adică cu un an înaintea alegerilor planificate pentru Adunarea Populară din Găgăuzia, la care a candidat acesta. La 16 septembrie 2021, cu trei zile înainte de ziua scrutinului, el a asistat la deschiderea a trei terenuri pentru copii la Comrat amenajate „cu susținerea financiară a primăriei orașului și cu asistența suplimentară oferită de organizația de binefacere „Centrul Comunitar Anticriză” («Народный антикризисный штаб» – «НАШ») (în original: «при финансовой поддержке примарии города и дополнительном содействии благотворительной организации Народный антикризисный штаб (НАШ)»), anunța postarea lui Petrov. Tot acolo, Petrov a confirmat că lucrările au fost efectuate timp de o lună.

În postările şi pozele publicate pe parcursul lunii martie 2023, adică în toiul campaniei electorale pentru alegerile la funcţia de başcan al autonomiei (la care Victor Petrov, la fel, a candidat), politicianul apare în postură de filantrop.

În procesul de alegere a actualului președinte al Adunării Populare din Găgăuzia (în total au fost făcute 15 tentative) printre candidații principali la funcția respectivă s-a numărat și Victor Petrov. În această perioadă, pe canalul său de Telegram au apărut mai multe postări în care diferite persoane afirmau că Petrov este un candidat demn pentru funcția de speaker (скриншот 1,  скриншот 2,  скриншот 3). Printre persoanele care-l lăudau pe Petrov au fost și cele pe care el anterior le ajutase într-un fel sau altul.

Gagauznews și Victor Petrov, autori iscusiți de falsuri

Atât Victor Petrov personal, cât și site-ul Gagauznews.md, care aparține organizației sale „Centrul Comunitar Anticriză” («Народный антикризисный штаб»), au răspândit falsuri în repetate rânduri. Bunăoară, în aprilie 2023, când candida la postul de bașcan al Găgăuziei, Petrov acuza, în ziarul său de agitație electorală, autoritățile moldovenești precum că ar împinge țara într-un conflict militar. Este o narațiune falsă, la care deseori recurg forțele politice pro-Kremlin din Moldova și care a fost demontată de Stopfals.md.

În noiembrie 2023, Gagauznews răspândea declarații false, potrivit cărora majoritatea absolută a cetățenilor s-ar pronunța în favoarea Uniunii Eurasiatice. De obicei, Gagauznews și Victor Petrov distribuie informații false acționând în tandem. Spre exemplu, în septembrie 2023 ei au lansat un fals în care afirmau că Parlamentul RM ar fi tăiat în jumătate bugetul Găgăuziei.

Iar în august 2022, Victor Petrov și Nicolai Kostîrkin (care la acel moment era redactorul-șef al portalului Gagauznews.md), au distribuit un fals cu afirmaţia că detaşamentul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a descins la Comrat pentru a intimida protestatarii.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Praful portocaliu nu provine din Sahara, ci este o otravă împrăștiată din avioane

„Praful saharian este o pulbere artificială toxică care are menirea de a îmbolnăvi populația, fiind împrăștiată intenționat din avioane” (în original: «Сахарская пыль – это ядовитый искусственный порошок, цель которого – вызвать у населения заболевание, и его специально распыляют с самолетов») – astfel de teorii conspiraționiste au fost distribuite pe rețelele sociale după ce o parte din Europa a fost acoperită de un val de praf portocaliu sau de așa numita „ploaie murdară”. În realitate, praful saharian reprezintă un fenomen natural rar care se întâmplă de mai mulți ani și care are şi o explicație științifică.

„Praful este împrăștiat din avioane”

Mai mulți utilizatori de Facebook au publicat imagini și chiar filmulețe cu avioane care ar fi împrăștiat nisip portocaliu. S-a întâmplat după ce în România și în Republica Moldova a fost o „ploaie murdară” care a lăsat pe suprafețe depuneri portocalii din particule de nisip.

Totodată, autorii postărilor se întreabă „cum zboară «praful saharian», numai noaptea, peste 2.500 km, peste Marea Mediterană, unde aerul este foarte umed și ajunge tot particule de nisip peste România, «sărind» peste anumite țări și peste Munții Balcani din Bulgaria care, pe alocuri, au aproape 300 m? A văzut cineva vreun filmuleț cum e luat «praful saharian» de vânt și dus departe?”. Astfel au scris mai mulți autori aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici (acestea sunt doar câteva dintre postări). Iar alții au publicat nişte poze vădit false reprezentând un avion din care este vărsat nisip.

Şi pe TikTok sunt distribuite videouri potrivit cărora „nisipul se magnetizează”. Utilizatorul costi (cântăreţul român Costi Ioniţă) se arată indignat că politicienii nu manifestă interes faţă de „substanţa care se lipea de magnet”. Timp de cinci zile, filmuleţul său a fost distribuit de peste 2.400 de persoane. Într-un alt filmuleț, acesta a arătat nisipul de pe maşină şi un elicopter care trecea în zbor, dar nu explicat care ar fi legătura. Timp de cinci zile, acest video a fost distribuit de peste 3.800 de persoane.

Astfel, conspirologii nu cred că nisipul ar fi ajuns din Sahara, preferând să considere că acesta ar fi împrăştiat intenţionat deasupra țărilor.

„Praf cu otravă”

Site-ul Antidotul stiri online a publicat articolul „SOS lumea: avem dovada că suntem stârpiți ca șobolanii și că praful saharian a fost otravă”. În calitate de „probă” site-ul evocă un institut de inginerie chimică despre care scrie un oarecare Marinescu Alcora. Pa pagina respectivă apare un document care ar demonstra că acel instituit a analizat „nisipul Sahara” depistând metale în cantități ce depășesc limitele permise de pana la 700 de ori, iar conținutul de arsenic este de 44 de ori peste limita admisa. Respectiv, „suntem stârpiți ca șobolanii, omorâți cu zile.” De la 8 aprilie postarea a fost distribuită de peste 19 mii de utilizatori, inclusiv de către senatoarea din România Diana Iovanovici-Șoșoacă. De altfel, postarea senatoarei a fost redistribuită de mai bine de două mii de ori.

Pe acest subiect a speculat și site-ul activenews.ro. Informațiile publicate pe acest site au fost distribuite de mai multe conturi de Facebook (câteva exemple aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici și aici).

Același material a fost distribuit şi de pe alte conturi (aici, aici și aici). La fel, postări cu acelaşi document au apărut în limbile franceză și olandeză.

Alți utilizatori însă au scris că acest praf portocaliu nu a ajuns din Sahara, ci este „otravă pură”, fără însă a oferi explicații. Au fost şi persoane care au identificat o legătură între apariția maselor portocalii în aer şi izbucnirea unor epidemii ulterior. Nici în acest caz nu au fost prezentate argumente.

„Un document cu rezultatele” analizelor din anul 2022

În realitate, documentul care este distribuit de utilizatorii și de senatoarea din România şi care ar demonstra depășirea limitelor admisibile de substanțe în praf circulă pe Internet din 2022, inclusiv în Bosnia. Acest lucru este confirmat și de departamentul de verificare a faptelor din cadrul uneia din cele trei cele mai mari agenții de știri din lume, verificat.afp.com. Departamentul scrie că rezultatele au fost comandate de un organism numit „National Crisis Headquarter”, care nu este o organizație oficială a guvernului bosniac. Un avocat și politician local pe nume Mirnes Ajanović a declarat într-un videoclip că a fost implicat în experiment și că acesta a constat în compararea unei mostre de nisip din deșertul Sahara din Tunisia și a alteia din satul bosniac Dobošnica Donja, colectate după „o ploaie murdară periculoasă” la 7 aprilie 2022. Videoclipul a fost publicat pe canalul de YouTube al partidului lui Ajanović la 8 iunie 2022.

Pe ecran se poate observa acel document distribuit acum în calitate de dovadă că praful din România şi Moldova ar fi toxic.

Ajanović a mai făcut ocazional afirmații incorecte cu privire la vaccinurile COVID-19, după cum a semnalat o organizație locală de verificare a faptelor, dar şi AFP.

Experţi: praful portocaliu este un fenomen natural rar

Autorităţi şi instituţii relevante din diferite ţări confirmă că „ploaia murdară” are legătură cu masele de aer din Africa de Nord, iar locuitorii Europei au fost anunţaţi în prealabil despre fenomen. Astfel, Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) a comunicat încă pe 8 aprilie 2024 despre transportarea unei mase mari de praf saharian pe teritoriul Europei.

Pe 23 aprilie 2024, Administrația Națională de Meteorologie din România avertiza că pe 23 aprilie şi în prima jumătate a zilei de 24 aprilie circulația aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană, către sud-estul Europei. În noaptea de 23 spre 24 aprilie, în Moldova a plouat, iar dimineaţa locuitorii au remarcat pe garduri, clădiri şi automobile depuneri formate din particule mici de nisip portocaliu.

În dimineața zilei de 24 aprilie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat din R. Moldova a explicat că ploaia murdară a fost provocată de prezența unei cantități semnificative de particule de praf în atmosferă, cu origine și transport din nordul Africii. La fel, autoritatea de profil a demonstrat un video în care poate fi observată deplasarea unui flux de praf saharian.

Pe 25 aprilie, și Ministerul Mediului din R. Moldova a venit cu o explicaţie, specificând că „ploaia murdară” a fost provocată de praful de origine sahariană.

Surse din cadrul ministerului au menţionat că, din cauza dimensiunilor mici, particulele de praf pătrund în plămâni, ceea ce poate cauza o serie de probleme de sănătate, în special pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente, cum ar fi astmul sau bronșita. Din acest motiv, locuitorii ţării au fost avertizaţi din timp despre norul de praf care urma să vină. Instituția nu a comunicat despre vreo otravă sau vreun conținut sporit de metale.

Praful saharian este transportat din deşertul Sahara, situat în Africa de Nord. Furtunile și cicloanele provoacă vânturi foarte puternice care ridică praful, transportându-l prin aer la distanță de mii de mile. Praful se poate deplasa pe întreg globul, în unele zone din Europa, America de Sud, America Centrală, Caraibe și Statele Unite.

Diana Iovanovici-Șoșoacă, expertă în materie de falsuri

Senatoarea din România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, a ajuns în repetate rânduri în vizorul portalului Stopfals.md pentru diseminare de falsuri, fiind şi o antivaxeră cunoscută. În februarie 2023, Diana Șoșoacă declara că „60.000 de oameni au fost omorâţi în spitale şi vaccinaţii acum mor pe capete”. Iar în luna august a aceluiaşi an ea a criticat Strategia Naţională de Vaccinare, afirmând că în România se impune imunizarea obligatorie. În aprilie 2023, Şoşoacă chema cetăţenii să fie atenți, deoarece „sute de tancuri traversează Moldova, iar NATO are intenția să atace” în preajma sau în timpul sărbătorilor pascale. În urma acestei declaraţii, Asociaţia Presei Independente (API) din Moldova a depus o plângere la Consiliul Naţional al Audiovizualului, care a amendat postul Naşul TV (la care Diana Iovanovici-Șoșoacă făcuse declaraţia respectivă) cu 5.000 de roni (n. r. - cca 20 de mii de MDL).

Într-un alt episod, în mai 2023, Şoşoacă a declarat că Uniunea Europeană ar fi reglementat recunoașterea căsătoriilor cuplurilor LGBT+ și adopția copiilor de către acestea în cadrul UE. Stopfals.md a demontat şi acest fals.

Diana Șoșoacă distribuie cu regularitate naraţiuni propagandistice ale Kremlinului.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Теперь нас можно найти и в Telegram!

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru

article-img
Cum au luat la țintă „trollii occidentali” ai lui Șor conducerea pro-europeană a Republicii Moldova pe Facebook

În ultimele săptămâni, guvernarea pro-europeană a Republicii Moldova a fost ținta a sute de conturi false de Facebook, cu nume occidentale. Acestea fie au comentat la diverse postări sau știri despre reprezentanți ai autorităților, fie au pus link-uri în comentarii care duceau la postări de pe conturile de social media ale oligarhului fugar Ilan Șor.

Un exemplu sunt comentariile repetitive ale acestor conturi false la o postare de pe pagina de Facebook a ediției din 17 aprilie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, la care a fost invitat premierul Dorin Recean. Nu mai puțin de șase conturi false cu nume occidentale (Donna Stohr, Haley Clark, Aretha Martinez, Sobow Diaz, Amy Bishop, Dani Williams, Letty Mears, Rachel Tercek etc.) au comentat la intervale foarte apropiate de timp. Pe lângă criticarea și denigrarea reprezentanților guvernării pro-europene, falșii comentatori îl laudă pe Șor și activitatea acestuia.

Link-urile promovate în comentarii duceau spre o postare de Facebook a oligarhului fugar și condamnat penal, Ilan Șor, unul dintre cei mai activi și vizibili promotori de narațiuni false ale propagandei ruse în Republica Moldova. În postarea publicată 17 aprilie Șor acuza faptul că apropierea Republicii Moldova de România va avea „consecințe grave” și că România va trimite trupe în Moldova și Ucraina, o dezinformare pe care portalul Stopfals.md a demontat-o.

De asemenea, astfel de conturi false au răspândit și alte narațiuni false ale propagandei ruse, precum că „Maia Sandu bagă Republica Moldova în război”.

De obicei, aceste conturi sunt create recent, sunt inactive, au un număr mic de persoane în lista de prieteni, iar pe profil nu există interacțiune din partea altor utilizatori. Este și cazul contului „Alicia Bradley”, unde nu există nicio reacție sau comentariu la cele cele două fotografii de profil și de copertă, iar toți cei 46 de „prieteni” au nume asiatice.

Conturi false, depistate și listate de către Guvern

Fenomenul folosirii conturilor false cu nume occidentale a fost observată și de comunicatorii Guvernului. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, a declarat într-un briefing the presă de pe 24 aprilie că au fost identificate peste 100 de conturi false care aparțin sau au legături strânse cu „gruparea criminală Șor”.

„Aceste profiluri au fost create cu scopul de a răspândi dezinformare și a submina încrederea publicului în instituțiile statului. Peste noapte, asemenea conturi ca Alicia Bradley, Megan Smith, Jennifer Ellis, Charlie Jarvis, Angelica Perez, Sasha Torres, „au învățat” limba română și au luat diploma de „specialiști” în politica moldovenească, care scriu sute de comentarii denigratoare la adresa autorităților și laudă reprezentanților grupării criminale Șor”, a declarat Daniel Vodă.

El a mai precizat că aceste comentarii sunt deseori agramate și doresc să provoace confuzie și să distorsioneze adevărul. „Noi, ca autorități, ne angajăm să contracarăm aceste tactici prin informarea corectă și transparentă”, a mai spus Vodă.

Guvernul a raportat activitatea acestor conturi false către rețeaua de socializare Facebook. „Noi actualizăm lista și lucrăm la ea în regim de permanență. Peste 30 de profiluri deja au fost moderate de către Facebook la solicitarea noastră”, a spus Daniel Vodă.

Stopfals.md a intrat în posesia listei cu conturi false, precum și țintele acestora. Este vorba de Guvern, dar și agențiile și ministerele din cadrul său, precum Ministerul Apărării, cel a Infrastructurii și Dezvoltării, cel de Interne, al Educației, al Finanțelor, dar și Biroul pentru Integrare Europeană (BIE), AIPA sau Serviciul Vamal.

Lectorul ULIM și analistul WatchDog.MD, Andrei Curăraru, a declarat pentru Stopfals.md că, judecând după conținut, asistăm la o campanie inspirată de oligarhul fugar Ilan Șor.

„Toate mesajele erau legate de link-uri cu postări ale acestuia fie pe Telegram, fie pe Facebook. Am văzut câteva sute de boți și am rapotat aceste postări către instituții guvernamentale dar și direct către Facebook. Nu este o strategie prea eficientă, dar ne dăm seama că ei utilizează strategii care sunt ieftine. Ei contează pe faptul că cel puțin o cotă procentuală a publicului care nu se pricepe în mod obligatoriu la cum funcționează astfel de campanii și vor accesa aceste link-uri, iar apoi vor prelua mesajele respective. În plus se continuă această tendință de a arăta că de fapt populația este nemulțumită. Vor să arate prin aceste comentarii inclusiv și potențialul de protest și de nesupunere față de autoritățile publice și aceasta era una dintre ținte în mod special”, a spus expertul.

Fenomenul comentariilor de pe conturile false nu este nou

La începutul anul 2023, Ziarul de Gardă dezvăluia existența a peste 100 de conturi (dar și peste 21 de pagini) care îl lăudau în comentarii pe oligarhul fugar Ilan Șor, care se află în prezent la Moscova, de unde coordonează activitatea partidelor sale politice satelite din Republica Moldova împotriva aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.

În ultimele luni, oligarhul fugar a lansat mai multe falsuri și manipulări în spațiul public, o parte dintre aceste fiind demontate de portalul Stopfals.md aici, aici, aici, aici, aici și aici.

 

Mădălin Necșuțu,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: R. Moldova va fi atrasă de Occident în misiuni de luptă în afara granițelor, iar România va trimite ilegal militari peste Prut

România și Occidentul vor trimite trupe împreună în Ucraina și R. Moldova, iar militarii moldoveni vor fi trimiși de ministrul Anatolie Nosatîi să lupte în misiuni internaționale prin încălcarea neutralității R. Moldova, afirmă oligarhul fugar și condamnat Ilan Șor, care se ascunde în prezent la Moscova de justiția din Republica Moldova. Declarațiile reprezintă un amestec de falsuri. Trimiterea de trupe occidentale în R. Moldova este o narațiune falsă obișnuită a propagandei ruse. Totodată, militarii moldoveni nu participă la alte operațiuni decât cele de menținere a păcii, ceea ce nu are legătură cu neutralitatea constituțională a R. Moldova.

„Unde este România și unde este strâmtoarea Bab-el-Mandeb? Dar vecinii Moldovei se alătură cu plăcere unei alte aventuri militare a Occidentului, inițiată de anglo-saxoni. Pentru Republica Moldova aceasta este încă un semnal că orice apropiere de București și UE va avea multe consecințe grave. Românii își trimit militarii să participe la misiuni în Marea Roșie și în Golful Persic, iar mâine, cu aceeași lejeritate, se vor alătura planurilor Occidentului de a expedia trupe în Ucraina sau chiar în Moldova, care le este mult mai aproape”, spune Șor într-o postare pe Facebook, dar și pe alte conturi ale sale de pe rețelele de socializare.

Postarea oligarhului fugar a fost distribuită și de deputata Marina Tauber pe Facebook și Telegram, ex-vicepreședintă a fostului partid „Șor”, dar și de pagina de Facebook și site-ul fostei formațiuni. Declarațiile au apărut și pe un alt cont de Facebook, pe canalele de Telegram Salut Молдова!, "Первый в Молдове" Новости și Молдавский Vагон, dar și Bloknot-moldova, un site care a publicat nenumărate falsuri de-a lungul timpului.

România trimite, de fapt, câțiva militari în cadrul unei misiuni a UE

Declarațiile lui Șor vin în contextul anunțului Bucureștiului că România trimite în Orientul Mijlociu trupe care vor lupta împotriva rebelilor Houthi, care sabotează și atacă constant nave comerciale în zona Mării Roșii și a Golfului Persic. Aceasta este o   a Uniunii Europene, iar România ia parte la ea în calitate de stat membru. Misiunea, la care România va participa cu un număr mic de soldați (până la 8), este destinată asigurării libertăţii de navigaţie în Strâmtoarea Bab-al-Mandeb, în Strâmtoarea Ormuz, și în apele internaţionale din Marea Roşie, Marea Arabiei şi Golful Persic, pe fondul atacurilor crescute ale rebelilor Houti din Yemen, apropiați Iranului, un aliat strategic al Moscovei. 

Șor face indirect trimitere și la posibilitatea ca militarii români să fie trimiși și în Republica Moldova și Ucraina, zone în care Rusia este interesată direct să nu existe astfel de misiuni, cu toate că peste 1.600 de militari ruși sunt cantonați, o parte dintre ei,   în regiunea separatistă transnistreană încă din 1992, de la Războiul de pe Nistru. Moscova refuză în continuare să-și retragă aceste trupe sub diverse pretexte, deși și-a luat acest angajament la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul. De altfel, nu există nicio declarație, înțelegere sau decizie oficială de niciun fel sau nivel, prin care militari din România ar putea fi trimiși în R. Moldova.

Militarii moldoveni au participat și participă la misiuni internaționale, iar asta nu contravine în niciun fel neutralității din Constituție

Trimiterea militarilor români, ca parte a UE și NATO, în diverse zone ale lumii, este un lucru obișnuit și un angajament al României, asumat în cadrul celor două structuri internaționale. Acest lucru nu are nicio legătură cu afirmația lui Șor, precum că militarii moldoveni să fie și ei angajați în diverse țări ale lumii.

De altfel, militarii moldoveni au participat de sine stătător la operațiuni de deminare în Irak, începând din 2003, sub egida unei misiuni internaționale condusă de SUA, independent de trupele române. Militarii moldoveni au participat și participă la misiuni de pace în zone precum Bosnia-Herțegovina, Liberia, Sudanul de Sud, Coasta de Fildeș, Kosovo sau Liban sub egida Națiunilor Unite (ONU), sau, mai nou, în Bosnia-Herțegovina, sub egida UE (în misiunea EUFOR ALTHEA). Militarii moldoveni participă la astfel misiuni pentru antrenament, experiență și întărirea capabilităților și a interoperabilității cu statele partenere în domeniul militar, cu scopul de a face față pericolelor de securitate la adresa Republicii Moldova. În 2017, fostul președintele Igor Dodon a interzis participarea militarilor moldoveni la exercițiile militare comune internaționale în Ucraina.

Șor repetă falsurile propagandei Kremlinului

Ilan Șor mai afirmă că militarii români ar fi primiți în Republica Moldova de către actualii guvernanți pro-Occidentali, deși, după cum spuneam, nu există vreo înțelegere în acest sens între cele două părți. „Iar la noi (n. r. - militarii români) vor fi întâmpinați de aceeași inadecvați. Vă reamintesc cum, acum 20 de ani, un detașament de geniști moldoveni a fost trimis în Irak — și de atunci asemenea operațiuni au devenit mai frecvente. Acea misiune a fost condusă de actualul ministru al Apărării, Nosatîi, care nu și-a pierdut entuziasmul, și este gata să trimită militarii noștri în noi puncte fierbinți. Despre neutralitatea țării nu-și va aminti. Iată de ce ar trebui să ne ferim de nebunii deliranți”, spune Șor.

Oligarhul fugar amestecă din nou premeditat și răuvoitor tipurile de misiuni în exteriorul Republicii Moldova, care au avut numai caracter de menținere a păcii și de deminare, și nu un caracter ofensiv.

Pe de altă parte, statutul de neutralitate înscris în Constituția R. Moldova nu exclude participarea militarilor moldoveni la misiuni sau exerciții internaționale, ci doar apartenența la un bloc militar.

Această interpretare eronată a articolului 11 din Constituția R. Moldova este o constantă a propagandei ruse, care spune că Republica Moldova încalcă statutul de neutralitate și că Occidentul vrea să atragă Moldova în război dacă militari săi participă la misiuni internaționale, acesta fiind un fals total, deoarece în textul Legii supreme nu este stipulat că militarii moldoveni nu pot participa la exerciții sau misiuni externe vitale pentru menținerea unui ritm constant de antrenament și pregătire. Articolul 11 din Constituție vorbește despre faptul că „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă” și că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”.

În ciuda acestui fapt, trupele ruse din Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se subordonează direct Districtului de Vest al Armatei Ruse, staționează ilegal și fără mandat (spre deosebire de trupele de pacificare) în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, de peste 32 de ani.

În paralel, nu s-a pus niciodată problema prezenței militarilor români în Republica Moldova nici bilateral, nici la nivelul Alianței Nord-Atlantice, din care România face parte din 2007. În schimb, cooperarea dintre militarii celor două state este una constantă fie în cadrul exercițiilor bilaterale, fie a exercițiilor multi-naționale anuale.

Un „campion” al falsurilor

Ilan Șor a fost inclus de Stopfals.md într-un top al „campionilor” falsurilor promovate în anul 2023. Printre falsurile oligarhului fugar din anul 2024 se numără afirmația că Uniunea Europeană a distrus locurile de muncă din R. Moldova, că în R. Moldova preţurile la resursele energetice sunt mai mari decât în Europa, precum și alte numeroase falsuri vociferate pentru o televiziune din Rusia și într-un interviu oferit jurnalistului rus Alexei Venediktov.

 

Mădălin Necșuțu,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Polonia vrea să expedieze migranţii ilegali în Moldova

Pe Facebook au apărut postări cu afirmaţia că Polonia ar intenţiona să trimită în Republica Moldova migranţii ilegali din Africa şi Orientul Mijlociu aflaţi pe teritoriul său, iar autorităţile moldoveneşti ar accepta acest lucru. Postările în cauză sunt făcute de pe conturi false de Facebook. De curând, şi oligarhul fugar Ilan Şor a răspândit aceeaşi informaţie. Autorităţile moldoveneşti au dezminţit falsul şi au declarat că în acest sens nu există niciun fel de acorduri. „Sperietori” similare despre migranți și refugiați au apărut și în ajunul scrutinului prezidențial din 2016.

Informaţiile sunt distribuite de pe conturi false

Informaţiile despre migranții ilegali care ar urma să fie trimişi din Polonia în Moldova au fost distribuite de pe conturi diferite de Facebook. Postările fac referinţă la o resursă poloneză —  agencja-informacyjna. Pentru ca publicaţiile să acumuleze mai multe vizualizări, acestea sunt promovate prin publicitate sponsorizată.

Doar pe una dintre aceste pagini, publicația a acumulat în doar câteva zile cca 3.500 de reacții și aproape 4.000 de comentarii. La fel, informația a fost distribuită de mai multe canale de Telegram cu tentă pro-rusă, inclusiv de Молдавский Vагон, WTF Moldova?!, Гражданин și Приднестровец.

Informațiile despre migranți au fost publicate și de către oligarhul fugar Ilan Șor pe pagina sa de Facebook. El a făcut și următoarea remarcă: „Sandu ne împinge spre o astfel de Uniune Europeană. Suntem o „țară terță” pentru ei, așa că nu au nevoie de tovarășii care iau cu asalt Europa, îi vor trimite să se integreze undeva sub Chișinău. Posibil, dacă vom fi vreodată acceptați în UE (ceea ce este puțin probabil), atunci doar cu dreptul de receptor de „deșeuri”. O lume nouă și frumoasă în stil pasist”.

Sursa informației preluate de Șor nu a fost însă indicată. Falsul a mai apărut pe pagina și pe site-ul publicației periodice «Комсомольская правда в Молдове».

Guvernul R. Moldova dezminte informația

Am luat legătura cu Daniel Vodă, reprezentantul oficial al Guvernului R. Moldova, care a precizat că informația este una falsă. El a anticipat că astfel de dezinformări vor apărea într-un număr tot mai mare pe parcursul acestui an.

„Este o minciună crasă, iar instituțiile de stat desfășoară negocieri transparente și publice asupra oricăror acorduri la care suntem parte. Autoritățile au avertizat populația că în timpul apropiat am putea să ne așteptăm la o intensificare a dezinformărilor cu scopul de a dezbina cetățenii țării noastre sau pentru a-i intimida. Toate aceste acțiuni ar trebui să ne motiveze să fim mai vigilenți și mai atenți la sursele de informare pe care le consultăm și să stopăm lanțul dezinformării”, a menționat Daniel Vodă pentru Stopfals.md.

Unele detalii ce țin de apariția acestei dezinformări (caracterul operativ, stilul publicațiilor, resursele utilizate, publicitatea pe rețelele sociale) sugerează că distribuirea ei este o acţiune concertată. Vom aminti că anul trecut Ziarul de Gardă a publicat o investigație privind fabrica de troli care promovează imaginea lui Ilan Șor pe rețelele sociale. Potrivit jurnaliștilor, în paginile false care îl laudă pe Șor, îi distribuie postările, comentează, dau like-uri etc. sunt pompate mii de euro. În plus, a fost observată o tactică anume când informația falsă apare mai întâi pe un cont „de paie”, după care este preluată de mass-media și politicieni care citează publicația respectivă de pe Facebook în calitate de sursă și, de regulă, adaugă propriile plăsmuiri și comentarii, deși este clar că acest cont a fost creat de curând și că ar aparţine, bunăoară, unui magazin de haine.

„Sperietori” despre migranți și refugiați au apărut și anterior

În cadrul alegerilor prezidențiale desfășurate în Republica Moldova în 2016 una dintre cele mai memorabile „sperietori” a fost informația despre 30.000 de refugiați sirieni pe care țara noastră ar urma să-i accepte dacă Maia Sandu va accede în funcția de șefă a statului. Atunci era distribuită dezinformarea potrivit căreia Maia Sandu deja ar fi ajuns la o înțelegere în acest sens cu liderii statelor europene, iar dacă ea va fi aleasă rata criminalității va spori brusc din cauza refugiaților. Finalmente, la scrutinul de atunci a învins liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon. Acum, în ajunul alegerilor prezidențiale, vechea „sperietoare” a fost relansată.

În decembrie 2023, jurnaliștii Stopfals.md au scris despre un fals similar care se referea la refugiații din Germania şi care semăna foarte mult cu falsurile anterioare. Atunci, portalul Kp.md, blocat în Republica Moldova pentru propagarea informațiilor „în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale”, a publicat un articol bazat pe afirmația unui politician german de opoziție, din care reiese că Germania ar propune deschiderea taberelor de migranți în R. Moldova și Georgia pentru refugiații din Europa. În realitate, o asemenea decizie oficială a Guvernului Germaniei nu există, iar ideea politicianului german a fost calificată de alți politicieni germani, inclusiv de membrii Guvernului acestei țări, drept una neserioasă și „de-a dreptul copilărească”.

Articolul despre migranți, publicat pe resursa poloneză, nu conține material factologic

În publicațiile promovate pe Facebook este indicat că informația în cauză a fost publicată de resursa poloneză agencja-informacyjna. Acolo materialul a apărut la 17 aprilie, acesta fiind distribuit pe reţele începând cu a doua zi. Am constatat că articolul nu conţine date concrete, iar informaţiile invocate în material ar fi fost obţinute din surse anonime.

ACTUALIZARE 23.04.2024. Verificatorii de fapte polonezi de la Demagog.org.pl au comunicat pentru Stopfals.md că în Polonia nu se discută despre trimiterea de migranți ilegali în Moldova. În urma verificărilor, jurnaliștii au aflat că autoritățile poloneze nu au anunțat nicio inițiativă de acest fel, iar articolul vizat nu are, după cum am indicat anterior, o bază factologică.

Stopfals.md a apelat și la Ambasada Poloniei în Republica Moldova. Vom publica răspunsul misiunii diplomatice imediat ce ne va fi oferit.

 

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Sandu va retrage cetăţenia moldovenilor care muncesc în Rusia

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va retrage cetăţenia moldovenească persoanelor care muncesc în Rusia. Acest anunț a apărut pe mai multe canale de Telegram, inclusiv „Gagauznews”, resursă media afiliată vice-başcanului Găgăuziei, Victor Petrov. Afirmaţia este falsă, or nu există niciun proiect de lege care să prevadă retragerea cetăţeniei pentru această categorie de cetăţeni.

Gagauznews: Retragerea cetăţeniei pentru activitate de muncă în Rusia

Gagauznews a publicat pe TikTok un video cu afirmația că preşedinta Maia Sandu ar urma să retragă cetăţenia moldovenească persoanelor care muncesc în Rusia: „Sandu va retrage cetăţenia Moldovei. Pentru că oamenii muncesc în Rusia. Şi transferă bani rudelor din Moldova? Cei de la PAS consideră că orice bănuț din Rusia le subminează puterea asupra Moldovei” (în original: «Санду будет лишать гражданства Молдовы. За то, что люди работают в России. И пересылают деньги своим родным в Молдову? В PAS считают, что любая копейка из России подрывает их власть над Молдовой»).

Timp de 24 de ore, filmulețul a fost distribuit de peste 3 mii de persoane. Unii utilizatori ai reţelei sociale au fost de părere că „pentru una ca asta” (în original: «за такое») nu trebuie admis ca Maia Sandu să obţină cel de-al doilea mandat prezidenţial.

„Ai vizitat Rusia? Atunci rămâi fără cetăţenia Moldovei!”, titrează unele canale de Telegram şi TikTok

Unele canale de Telegram, la fel, au scris că cetăţenii Moldovei care au vizitat Rusia ar putea rămâne fără cetăţenia propriei ţări. Acestea au evocat decizia Parlamentului din 12 aprilie, care prevede sancţiuni pentru cetăţenii supuşi măsurilor restrictive internaționale. Totuşi, actul respectiv nu are nicio legătură cu cetăţenii moldoveni care muncesc în Rusia.

„Adică ai fost în Rusia să munceşti şi te-au lăsat fără cetăţenie!” (în original: «То есть, съездил в Россию на заработки, лишили гражданства»), anunţa canalul de Telegram Молдавский Vагон.

„Ai vizitat Rusia? Atunci rămâi fără cetăţenia Moldovei!” (în original: «Съездил в Россию, лишился гражданства Молдовы»), anunţă postarea de pe canalul de Telegram Ч | Б ПМР, care publică ştiri despre regiunea transnistreană.

Pe canalul de TikTok adinochivolk2 a fost postat un video însoţit de următorul text în română: „Moldovenii care muncesc în Federația Rusă le vor lua cetățenia Republicii Moldova. Acest proiect de lege a fost votat în prima lectură de parlament la data de 16.04.2024. Caroci Moldova țara minunilor!”. Timp de două zile, filmulețul a fost distribuit de peste o mie de persoane.

Nu există nicio lege despre retragerea cetățeniei persoanelor aflate în Rusia

În realitate, nu există vreo lege, vreun proiect de lege sau vreun decret privind retragerea cetățeniei persoanelor care muncesc în Rusia sau, pur și simplu, au vizitat această țară.

La 12 aprilie curent, Parlamentul RM a aprobat în prima lectură modificări legislative pentru aplicarea eficientă a măsurilor restrictive internaționale. Documentul conține anumite concretizări despre categoriile de persoanele care vor fi incluse în lista persoanelor asociate subiectului restricției.

Deputații au propus completarea art. 19 din Legea nr. 25/2016 „Privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale” cu alineatul 4' având următorul cuprins: „Cu privire la subiecții restricțiilor, cetățeni ai Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate analizează oportunitatea retragerii cetățeniei în conformitate cu art. 23 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000 și, după caz, sesisează Agenția Servicii Publice în vederea inițierii procedurii de retragere a cetățeniei Republicii Moldova”.

Acest proiect de lege nu prevede însă nimic despre cetățenii care muncesc sau se află în Rusia.

Proiectul a fost aprobat doar în prima lectură și urmează a fi supus expertizei juridice, după care deputații îl vor vota în lectură finală.

Gagauznews aparține unei persoane afiliate lui Șor

Pe 26 februarie 2022, la două zile de la declanșarea de către Rusa a războiului împotriva Ucrainei, portalul Gagauznews.md a fost blocat  la cererea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovare de informații ce incită la ură și război. Site-ul rămâne blocat şi în prezent, însă acelaşi conţinut propagandistic pro-Kremlin este publicat acum pe Gagauznews.com, o clonă a versiunii iniţiale a portalului.

Site-ul Gagauznews.md aparține organizației „A.O. Centrul Comunitar Anticriză” (Народный антикризисный штаб). Fondatorul Centrului este Victor Petrov care, în prezent, deține funcția de vicepreședinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia (bașcan) în frunte cu Evghenia Guţul, o persoană protejată şi promovată de Ilan Şor.

Gagauznews și Victor Petrov au răspândit falsuri în repetate rânduri. Bunăoară, în aprilie 2023, când candida la funcția de bașcan al Găgăuziei, Petrov acuza autoritățile moldovenești, în ziarul său de agitație electorală, că ar împinge țara într-un conflict militar. Este o narațiune falsă, la care deseori recurg forțele politice pro-Kremlin din Moldova. Narațiunea în cauză a fost demontată de Stopfals.md. În noiembrie 2023, Gagauznews a distribuit declarații false potrivit cărora majoritatea absolută a cetățenilor s-ar pronunța în favoarea Uniunii Eurasiatice. La fel, Gagauznews și Victor Petrov răspândesc informații false și în tandem. Spre exemplu, în septembrie 2023 ei au lansat un fals în care afirmau că Parlamentul RM ar fi tăiat în jumătate bugetul Găgăuziei. Iar în august 2022, Victor Petrov și Nicolai Costîrchin, care, la acel moment era redactorul portalului Gagauznews.md, au distribuit un fals cu afirmaţia că detaşamentul cu destinaţie specială al Brigăzii „Fulger” a descins la Comrat pentru a intimida protestatarii.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Evghenia Guțul promite bani din Rusia pentru locuitorii Găgăuziei. Ce e putred la mijloc?

Bașcana Evghenia Guțul a făcut o nouă promisiune locuitorilor Găgăuziei. De această data, ea a făgăduit că în Rusia vor fi perfectate carduri în cadrul Sistemului de plăți „Mir” pe care vor fi transferate câte 2 mii de lei pentru pensionarii și bugetarii din autonomie. În acest sens, a fost semnat și un acord cu banca rusească „Promsviazibank”. Instituția bancară este, de fapt, supusă sancțiunilor și deservește Forțele Armate ale Rusiei. Reprezentanții Guvernului Republicii Moldova, ai Băncii Naționale, precum și experții afirmă că, de fapt, asistăm la noi promisiuni deșarte lansate de conducerea Găgăuziei controlată de Ilan Șor. Totodată, există și suspiciuni vizavi de legalitatea semnării acestui acord. Mai multe detalii aflați în cele ce urmează.

Pensionarilor și bugetarilor din Găgăuzia le vor fi perfectate la distanță, în Rusia, carduri din cadrul Sistemului de plăți „Mir”, declara Evghenia Guțul la începutul lunii martie curent, precizând că banii vor putea fi retrași cu ajutorul rudelor stabilite în Rusia. 

Câteva săptămâni mai târziu, Guțul a semnat, din numele Găgăuziei, un acord cu banca rusească „Promsviazibank” (PBS), care urmează să perfecteze la distanță conturi pentru locuitorii autonomiei. „Pe acest cont, de la 1 mai, vor fi transferate mijloace în valoare de 2 mii de lei pentru toți pensionarii și bugetarii. Contul va putea fi administrat sau prin intermediul aplicației „Banca mobilă”, sau personal de pe teritoriul Rusiei” (în original: «На данный счет, начиная с 1 мая, будут поступать средства в размере 2 тыс. леев для всех пенсионеров и бюджетников. Данным счетом можно управлять либо через приложение мобильного банка, либо — личное присутствие в России»), scrie pe pagina de Facebook a Evgheniei Guțul.

Potrivit Evgheniei Guțul, carduri „Mir” vor fi perfectate pentru 25 de mii de locuitori ai Găgăuziei, iar fiecare dintre ei vor beneficia de 2 mii de lei, în total fiind vorba despre 50 de mil. de lei. Bașcana însă nu a precizat și sursa acestor bani.

„Acum mulți pensionari au smartphone, astfel că prin intermediul aplicației pot fi făcute plăți ori pot fi retrași bani. La fel, țin să menționez că foarte mulți găgăuzi locuiesc și muncesc în Rusia. Bunăoară, dacă părinții locuiesc în Găgăuzia, banii pot fi retrași din bănci pe teritoriul Rusiei” (în original: «Сейчас у многих пенсионеров есть смартфоны, где можно через банковское приложение оплачивать или снимать деньги. Также, хочу отметить, что у нас очень много гагаузов проживают и работают в России. Например, если родители живут в Гагаузии, смогут воспользоваться и обналичить в банках на территории России»), a spus bașcana într-o intervenție la televiziunea publică regională GRT.

Declarațiile despre cardurile „Mir” au fost distribuite pe mai multe resurse controlate de Șor, dar și de platforme pro-ruse de social media. Informațiile au fost publicate pe paginile reprezentanților fostului partid „Șor” (aici și aici), pe canalul de Telegram al Evgheniei Guțul (aici și aici), al Marinei Tauber, al fostului partid „Șor” (aici și aici), dar și pe canalele Sputnik, KP.MD, Gagauznews, Правда Гагаузии, Молдавский Vагон, «Первый в Молдове» Новости (aici și aici), Мамалыга и Токана, TV6, Молдавская политика (aici și aici), Смуглянка, Salut Молдова!, Пэкалэ ши Тындалэ, WTF Moldova?! (aici și aici), Молдавский пистон, Свежие Новости Молдовы și Приднестровец. Publicația a mai fost distribuită și de alți utilizatori de Facebook, iar unul dintre aceștia a comentat știrea în felul următor: „Adică, în curând, Găgăuzia și Transnistria ar putea face parte din componența FR?” (în original: «Гагаузию и Приднестровье скоро ждать в составе РФ?»). Știrea a apărut și în unele grupuri de Facebook (aici), dar și pe paginile adepților Evgheniei Guțul (aici și aici).

Detalii despre Sistemul de plăți „Mir”

Sistemul de plăți „Mir” a fost creat în anul 2015 în Rusia. După invazia amplă a Rusiei în Ucraina, mai multe țări au renunțat la acest sistem de plăți. În R. Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, sistemul nu este operațional. În prezent, cardurile „Mir” pot fi utilizate doar în țări ca Belarus, Cuba, Venezuela și Vietnam, dar și pe teritorii nerecunoscute ca Abhazia sau Osetia de Sud. Din aprilie curent, la aceste carduri au renunțat Kârgâzstanul și, parțial, Armenia. Totodată, una din condițiile obligatorii de perfectare a acestui card este deținerea cetățeniei Federației Ruse.

Detalii despre banca cu care Guțul și Konstantinov au semnat acordul

Cardurile „Mir” ar urma să fie eliberate locuitorilor din Găgăuzia de către banca „Promsviazibank”. Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul și președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov, au semnat un acord cu conducerea acestei instituții. Această bancă, la fel ca multe alte instituții bancare din Rusia, este supusă sancțiunilor internaționale.

În plus, potrivit portalului Mold-street.com, „Promsviazibank” se află într-o situație financiară dificilă, în cadrul instituției fiind impus deja de câțiva ani un regim special de monitorizare. „Acțiunile de prevenire a falimentului, cu participarea Băcii Rusiei pe parcursul anului 2023, au fost desfășurate în raport cu trei instituții de creditare: Banca „TRAST”, „Promsviazibank” și „MInBank” (în original: «Мероприятия по предупреждению банкротства с участием Банка России в течение 2023 года проводились в отношении трех кредитных организаций: Банк «ТРАСТ», «Промсвязьбанк» и «МИнБанк»), scrie în raportul Băncii Rusiei (o autoritate de reglementare, la fel ca Banca Națională a Moldovei) pentru anul 2023.

Reacția autorităților moldovenești la promisiunile de perfectare a cardurilor „Mir”

Reprezentanții Guvernului RM au precizat imediat că Sistemul de plăți „Mir” nu este operațional în țara noastră, astfel că beneficiarii nu vor putea fizic să utilizeze cardurile. 

„Avem sisteme internaționale de plăți, cum ar fi Mastercard, Visa și altele. Ele sunt licențiate în Republica Moldova, fiind utilizate de sistemul bancar. Nu cred că Sistemul de plăți „Mir” poate fi utilizat la noi în țară. Este necesară o precizare. Pentru că nu există acces la acest sistem de plăți, respectiv nici cardurile nu pot fi utilizate în Republica Moldova”, a comentat ministrul finanțelor al R. Moldova, Petru Rotaru.

Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au precizat că, în conformitate cu Regulamentul cu privire la cardurile de plată, inițierea de către prestatorii de servicii de plată a activității în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM. „Iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație. Ținând cont de aceste prevederi legale, folosirea cardurilor sistemului rus de plăți „Mir” prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă”, au comunicat surse din cadrul BNM pentru ZdG.md. 

Reprezentanții Guvernului RM au calificat promisiunile de a oferi pensionarilor și bugetarilor bani prin cardurile „Mir” drept minciuni.             „Aceasta este o altă promisiune absolut falsă. Nici tehnic, nici practic nu poate fi realizat. Ministrul finanțelor a punctat că este o inițiativa care nu are sorți de izbândă și a fost creată doar pentru a mediatiza sau a justifica această plecăciune la Kremlin pe care a făcut-o respectiva oficială însoțită de suita sa, oameni care au înconjurat-o”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Și experții afirmă că în Moldova nu pot fi utilizate cardurile „Mir”

„Pe teritoriul Moldovei nu există nicio bancă licențiată care ar opera cu cardurile „Mir”. Evident, pe teritoriul Moldovei nu pot fi retrase mijloace în numerar, nici nu pot fi efectuate plăți prin intermediul cardurilor „Mir”, a precizat pentru Stopfals.md expertul în domeniul emiterii și acceptării cardurilor bancare Serghei Stoianov.

„PSB deja demult este supusă unor sancțiuni dure. Este banca care deservește Forțele Armate ale Rusiei și este supusă sancțiunilor și restricțiilor SWIFT. Nu văd alte opțiuni de a beneficia de acest carduri, în afară de retragerea numerarului în Transnistria”, a explicat analistul financiar Vlad Grati pentru portalul nostru.

Jurist: Guțul nu este în drept să semneze acorduri internaționale

Vizavi de acordul semnat de Guțul și Konstantinov cu banca rusească există și nedumeriri de ordin juridic. Piotr Manol, șeful Direcției Justiție din Găgăuzia, a atenționat într-un comentariu pentru Nokta.md că în R. Moldova acționează Legea privind tratatele internaţionale, care stipulează că acordurile de cooperare pot fi semnate de președinte sau de un membru delegat al Guvernului.

„Dacă bașcana dorește să coopereze cu cineva, ea urmează să propună inițiativa respectivă Adunării Populare. Deputații trebuie să voteze această inițiativă, după care inițiativa este transmisă Guvernului și Parlamentului. Acolo deputații trebuie să o susțină prin votul lor. Abia după aceasta președintele țării sau un membru împuternicit al Guvernului poate semna acordul”, a precizat Manol.

Vom aminti că în cadrul recentei vizite la Moscova, Evghenia Guțul a oferit și un interviu pentru renumitul propagandist Vladimir Soloviov. În cadrul intervenție, ea a lansat o serie falsuri promovate de echipa lui Șor. Mai multe detalii aici. 

Despre promisiunile Evgheniei Guțul de a le asigura locuitorilor din Găgăuzia gaze naturale ieftine citiți aici.

 

Piotr Garciu,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Primarii care nu sunt din PAS nu primesc niciun fel de finanțare

Fostul premier Ion Chicu, în prezent președinte al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), a declarat, într-un interviu pentru Radio Sputnik Moldova, că nici un primar care nu reprezintă partidul de la guvernare (PAS) nu primește vreo finanțare de la bugetul central. Afirmația este un fals. Datele privind proiectele de infrastructură acceptate pentru finanțare de către Guvern sau ministere arată că sute de primării conduse de primari din practic toate partidele din R. Moldova, inclusiv mulți independenți, primesc finanțare pentru proiecte locale.

În ediția din 4 aprilie a emisiunii „Expertiza” de la Radio Sputnik, difuzată pe Facebook, solicitat să comenteze recenta vizită a președintei Maia Sandu la Comrat, Ion Chicu a spus: „Repet încă o dată ce am spus la început: să nu credeți că guvernarea are o asemenea atitudine doar față de găgăuzi sau poporul găgăuz. La Briceni sau oriunde în altă parte unde nu ei sunt la conducere, peste tot este această atitudine. Niciun primar care nu e de la partidul lor nu primește vreo finanțare” (în original: „Еще раз повторяю то с чего начинал: не надо думать что это отношение только к гагаузам или к гагаузскому нороду. В Бричанах или везде где не они управляют, везде такое отношение. Ни один примар который не от их партии не получает никакое финансирование” (min. 46.02-46.20).

Satul European Expres

Stopfals.md a verificat apartenența politică a conducătorilor localităților care în anii 2023 și 2024 au fost acceptate pentru finanțare în programe guvernamenatale.

În 2023, Guvernul a lansat și finanțat programul „Satul European Expres”, gestionat de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În acest program, fiecare primărie putea depune la concursul de finanțare câte un proiect de îmbunătățire a infrastructurii satelor și orașelor, cu valoarea de până la jumătate de milion de lei. În baza datelor de la Comisia Electorală Centrală, am constatat că din cele 399 de proiecte incluse în „Satul European Expres”, 161 sunt în primării conduse de alți primari decât cei din PAS. Rezultatele arată astfel: PAS – 238, PSDE – 45, primari independenți – 33, PSRM – 26, PLDM – 12, PDCM – 9, PPDA – 5, Partidul Democrat Modern – 5, CUB – 4, Respect Moldova – 4, Renaștere – 4, Partidul Nostru – 3, Partidul Schimbării – 3, LOC, PNL, PCRM – câte 2, ALDE și MAN – câte 1.

Proiectul de construcție și renovare a creșelor

Un alt proiect (p. 28) de finanțare locală, gestionat la fel de ONDRL în 2023, vizează construcția și renovarea creșelor în diferite localități. Aici, din 22 de proiecte finanțate, 11 sunt conduse de alți primari decât ai PAS: 5 primari independenți și câte unul de la formațiunile CUB, LOC, PN, PLDM, PPDA și PSRM.

Fondul Național de Mediu

Un fond bugetar aflat la dispoziția Guvernului de unde pot fi finanțate proiecte locale este Fondul Național de Mediu, subordonat Ministerului Mediului. Aici valoarea finanțărilor pentru amenajarea gunoiștilor, curățarea iazurilor, amenajarea parcurilor, împădurire, îmbunătățirea serviciilor de salubrizare etc. pornește de la câteva sute de mii de lei și poate ajunge la câteva milioane de lei.

Proiectele aprobate pentru finanțare în anii 2024-2026 arată astfel: din 86 de proiecte ale primăriilor sau întreprinderilor municipale fondate de primării, 55 implică primării conduse de primari ai PAS, 10 – de primari independenți, 8 – de primari socialiști, 4 – de primari ai PSDE, câte două – de primari ai PDCM și PPDA, și câte unul – de primari ai CUB, LOC, PLDM, PN și Partidul Democrat Modern.

De asemenea, în anul 2024, din Fondul de rezervă al Guvernului, pentru susținerea centrelor de plasament pentru refugiați din diferite localități, consiliilor locale le-au fost repartizate 5,259 mln de lei, inclusiv mun. Bălți, autonomiei găgăuze, raioanelor Rîșcani, Dondușeni, Glodeni și altele.

Ion Chicu a fost ministru al Finanțelor în anii 2018-2019, iar în 2019-2020 – prim-ministru. În anul 2021 a fondat Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Stopfals.md a verificat anterior și alte declarații ale lui, care s-au dovedit a fi false sau speculative.

 

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Guțul la emisiunea propagandistului Soloviov: Falsuri despre pretinsa lezare a drepturilor și intereselor Găgăuziei, inutilitatea Uniunii Europene și românizare

Pe 10 aprilie, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a avut o intervenție în cadrul emisiunii de pe canalul de YouTube „Соловьёв LIVE”, moderată de propagandistul pro-Kremlin Vladimir Soloviov. Guțul a lansat câteva falsuri, unele dintre care au răsunat de curând în interviul oferit lui Alexei Venediktov de către Ilan Șor, condamnat pentru implicarea sa în furtul miliardului. Falsurile reprezintă niște „sperietori” despre pretinsa Unire a Republicii Moldova cu România, pretinsa lezare a drepturilor și intereselor Găgăuziei, „limba moldovenească”, dar și despre alte subiecte tirajate activ în ultimele luni de reprezentanții puterii de la Kremlin.

Fals: „Președinta a anulat limba moldovenească”

În cadrul emisiunii „Соловьёв LIVE”, Vladimir Soloviov și Evghenia Guțul au abordat subiectul limbii „moldovenești”.

Soloviov: Păi, acum limba moldovenească nici nu există, președinta Moldovei a anulat limba țării sale. Nu mai există deja o asemenea limbă (în original: „Теперь же вообще молдавского языка нет, президент Молдавии (Молдовы - прим. ред.) отменил язык своей страны. Нет больше такого языка”).

Guțul: Pentru Găgăuzia și pentru majoritatea locuitorilor din Republica Moldova limba moldovenească există (în original: „Для Гагаузии и для большинства жителей Республики Молдова молдавский язык существует”).

În realitate, conceptul de „limbă moldovenească” ca o limbă aparte, separată de cea română, este bazat pe argumente pseudoștiințifice, fiind folosit în scopuri propagandistice. În Declarația de Independență a Republicii Moldova în calitate de limbă de stat a fost proclamată româna. Totuși în 1994 majoritatea agraro-socialistă din Parlament a adoptat Constituția care prevedea că limba de stat este „moldovenească”. În 2013, Curtea Constituțională a reținut prevalența Declarației de Independență asupra textului Constituției, iar la 16 martie 2023 Parlamentul a adoptat legea care prevedea substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în legislația Republicii Moldova. Astfel, decizia de „redenumire” a limbii aparține nu personal Maiei Sandu, așa cum a declarat Soloviov.

Vom menționa că narațiunea despre limba moldovenească este promovată de către autoritățile din Federația Rusă și politicienii pro-Kremlin din Moldova, printre care și Igor Dodon. Mai multe detalii aflați pe Stopfals.md.

Narațiunea despre „românizarea Moldovei” și falsul potrivit căruia „majoritatea moldovenilor nu susțin aderarea la UE”

Vladimir Soloviov a declarat că acum „sunt mari șansele că România va înghiți Moldova” (în original: „высоки шансы, что Румыния съест Молдавию (Молдову - прим. ред.)”) și că „este deja evident că acest lucru se întâmplă” (în original: „уже очевидно происходит”). Bașcana Găgăuziei a replicat că majoritatea moldovenilor sunt împotriva unirii R. Moldova cu România și a aderării la UE.

Afirmația bașcanei Găgăuziei, potrivit cărora majoritatea cetățenilor moldovenilor nu susțin aderarea la UE, sunt false. Ultimele sondaje desfășurate de companii sociologice profesioniste denotă că majoritatea cetățenilor ar vota pozitiv, susținând astfel aderarea R. Moldova la UE, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum la acest subiect. Rezultatele sondajelor arată așa:

  • IDIS Viitorul — 54,5% dintre respondenți;
  • iData — 57% dintre respondenți;
  • IPRE — 68% dintre respondenți.

Este important de menţionat că în aceste sondaje nu au fost implicați şi moldovenii aflaţi peste hotare.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este și subiectul manipulărilor făcute de Ilan Șor. Anterior, acesta a declarat că „cetăţenii moldoveni nu vor opta astăzi pentru Uniunea Europeană” (în original: „граждане Молдовы не выберут сегодня Евросоюз”).

Informațiile despre aderarea R. Moldova la UE sunt manipulate și de alți activiști pro-Kremlin. Mai multe detalii găsiți pe Stopfals.md.

Această narațiune a fost promovată activ și de către conducerea Rusiei. Spre exemplu, în decembrie 2023, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „regimul Maia Sandu” impune cetățenilor Republicii Moldova Unirea cu România. Afirmația este falsă, nu are fundament factual și a fost făcută prin reluarea unor vechi narative sovietice. Portalul Stopfals.md a demontat aceste afirmații.

Vom nota că subiectul „românizării” este de obicei vehiculat activ în ajunul alegerilor. Astfel, în timpul campaniei electorale pentru alegerile în funcția de bașcan al Găgăuziei unii candidați au declarat că „în curând urmează Unirea Moldovei cu România” (în original: „приближающемся объединении Молдовы с Румынией”). În calitate de „argumente” ei evocau declarațiile unor politicieni, precum și substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în legislația națională. Mai multe detalii aici și aici.

Fals: „Moldova nu face nimic pentru Găgăuzia”

„Moldova, putem spune, nu face nimic pentru Găgăuzia” (în original: „Молдавия (Молдова - прим. ред.), скажем так, не много делает для Гагаузии”), a declarat Soloviov. „Mai ales, în ultimii 3,5 ani nu face nimic, dar mai și încurcă ca să zicem așa” (în original: „Особенно, крайние 3,5 года ничего не делает, и еще мешает, так скажем”), a replicat Evghenia Guțul.

În realitate, Găgăuzia beneficiază anual de transferuri cu destinație specială (pentru educație, sport, infrastructură etc.) din bugetul Republicii Moldova. Doar în anul 2024 suma defalcărilor făcute din bugetul național în bugetul autonomiei constituie 848 de mil. de lei, adică cca 60% din volumul total al bugetului Găgăuziei. Iar dacă ținem cont de faptul că în 2023 această sumă a fost de 724,6 mil. de lei, atunci observăm că asistența pentru Găgăuzia n-a fost suspendată, ci chiar a fost majorată. În afară de transferuri, autonomia mai beneficiază și de fonduri din programele naționale. Astfel, în 2023, la liceul din satul Cișmichioi au fost renovate spații și a fost achiziționată mobilă în valoare de 1,2 mil. de lei în cadrul Programului național „Satul European”. Totodată, pentru edificarea noului bloc al Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” de la Comrat, din Fondul Investițiilor Sociale din Moldova (FISM) au fost alocate peste 14 mil. de lei.

Fals: „Autoritățile au lăsat pensionarii din Găgăuzia fără suplimente la pensie”

Potrivit Evgheniei Guțul, anul trecut, un oarecare mecenat internațional ar fi oferit pensionarilor asistență financiară, transferând 1 mil. de dolari pe un cont special al Direcției Sănătate și Asistență Socială a Găgăuziei, însă autoritățile de la Chișinău au blocat contul respectiv.

În realitate, public a fost anunțată doar transferarea pe acel cont a sumei de 15 mil. de lei. Totodată, Direcția Justiție din Găgăuzia, examinând proiectul, în baza căruia Comitetul Executiv intenționa să achite suplimentele, a recomandat amendarea acestuia (documentele 1, 2 oferite pentru Nokta.md) din cauza încălcărilor admise, mai exact, din motivul că nu a fost indicat donatorul și suma. Fără aceste date, chiar dacă banii ar fi fost disponibili, efectuarea plăților ar fi fost imposibilă.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că „banii furați de la cetățenii țării noastre vor fi sechestrați și utilizați tot pentru cetățeni, fără a alimenta ambițiile politice ale unor grupări criminale”.

Fals: „Autoritățile de la Chișinău au lipsit Găgăuzia de gaze naturale ieftine”

Evghenia Guțul a declarat că autoritățile de la Chișinău au suspendat licența companiei NordGaz, iar din acest motiv locuitorii autonomiei nu au putut beneficia de gaze naturale la prețuri accesibile. Totodată, potrivit afirmațiilor făcute de Guțul, în R. Moldova gazele sunt achiziționate prin intermediul „unor companii offshore”.

În realitate, compania NordGaz a rămas fără licență pentru încălcarea regulilor de piață. Potrivit ANRE, compania a început să furnizeze clienților săi gazele care nu-i aparțineau, conectându-se la sistemul de transport de gaze al țării. Compania nu dispunea de cantități injectate sau rezervate în sistemul național al gazelor naturale.

Captură din decizia ANRE

Am scris anterior că întreprinderea Moldovagaz are un contract valabil cu concernul rus Gazprom, iar până în toamna lui 2021 R. Moldova achiziţiona gazele naturale doar de la această companie. Totuşi, la 1 octombrie 2022 Gazprom a anunțat despre reducerea volumului de gaze furnizate, iar R. Moldova a fost nevoită să achiziţioneze gazele naturale pe piaţa internaţională. Întreg volumul de gaze naturale furnizat de Gazprom ajungea pe malul stâng în beneficiul regiunii transnistrene.

Al doilea motiv pentru care R. Moldova nu a achiziţionat gaze naturale ruseşti în vara anului trecut a fost preţul mult mai convenabil la bursele europene.

Anterior, și Ilan Șor a declarat în interviul oferit jurnalistului rus Alexei Venediktov că „Moldova a renunţat să cumpere gaze mai ieftine din Rusia” (în original: „Молдова отказалась закупать более дешевый газ у России”). Acesta este, la fel, un fals.

Soloviov și falsurile despre R. Moldova

Vladimir Soloviov a mai răspândit și anterior falsuri despre Republica Moldova. În august 2022, acesta a scris pe canalul său de Telegram că MAI de la Chișinău a detașat în UTA Găgăuzia detașamentul cu destinație specială „Fulger” pentru a „înăbuși protestele” (în original: „подавления протестов”). În realitate, au fost niște exerciții organizate periodic pentru a verifica capacitatea de reacționare și intervenție a angajaților. Afirmația falsă a fost demontată de Stopfals.md.

Iar în 2022, în cadrul emisiunii „Соловьев LIVE”, deputatul Blocului comuniștilor și socialiștilor, Vladimir Odnostalco, a emis mai multe enunțuri false cu scopul de a provoca sentimente negative față de refugiații ucraineni din Republica Moldova.

În mai 2023, Soloviov a folosit în context fals o fotografie de la Adunarea Națională „Moldova Europeană”, însoțită de un text care sugera că ar fi vorba despre „un miting antiguvernamental la Comrat” (în original: „антиправительственном митинге в Комрате”).

În 2022, Uniunea Europeană a impus sancțiuni pe numele lui Vladimir Soloviov și a altor 26 de persoane fizice și juridice din Rusia, pentru că au susținut public recunoașterea de către Duma de Stat a Federației Ruse a entităților autoproclamate – Republica Populară Luhansk și Republica Populară Donețk.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Speculațiile lui Chicu cu privire la costul deservirii datoriei externe

Fostul premier Ion Chicu afirmă că pe durata mandatului președintei Maiei Sandu, costul deservirii datoriei externe a crescut de 4,8 ori, pentru că au scăzut dramatic încasările la buget. Experții însă susțin că ex-premierul speculează, or costul deservirii datoriei externe a crescut în ultimii ani inclusiv din cauza creditelor luate de Ion Chicu în mandatul său de șef al Guvernului.

„Pentru că «corupția mare a fost biruită» de PAS, în luna martie 2024 la Bugetul de Stat avem încasări cu 293 mln. lei mai mici ca în martie 2023. E cădere dramatică și la Vamă, și la Fisc. La ce duce această «performanță»? La creșterea enormă a datoriei și costurilor deservirii acestei datorii. Comparați doar două cifre: Pentru deservirea datoriei de stat externe (dobânzi și comisioane) am plătit creditorilor:

În ianuarie-februarie 2021 - 61,7 mln. lei.

În ianuarie-februarie 2024 - 297 mln. lei.

Adică, costul deservirii datoriei externe a crescut pe durata mandatului Maiei Sandu de 4,8 ori”, a scris Ion Chicu, la 1 aprilie, pe canalul său de Telegram și pe pagina sa de Facebook.

Declarația a apărut pe mai multe site-uri de știri: 1984.md, noi.md, md.kp.media, laf.md și point.md. Toate aceste site-uri au publicat declarațile lui Chicu fără a le verifica și fără a oferi vreun context. Unele dintre aceste publicații au fost distribuite și pe Facebook (aici, aici, aici și aici).

Cifrele prezentate de Ion Chicu sunt speculative

Directoarea de program de la Expert-Grup (organizație neguvernamentală specializată în cercetări economice), Marina Soloviova, explică că, pentru a compara obiectiv sumele cheltuite pentru deservirea datoriei externe, ar trebui raportate la Produsul Intern Brut (PIB) sau la veniturile bugetului, dar statistica PIB-ului pentru primul trimestru al anului 2024 nu este încă disponibilă, ea urmând să apară în iunie. În același timp, afirmația lui Chicu despre „scăderea dramatică a încasărilor” este exagerată, consideră experta: „În perioada ianuarie - începutul lunii aprilie, veniturile totale executate au crescut cu 2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dacă ajustăm cifrele la inflație, vedem că este o scădere reală a încasărilor de venituri în bugetul de stat de circa 2%, ceea ce nu pare a fi o diminuare chiar dramatică”.

Pe de altă parte, Marina Soloviova precizează că încasările la buget depind de mulți factori, între care scăderea valorii importului de mărfuri, reducerea numărului de refugiați și chiar calendarul sărbătorilor. „Încă nu este disponibilă statistica importului de mărfuri în primele luni ale anului 2024, dar dacă presupunem că a continuat tendința din anul 2023, când importul a scăzut cu 6%, atunci eventuala scădere a importului de mărfuri și în trimestrul întâi al anului 2024 putea să aibă un efect negativ asupra colectării veniturilor la Vamă. Un alt factor este că anul trecut în țară erau probabil mai mulți refugiați decât sunt acum, care cumpărau produse și servicii, plătind statului TVA. Respectiv, scăderea numărului de refugiați putea să influențeze scăderea veniturilor statului. Pot să fie și efecte de calendar. De exemplu, anul trecut, Paștele era mai devreme decât anul acesta, respectiv, oamenii au început să facă cumpărături mai devreme, plătind impozite mai devreme. Către sfârșitul lunii aprilie vor fi disponibile mai multe statistici”, apreciază experta.

UPDATE 10.04.2024: Redacția a decis să excludă intertitlul „Costul deservirii datoriei externe a crescut mai ales din cauza împrumuturilor luate de Chicu”, deoarece el poate fi interpretat diferit.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, confirmă că încasările la buget au scăzut în ultima perioadă, iar asta a dus la creșterea costului datoriei externe, întrucât pentru a plăti salariile și pensiile sau pentru a face investiții, statul trebuie să se împrumute. Totuși, potrivit economistului, creșterea costului datoriei externe se datorează mai multor factori, care își au originea înainte de mandatul Maiei Sandu.

„Într-adevăr, deservirea datoriei a devenit foarte scumpă, dar ea s-a scumpit în mare parte datorită faptului că pe „spatele nostru” a căzut datoria de la jaful miliardului. Totodată, în perioada de până la învestirea Guvernului PAS, guvernările erau practic într-o izolare internațională și erau nevoite să se împrumute pe intern, în defavoarea împrumuturilor pe extern. Împrumuturile de pe intern sunt aproximativ de cinci ori mai scumpe decât cele de pe extern, pentru că dobânda e mai mare”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, Ion Chicu a spus doar jumătate de adevăr și a evitat să menționeze că inclusiv Guvernul condus de el a luat împrumuturi externe mari, pe care azi statul trebuie să le întoarcă. „Împrumuturi mari a luat și Guvernul Chicu, pentru că atunci țara se confrunta cu criza pandemică. Azi trebuie să le întoarcem, de aici și costurile mari de deservire a datoriei externe”, subliniază Ioniță.

Afirmația respectivă este confirmată și de către Marina Soloviova. „În general, dacă vorbim de datoria de stat externă, ea este în cea mai mare parte pe termen lung, de obicei, pe 5-10 ani. Deci, acum Ministerul Finanțelor rambursează inclusiv împrumuturi luate de Guvernul Chicu, respectiv, ceea ce a scris dumnealui este autocritică”, punctează directoarea de program de la Expert-Grup.

Raportul dintre deservirea datoriei de stat externe și PIB s-a păstrat constant în ultimii șase ani și numai în 2023 a crescut cu 0,3% din PIB. De vină este rata dobânzilor

Serviciul datoriei de stat externe a crescut de la 361 de milioane de lei în 2020 până la 1 miliard 434 de milioane de lei în anul 2023. Marina Soloviova spune că raportul dintre deservirea datoriei de stat externe și PIB s-a păstrat constant în ultimii șase ani, la nivelul de 0,2% din PIB, și numai în 2023 a crescut până la 0,5% din PIB. „Asta s-a datorat într-o oarecare măsură creșterii volumului datoriei de stat externe, dar în special creșterii ratelor dobânzilor. Peste tot în lume a fost inflație mare, nu doar în Moldova, respectiv au crescut puternic ratele dobânzilor, inclusiv la împrumuturile externe contractate de Moldova. Dacă în anul 2020 rata medie anuală a dobânzii la datoria publică externă era de 1,4% anual, atunci în anul 2023 ea a constituit aproximativ 2,4%. Un alt factor care a influențat creșterea deservirii datoriei în anul 2023 a fost faptul că în toamna anului 2023 a fost rambursat în întregime creditul de la BERD pentru gaze, în valoare de 300 de milioane de EUR, deci rambursarea nu a fost împărțită în tranșe mai mici care se plătesc treptat pe parcursul anilor, cum se face de obicei, ci a fost achitată tot împrumutul în anul 2023”, explică Marina Soloviova.

Anterior, speculații despre creșterea datoriei de stat a Republicii Moldova a lansat și Bogdan Țîrdea. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor susținea că președinta Maia Sandu este de vină pentru creșterea datoriei de stat, iar din această cauză R. Moldova este la un pas de faliment. Experții consultați de Stopfals.md au arătat că șefa statului nu are legătură cu acest proces.

Ion Chicu a mai fost protagonistul articolelor Stopfals.md. Anul trecut, fostul premier a spus că moldovenii vor trebui să plătească pentru compensațiile la gaze și electricitate de care au beneficiat, iar dacă nu vor rambursa banii atunci le-ar putea fi luate pământurile. Afirmația este una falsă, iar cetățenii nu vor fi nevoiți să ramburseze compensațiile, acestea fiind achitate din contul granturilor internaționale. Cu atât mai puțin, nimeni nu intenționează „să le ia pământurile”.

În perioada în care deținea funcția de prim-ministru, portalul nostru a depistat că Ion Chicu a spus mai multe falsuri într-o postare de Facebook.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Câștigătorii concursului „Țintește falsul!” au fost premiați

12 persoane din diferite regiuni ale țării au fost desemnate câștigătoare ale concursului „Țintește falsul!”, desfășurat de Asociația Presei Independente (API) și portalul Stopfals.md. Timp de o lună, atât cât a durat competiția, cei 12 câștigători au expediat pe platforma https://semnale.stopfals.md/ro/semnale/new aproape 600 de linkuri către articole din mass-media și informații de pe rețelele sociale care, în opinia lor, sunt false, parțial false sau distorsionate. După preverificarea de către Stopfals.md, peste 150 dintre semnale au fost aprobate, iar juriul concursului „Țintește falsul!” a decis să ofere cinci premii mari și șapte premii de încurajare celor mai activi participanți. Câștigătorii, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, au primit cadouri cu imprimeurile campaniei STOP FALS! și diverse materiale promoționale.

 

Unul dintre câștigătorii premiului mare al concursului este Sergiu Onofrei din satul Taxobeni, raionul Fălești, care ne-a spus că a hotărât să participe la competiție „pentru că urăște falsurile”. „Falsurile trebuie raportate pentru a fi dezmințite. Astfel, putem pune capăt dezinformării. Anterior, am mai raportat falsuri la portalul Stopfals.md, dar și la Consiliul Audiovizualului”, a adăugat Sergiu.

Un alt câștigător este Nicolae Racoviță din Căușeni. „Am decis să particip la concurs fiindcă nu pot să rămân indiferent la dezinformarea promovată de unele instituții de presă. Astfel, vreau să contribui și eu, cât de puțin, la curățarea presei de minciuni”, a spus Nicolae.

Printre câștigătorii concursului „Țintește falsul!” au fost și trei membri ai unei familii. Este vorba despre Valentina, Anatolie și Timofei Irinin, originari din Dondușeni. Valentina și Timofei ne-au spus că le place să promoveze adevărul, iar Anatolie a adăugat că urmărește activitatea API și evenimentele din cadrul Campaniei STOP FALS! de mai mulți ani. „Noi, tinerii, trebuie să analizam mai bine informațiile ce apar în spațiul online ca să fim informați corect. Îi indemn și pe alți tineri să semnaleze falsurile pe platforma Semnale.stopfals.md”, a mai declarat Anatolie Irinin.

Un alt participant la competiție este Ion Calalb din Leova: „Sunt manager la Centrul de Tineret Leova. Știu că sunt foarte mulți oameni care devin victime ale falsurilor informaționale. Primele falsuri, care m-au pus pe gânduri și m-au îndemnat chiar să încep instruirile în acest domeniu la Centrul de Tineret, au fost cele din timpul pandemiei de COVID-19, apoi au urmat falsurile distribuite odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Doar în luna februarie 2024, am instruit în domeniul combaterii dezinformării peste 300 de elevi din clasele VII-XII”.

Concursul „Țintește falsul!” s-a desfășurat în cadrul Campaniei împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, cu susținerea financiară a Institute for War and Peace Reporting (IWPR).

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe https://semnale.stopfals.md/ și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Falsurile lui Ilan Şor pentru televiziunea din Rusia

Ilan Şor, oligarhul fugar condamnat în dosarul privind „furtul miliardului”, a vizitat Moscova la începutul lunii martie. În afară de întâlniri cu unii politicieni, el a avut şi interviuri pentru presa din Rusia. În comentariile sale, Şor a dezinformat despre tarifele la gaze şi electricitate, inflaţie şi indexarea pensiilor în Republica Moldova.

„Sunt sigur că cetăţenii moldoveni nu vor opta astăzi pentru Uniunea Europeană. Pentru că UE guvernează în Moldova deja de patru ani. Cetăţenii sunt nevoiţi să achite de şapte ori mai scump pentru gaze, de trei ori mai scump pentru energia electrică. Guvernarea europeană, în aceşti patru ani, a demonstrat o antidemocraţie totală” (în original: «Уверен, что граждане Молдовы не выберут сегодня Евросоюз. Потому, что Евросоюз правит в Молдове уже четыре года. Граждане вынуждены платить в семь раз дороже за газ, в три раза дороже за электроэнергию. У нас инфляция доходит до 30% и нет индексации пенсий. Европейская власть за эти четыре года показала полную антидемократию»), a declarat Şor, pe 7 martie, într-un interviu pentru televiziunea de stat „Rossia 1”.

Reportajul realizat de postul rusesc de televiziune a acumulat peste 6 mii de vizualizări şi cca 400 de aprecieri pe pagina de Facebook a lui Şor. Subiectul a fost distribuit şi de başcana Găgăuziei Evghenia Guţul. În descrierea care însoţeşte videoul, ea a reiterat că lucrurile în R. Moldova stau prost la toate capitolele, iar autorităţile fac totul pentru a implica ţara în război.

Declaraţiile lui Şor au fost publicate și pe Facebook (aici şi aici). Totodată, au apărut pe canalele de Telegram al site-ului pro-Kremlin Sputnik, precum şi pe paginile lui Ilan Şor, a Evgheniei Guţul și a Marinei Tauber. Video cu Şor a mai fost distribuit și de canalele Габриел Кэлин, Ведомости şi Мамалыга и Токана.

Falsurile predilecte ale lui Şor

În intervenția sa, Şor a reiterat unele falsuri despre situaţia economică şi socială din R. Moldova, pe care anterior le-a promovat împreună cu adepţii săi, precum şi pe resursele media afiliate.

Primul fals se referă la neindexarea pensiilor în Moldova. De la 1 aprilie curent, pensiile vor fi indexate cu 6% în cazul tuturor pensionarilor cu o pensie mai mică de 13,7 mii de lei (salariul mediu pe ţară). Decizia a fost aprobată de Guvernul R. Moldova în ședința din 13 martie 2024. În 2022 şi în 2023 pensiile au fost indexate cu 14% şi 15%.

Afirmaţiile lui Şor potrivit cărora inflaţia în R. Moldova constituie 30%, la fel sunt false. Pe parcursul anului 2023, inflaţia a constituit 4,2%. O rată a inflaţiei de 32,1% a fost atestată în RM la finele anului 2022, iar printre motive experţii au evocat inclusiv declanşarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, care a influenţat creşterea preţurilor pentru unele categorii de mărfuri şi a generat o criză energetică.

Afirmaţia lui Şor potrivit căreia „cetăţenii moldoveni nu vor opta astăzi pentru Uniunea Europeană” (în original: «граждане Молдовы не выберут сегодня Евросоюз»), la fel, este una manipulatoare. Conform celor mai recente date ale sondajului de opinie făcut public de IDIS Viitorul în martie 2024, 54,5% dintre chestionaţi au declarat că s-ar pronunţa în favoarea aderării R. Moldova la UE, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum la acest subiect. De menţionat că în sondajele desfășurate în țară nu sunt implicați şi moldovenii aflaţi peste hotare.

Stopfals.md a publicat anterior un material în care am relatat cum activiştii pro-Kremlin manipulează informaţiile când spun că ideea despre aderarea la Uniunea Europeană nu este susţinută de majoritatea moldovenilor. Totodată sondajele de opinie demonstrează că situaţia e tocmai inversă. Mai multe detalii aici.

Un alt fals plăsmuit de Şor: „Cetăţenii sunt nevoiţi să achite de şapte ori mai scump pentru gaze, de trei ori mai scump pentru energia electrică”

În ziua în care Şor făcea aceste declaraţii pentru jurnaliştii ruşi, tariful la gaze în R. Moldova pentru persoanele fizice constituia 14,4 lei, inclusiv TVA. Pe parcursul ultimilor 14 ani, cel mai mic preț pentru gaze a fost înregistrat în noiembrie 2020: 4,6 de lei pentru un metru cub. Astfel, tariful actual pentru consumul de gaze naturale este de 3,1 mai mare decât în 2020, nu de șapte ori, așa cum speculează Șor. Cele mai mari prețuri au fost atestate în octombrie 2022. Atunci, înaintea începerii sezonului de încălzire, Gazprom, în pofida contractului cu Republica Moldova, a declarat că nu va putea furniza volumele necesare de gaze naturale. Potrivit versiunii părții ruse, motivul ținea de lipsa controlului asupra unei conducte de gaze care traversează regiunea din Estul Ucrainei, unde sunt purtate lupte. Atunci autoritățile moldovene au fost nevoite să achiziționeze gazele naturale de la bursele europene, la prețuri mari.

Subiectul gazelor a fost abordat și anterior de Șor și echipa acestuia. La sfârșitul anului trecut, ei au promis locuitorilor din Găgăuzia și din raioanele Orhei și Taraclia gaze la tarife preferențiale. Finalmente, gazele nu au mai fost furnizate, iar compania NordGaz, care ar fi urmat să asigure furnizarea de gaze către locuitorii din regiunile menționate, s-a pomenit cu licența suspendată. Compania NordGaz nu livra gaze naturale în sistemul de transport de gaze, dar a început să furnizeze clienților săi gaze pe care le extrăgea neautorizat din sistemul gazier al țării. Stopfals.md a explicat de ce promisiunile despre gazele naturale ieftine sunt un fals.

Șor dezinformează și despre prețurile la electricitate, afirmând că tariful ar fi crescut de trei ori. În realitate, tariful pentru clienții companiei Premier Energy în 2020 a constituit 1,68 lei/kWh, iar acum constituie 2,39 lei/kWh. Respectiv, tariful actual este cu 1,4 mai mare față de cel din 2020.

Stopfals a mai scris despre manipulările referitoare la prețurile pentru resursele energetice în Republica Moldova. Mai mult detalii la acest subiect - aici.

Șor – un „campion” al falsurilor în 2023

În ianuarie curent, portalul nostru a publicat o analiză a falsurilor lansate de Șor, care afirma că în R. Moldova prețurile la resursele energetice ar fi mai mari decât în Europa. În realitate, R. Moldova nu face parte din lista țărilor cu cele mai înalte tarife nici pentru gazele naturale, nici pentru energia electrică.

Vom nota că anul trecut Șor a fost printre „campionii” falsurilor promovate, conform versiunii Stopfals.md.

 

Piotr Garciu,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Maria Zaharova și vechea narațiune a Kremlinului despre „limba moldovenească”

În alocuțiunea sa de la așa-numitul „Festival Internațional al Tinerilor” lansat de către președintele rus Vladimir Putin, reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a îndemnat cetățenii moldoveni să țină minte că „limba moldovenească există” (în original: «молдавский язык есть»). Fragmente din alocuțiunea sa au fost distribuite de către unii activiști și politicieni proruși. În realitate, declarația făcută de Zaharova repetă vechea teorie pseudoștiințifică din perioada sovietică, ce contravine faptelor istorice și științifice, fiind demontată în repetate rânduri de Academia de Științe a Moldovei.

Reprezentanta oficială a MAE din Rusia: „Limba moldovenească există”

„Și, cel mai important lucru, mă adresez acum cetățenilor Moldovei, limba moldovenească există. Este destul de ciudat să reconfirmăm acest lucru în secolul 21, dar, pe de altă parte, acum suntem nevoiți să mai demonstrăm și că există două sexe, există bărbat și există femeie. Păi, e cam în aceeași ordine de idei. (…) Unii sunt de părere că şi genuri sunt 80, dar în realitate sunt două sexe, iar ceva ambigen nu există, însă limba moldovenească există” (în original: «И главное помните, обращаюсь к гражданам Молдавии, молдавский язык есть. Переподтверждение этого достаточно странно в 21 веке, но с другой стороны, нам же сейчас надо доказывать, что и пола два, есть мужчина и женщина, ну да, это в этом же ряду. (…) Некоторые считают, что и гендеров 80, но на самом деле пола два, и среднего пола нет, а вот молдавский язык есть»), a spus Maria Zaharova în cadrul „Festivalului Internațional al Tinerilor” care s-a desfăşurat la Soci (Rusia) în perioada 1-7 martie 2024.

Un video cu această declaraţie a fost distribuit de către activistul găgăuz din Vulcăneşti Vadim Şinic, adept al echipei oligarhului fugar Ilan Şor. Vadim Şminic a scris o postare agramată în limba rusă în care afirmă că el este „moldovan” şi că limba lui este moldoveneasca.

Postarea lui Şinic a fost distribuită de Mihail Vlah, consilier al bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul.

Pe rețelele sociale a mai apărut un video cu o altă declarația Mariei Zaharova despre limba moldovenească. Videoul a fost filmat de una dintre participantele la „festival”. „Repetați de trei ori pe zi, este o rețetă: limba moldovenească există” (în original; «Повторяйте три раза в день, это рецепт: молдавский язык есть»), a spus aceasta. Clipul video a fost distribuit pe pagina de Facebook «Бельцы Сегодня». La fel, videoul a fost distribuit de unele conturi de Facebook (aici și aici). Acest video a mai apărut pe canalul de Telegram al deputatului socialist Bogdan Țîrdea, al site-ului Gagauznews, precum și pe canalul Молдавский пистон. 

În toate legile Republicii Moldova, denumirea limbii oficiale este „româna”. De când?

Pe 16 martie 2023, Parlamentul a adoptat legea care substituie sintagma „limba moldovenească” din legislaţia R. Moldova cu sintagma „limba română”. La fel, prin sintagma „limba română” sunt înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Sintagma „limba română” a fost recunoscută de Curtea Constituţională încă în 2013, iar anterior a fost statuată şi în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Parlamentul a evocat Hotărârea Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, în care se menţionează că „referinţa la «limba română» ca limba de stat este o situaţie de fapt constatată în însuşi textul Declaraţiei de Independenţă, care este actul fondator al statului Republica Moldova”. „Indiferent de glotonimele utilizate în legislaţia de până la proclamarea independenţei, Declaraţia de Independenţă a operat o distincţie clară, optând expres pentru termenul de «limba română»”, se indică în hotărâre.

Curtea Constituţională a statuat că în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Prin urmare, niciun act juridic, indiferent de forţa acestuia, inclusiv Legea Fundamentală, nu poate veni în contradicţie cu textul Declaraţiei de Independenţă. Atât timp cât Republica Moldova se află în aceeaşi ordine politică creată prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul nu poate adopta reglementări ce contravin acesteia.

Pe 11 martie 2024, Curtea Constituţională a decis că sintagma „limba română” rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Decizia a fost adoptată ca urmare a sesizării depuse de Zinaida Greceanâi, Vlad Batrâncea și Vladimir Voronin, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, care au contestat hotărârea Parlamentului despre substituirea cuvintelor „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” cu sintagma „limba română” în toate actele normativele adoptate de Parlament. Această hotărâre a Curții Constituţionale este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

În Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991 de către Parlament și primul președinte, Mircea Snegur, ca limbă de stat a fost proclamată limba română în baza alfabetului latin.

Politicienii moldoveni fac jocul autorităților ruse

Politicienii moldoveni afiliați Kremlinului promovează permanent teoria privind „limba moldovenească” ca limbă aparte, separată de cea română. Astfel, în versiunea precedentă a Constituției Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 de majoritatea agraro-socialistă din Parlamentul de atunci, formată din Partidul Agrar-Democrat și Blocul „Partidului Socialist și Mișcarea «Unitate-Единство»”, era scris că limba de stat este „moldovenească”. În perioada mandatului președintelui Vladimir Voronin (2001-2009) au fost făcute tentative de a înlocui în instituțiile de învățământ disciplina „limba română” cu disciplina „limba moldovenească”, iar în perioada mandatului președintelui Igor Dodon (2016-2020) a fost promovată activ teoria „moldovenismului” (un curent pseudoștiințific care afirmă, printre altele, că „limba moldovenească” este o limbă aparte).

Pe 28 martie 2023, deputații Parlamentului din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au depus la Curtea Constituțională o sesizare prin care solicitau verificarea constituționalităţii hotărârii Curții Constituționale privind înlocuirea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română”. Pe 11 martie 2024, Curtea Constituțională a aprobat o hotărâre prin care a menținut în vigoare substituirea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română” în toată legislația Republicii Moldova.

Declarațiile Mariei Zaharova privind existența „limbii moldovenești” sunt repetate continuu de fostul președinte Igor Dodon.

După adoptarea de către Parlament în prima lectură a proiectului de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”, reprezentata MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că votul din Legislativ a fost o „renegare a limbii materne”.

Cum şi de ce a apărut „limba moldovenească”? Influenţa Imperiului Rus şi a Uniunii Sovietice asupra limbii române

Basarabia, o provincie istorică din care face parte şi actualul teritoriu al Republicii Moldova, în Evul Mediu s-a aflat în componenţa Principatului Moldovei. În anul 1812, a fost anexată de Rusia. A fost semnat Tratatul de pace de la București, care prevedea că Principatul Moldovei este împărţit în două părţi, iar regiunea dintre Prut şi Nistru  a fost alipită la Imperiul Rus. În 1833, limba română a fost exclusă din circuitul oficial, dar a continuat să fie utilizată în activităţile eparhiale.

În 1918, Sfatul Ţării (organul puterii de stat din Basarabia, creat în 1917) a votat hotărârea privind Unirea Basarabiei cu România. În 1924, autorităţile sovietice au creat în regiunea din stânga Nistrului Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) în componenţa RSS Ucrainene. În acea perioadă, propaganda sovietică a instituit teoria privind „limba moldovenească” ca o limbă diferită de cea română. În 1938, a fost introdusă grafia chirilică. După cel de-al Doilea Război Mondial, autorităţile sovietice au impus grafia chirilică şi noţiunea de „limba moldovenească” şi în Basarabia, care intrase în componenţa RSS Moldoveneşti după anexarea la URSS.

În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a RSS Moldovenească, fiind restabilită și folosirea alfabetului latin.

La 27 august 1991, în baza hotărârii Marii Adunări Naţionale, defăşurate la Chişinău, Parlamentul Moldovei (pe atunci, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. În Declaraţia de Independenţă denumirea limbii de stat este „română”.

Constituţia din 1994 a proclamat în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine”. În urma solicitării Parlamentului Republicii Moldova din 28 iulie 1994 de a se pronunţa asupra istoriei şi folosirii glotonimului „limba moldovenească”, Academia de Ştiinţe a Moldovei a prezentat opinia, aprobată în unanimitate de Prezidiu la 9 septembrie 1994, în care se menţionează: „Convingerea noastră este aceea că Articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: «Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română»”.

Academia de Științe: Limba noastră este româna

De menționat că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) mereu a declarat că limba vorbită de locuitorii Republicii Moldova este româna. Încă prin Hotărârile din 1994 și 1996 ale Prezidiului și Adunării Generale a AȘM, în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în interviurile pe care membrii AȘM și conducerea ei le-au oferit cu diferite ocazii, instituția s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea „adevărului științific despre limba română”.

La 28 februarie 2023, AŞM a susţinut inițiativa deputaților PAS pentru substituirea în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. „Poziția AȘM cu referire la limba română rămâne irevocabilă”, se menţiona atunci în declarația Academiei de Ştiinţe.

Istorici: Există o singură limbă – cea română

Într-un comentariu oferit portalului Stopfals.md, doctorul în istorie Sergiu Tabuncic a confirmat că, din punct de vedere lingvistic, există o singură limbă, cea română. „Ele (limba moldovenească şi limba română) nu se deosebesc prin nimic. Există o singură limbă, denumirea ştiinţifică a acesteia fiind româna”, a remarcat istoricul. Sergiu Tabuncic a calificat drept pseudoştiinţifice dezbaterile la subiectul limbii moldoveneşti. „Sunt nişte discuţii sterile, pseudoştiinţifice care nu reflectă o realitate lingvistică”.

Și doctorul habilitat în istorie, Anatol Petrencu, confirmă că „limba moldovenească” a fost creată artificial. „Referinţele despre limba „moldovenească” existau încă din perioada ţaristă (Imperiul Rus), ei au creat o limbă artificială. În perioada țaristă, moldovenii tot au aprobat cumva acest lucru, or nu era posibil să scrii ori să spui altceva. În 1909 au apărut ziare în limba „moldovenească”. Cum altfel? Dacă erau în română atunci autoritățile țariste considerau că este separatism, că sunt aspirații de Unire cu România. Și în perioada puterii sovietice, și după război a fost „limba și literatura moldovenească” de parcă eram foarte separați de acei moldoveni de peste Prut. Este același popor. Ne-au inoculat în mod artificial că dacă suntem moldoveni atunci și limba noastră este moldovenească. Noi însă vorbim la fel ca românii”, a comentat Petrencu pentru Stopfals.md.

Maria Zaharova, printre „campionii” falsurilor răspândite în 2023

De menţionat că Maria Zaharova a fost printre „campionii” falsurilor răspândite în 2023 şi demontate de Stopfals.md.

Maria Zaharova a plăsmuit falsul potrivit căruia „regimul Maia Sandu” impune cetățenilor Republicii Moldova Unirea cu România. Tot ea a fost cea care invoca o pretinsă persecutare a vorbitorilor de limbă rusă în țara noastră. Cu o altă ocazie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse a afirmat că Republica Moldova nu ar fi îndeplinit nicio obligație din contractul de furnizare de gaze cu compania rusă Gazprom.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Guvernul pregătește o lovitură pentru angajații din sistemul educațional, care vor rămâne fără loc de muncă după un ordin al ministrului Educației

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a afirmat că mai mulți angajați din sistemul de învățământ își vor pierde locurile de muncă în luna august curent, în urma unui ordin semnat de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) dezminte afirmațiile primarului. Ordinul nu doar că nu prevede disponibilizări, ci chiar permite angajarea unui număr mai mare de specialiști.

„Guvernul mai pregătește o lovitură pentru angajații din sistemul educațional. Mai mulți angajați din învățământ vor rămâne fără locul de muncă în baza Ordinului nr. 1338, semnat, la 01 noiembrie 2023, de ministrul Educației. Din 01 august 2024, vor fi disponibilizați angajați din școlile din țară. Ordinul semnat OBLIGĂ ca statele de personal din școli să fie ajustate în funcție de numărul de elevi. Cele mai afectate vor fi școlile cu până la 200 de elevi. Primii vizați care își vor pierde locul de muncă sunt psihologii, psihopedagogii, conducătorii de cerc, directorii adjuncți, dar și mulți alți angajați. Documentul Guvernului OBLIGĂ administrațiile mai multor școli din municipiul Chișinău să disponibilizeze zeci de cadre didactice și auxiliare”, a scris Ion Ceban, pe 15 martie, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Declarația a apărut pe mai multe site-uri: Unimedia.info, Stiri.md, Stiripesurse.md, Omniapres.md. Toate aceste site-uri au publicat declarațile lui Ceban fără a le verifica și fără a oferi vreun context. Informațiile au fost distribuite și pe Facebook (aici, aici și aici).

Ministerul Educației și Cercetării dezminte afirmațiile primarului general

MEC a dezmințit într-un comunicat afirmațiile lui Ion Ceban despre reducerea numărului de angajați în sistemul educațional. „Contrar speculațiilor lansate de primar, noile state de personal permit angajarea unui număr mai mare de specialiști de care școlile au nevoie pentru a asigura acces la educație pentru toți copiii. Astfel, urmare a modificărilor propuse de MEC, școlile au posibilitatea de a angaja personal adițional pentru gestionarea bazei de date a instituției, pentru managementul resurselor umane și a acoperi alte necesități ale instituțiilor de învățământ”, precizează instituția.

Potrivit ministerului, statele de personal au fost modificate în anul 2023, pentru prima dată după 24 de ani de la elaborare. Într-un comentariu pentru Stopfals.md, secretara de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a precizat că diferența constă în indicatorul de calcul. „În 1999 se luau în calcul numărul de clase complete, iar în 2023, numărul de elevi în instituție. Pentru o comparație mai relevantă, a fost echivalată o clasă completă cu 25 elevi, așa cum era considerat din 1999 până în 2023”.

Comparativ cu statele de personal adoptate în 1999, actualul document prevede o creștere a numărului de unități care pot fi angajate în instituțiile educaționale, menționează MEC. „A fost majorat numărul de unități de psiholog în special în școlile mici, au fost incluse unități pentru psihopedagogi, logopezi și cadre didactice de sprijin care nu existau în documentul precedent. A fost majorat inclusiv numărul de unități acordate pentru funcția de director adjunct în școlile mici”, se mai arată în comunicatul MEC.

„Comparativ cu statele de personal vechi, acum noi avem pe segmentul de școli primare și gimnazii o creștere evidentă de 0,5 unități. Pe segmentul de licee va fi o ușoară reducere la liceele mici și o păstrare sau majorare la liceele medii și mari”, a explicat Valentina Olaru. Secretara de stat precizează că dacă anterior școlile primare și gimnaziile care aveau peste 30 de clase complete (echivalentul a 750 de elevi) puteau angaja un psiholog, potrivit noii modalități de calcul a statelor de personal, pot angaja un astfel de specialist școlile primare și gimnaziile cu peste 300 de elevi. Serviciile de psiholog, psihopedagog și logoped pentru instituțiile de învățământ cu un număr de până la 200 de elevi sunt asigurate de Serviciul raional/municipal de asistență psihopedagogică prin echipele mobile, a mai precizat secretara de stat de la MEC.

Potrivit vechiului model de calcul a statelor de personal, în instituțiile de învățământ nu erau prevăzuți psihopedagogi, logopezi sau cadre didactice de sprijin. În prezent, în instituțiile cu un număr mai mare de 201 elevi este prevăzut câte un logoped și un psihopedagog, și câte o unitate de psihopedagog la 20 elevi cu grad de dizabilitate mediu și la 10 elevi cu grad de dizabilitate sever, câte un logoped la 20 elevi cu tulburări de limbaj, precum și câte un cadru didactic de sprijin pentru 10 elevi cu cerințe educaționale speciale cu grad de dizabilitate mediu, și câte un cadru didactic de sprijin pentru trei elevi cu dizabilități accentuate/severe.

Președintele sindicatului în Educație: „Face parte din arsenalul de «manevre politice» ale primarului”

Ghenadie Donos, președintele Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova, a precizat pentru Stopfals.md că până în prezent organizația nu a înregistrat adresări din partea directorilor unor instituții de învățământ la subiectul statelor de personal: „Situația din municipiu o cunoaștem, subiectul abordat este important, dar cred că această postare (a lui Ion Ceban - n. r.) face parte din arsenalul de «manevre politice» ale primarului în raport cu conducerea ministerului. Statele de personal au fost dezbătute pe larg, cu participarea cadrelor didactice și a managerilor, iar în acest moment adresări din partea colegilor la acest subiect nu avem”.

Falsuri promovate de Ion Ceban

Nu este pentru prima dată când primarul mun. Chișinău a intrat în vizorul portalului Stopfals.md după ce a făcut afirmații care nu corespund adevărului (vedeți aici, aici și aici). Acum câteva zile, Ceban i-a acuzat pe președinta Maia Sandu și pe premierul Dorin Recean că au distrus, în perioada 2012-2014, clădirea fostului Liceu Republican cu Profil Real din Chișinău. Afirmația este falsă, după cum a arătat Stopfals.md. Ministerul Educației și Cercetării afirmă că deteriorarea clădirii liceului a început cu mulți ani în urmă, și anume în 2008, atunci când Ion Ceban era viceministru al Educației și Tineretului.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Fals de la Ion Ceban: Maia Sandu și Dorin Recean au distrus clădirea fostului Liceu Republican cu Profil Real

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, îi acuză pe președinta Maia Sandu și pe premierul Dorin Recean că au distrus, în perioada 2012-2014, clădirea fostului Liceu Republican cu Profil Real din Chișinău. Afirmația este falsă. Ministerul Educației și Cercetării afirmă că deteriorarea clădirii liceului a început cu mulți ani în urmă, și anume în 2008, atunci când Ion Ceban era viceministru al Educației și Tineretului.

„Propun pentru acești ipocriți sediul distrus în 2012-2014 de Maia Sandu (ministru al educației) și Dorin Recean (ministru de interne) peste drum de CNA, clădirea fostului liceu real, unde a fost unicul de acest tip observatorul astronomic din regiune, repet, distrus de Maia Sandu și Dorin Recean. Luați labele galbene de pe școli, grădinițe, universități, spitale etc.”, a scris primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, într-o postare pe Facebook, pe 14 martie curent. El nu a specificat cum anume Maia Sandu și Dorin Recean au „distrus” clădirea liceului.

Edilul capitalei a lansat acuzațiile în contextul în care clădirea fostei Universități de Stat din Tiraspol, cu sediul în municipiul Chișinău, a fost identificată ca potențial nou sediu pentru Procuratura Anticorupție (PA), după majorarea numărului de angajați ai acestei instituții. Edificiul fostei Universități de Stat din Tiraspol se află în gestiunea Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în urma unui proces de absorbție. Clădirea însă nu va ajunge în gestiunea PA, a sugerat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Postarea pe Facebook a lui Ion Ceban a fost distribuită și de Ion Burdiumov, șef al Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, de Andrei Pavaloi, șef-adjunct al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport Consiliului municipal Chişinău, dar și de fostul director general al Administrației de Stat a Aviației Civile, Valentin Vizant.

Când a început deteriorarea clădirii fostului Liceu Republican cu Profil Real?

Conform informațiilor oferite de Ministerul Educației și Cercetării (MEC),  deteriorarea clădirii fostului sediu al Liceului Republican cu Profil Real, la care se referă Ion Ceban în postarea sa pe Facebook, a început cu mulți ani în urmă, iar de asta se face vinovat inclusiv Ion Ceban.

„Deteriorarea fostului sediu al Liceului Republican cu Profil Real a fost determinată de decizia de evacuare forțată adoptată în 2008, în contextul activităților de reconstrucție și renovare a Centrului Republican pentru Copii și Tineret”, se menționează într-un răspuns al MEC pentru portalul Stopfals.md. „Planul acțiunilor de renovare a fost pus în sarcina Ministerului Educației și Tineretului, iar nemijlocit responsabil a fost dl Ion Ceban, viceministru la etapa respectivă”, se menționează în răspunsul MEC.

Liceul Republican cu Profil Real a fost fondat la 15 august 1994, având capacitatea de 300 de elevi. Fiind subordonat Ministerului Învățământului de atunci, liceul se afla sub egida Universității de Stat din Moldova, în sediul Centrului Științific al Palatului Național de Creație al Copiilor și Adolescenților, actualmente Centrul Republican pentru Copii și Tineret „Artico”. „În august 2008, la insistența conducerii de atunci a țării, liceul a fost scos abuziv din edificiul de pe bulevardul Ştefan cel Mare și Sfânt și transferat, pentru două luni, în două instituții: Școala profesională nr. 9 și Gimnaziul nr. 5 „A. Donici”. Elevii, părinții și profesorii au organizat mai multe proteste dar, cu mare regret, a fost semnată indicația de reamplasare „indiferent unde”, se arată în răspunsul Ministerului.

În noiembrie 2008, liceul a fost transferat la Universitatea de Stat din Moldova, unde s-a aflat până în iunie 2013. Ulterior, conform deciziei Consiliului Municipal Chişinău, liceul a fost comasat cu Gimnaziul nr. 5, fiind redenumit în Liceul Teoretic cu Profil Real „Mihai Marinciuc”, cu sediul în mun. Chişinău, str. Ion Pelivan 30/2.

„În lipsa unei finanțări a reconstrucției încăperilor menționate și a unor proiecte viabile de utilizare în continuare a spațiilor, este de neînțeles insistența evacuării liceului care s-a produs în 2008. Ulterior, bunul imobil rămas neutilizat a degradat în timp, necesitând investiții substanțiale pentru a deveni funcțional”, se precizează în răspunsul MEC oferit portalului Stopfals.md.

Reamintim că în perioada 2005–2008, Ion Ceban a deținut funcțiile de viceministru și de șef al Direcției programe pentru tineret în cadrul Ministerului Educației și Tineretului.

Închiderea instituțiilor de învățământ, o narațiune propagandistică reluată periodic

Ultimul enunț din postarea lui Ion Ceban – „Luați labele galbene de pe școli, grădinițe, universități, spitale etc.!” – se aliniază uneia dintre narațiunile false favorite ale actorilor politici și surselor media pro-Kremlin, precum că actuala guvernare închide instituțiile de învățământ și spitalele din Republica Moldova. Această narațiune este reluată periodic în ultimii ani.

Astfel, în timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial din 2020, socialistul Igor Dodon vorbea despre închiderea a 200 de şcoli (Stopfals.md a dezmințit această afirmație) şi avertiza alegătorii că dacă Maia Sandu va deveni preşedinte, „va continua să închidă şcoli”. 

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a dezinformat că Maia Sandu „a închis 119 şcoli, 4 universităţi şi 17 centre de cercetări ştiințifice”, beneficiind pentru asta de 40 de milioane de dolari din partea Băncii Mondiale. De fapt, Stopfals.md a demonstrat că școlile au fost închise în urma deciziei autorităţilor locale din cauza numărului insuficient de elevi.

Această narațiune este folosită și de Ilan Şor, dar și de forțele afiliate oligarhului fugar. În ianuarie 2024, unul dintre fruntașii Partidului „Renaștere”, apropiat lui Ilan Șor, Vasile Bolea, a declarat că Guvernul va tăia sume importante din bugetul destinat domeniului educației, bani care vor fi redirecționați spre sectorul apărării. Portalul Stopfals.md a demontat acest fals.

În ianuarie 2024, Ion Ceban a mai acuzat Guvernul că „a tăiat bugetul pentru domeniul educațional” ca să nu mai finanțeze grupele cu program prelungit din școlile capitalei. În realitate, Guvernul n-a redus bugetul Educației, iar Primăria Chișinăului a oprit finanțarea grupelor cu program prelungit din alte motive.

Ceban a nimerit în vizorul Stopfals.md și în martie 2022, când a indus în mod fals ideea că guvernarea ar fi de vină pentru majorarea prețurilor la carburanți.

 

Ilie Gulca,

Stopfals.md

 

Acum suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Autoritățile vor tăia toate alocările de la bugetul de stat pentru Găgăuzia și alte regiuni care sunt împotriva integrării europene a R. Moldova

Ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi anunțat că vor tăia toate alocările de la bugetul de stat pentru regiunile care sunt împotriva integrării europene a Republicii Moldova. El s-a referit în mod special la Găgăuzia. Informațiile sunt false. Președinta Maia Sandu a anunțat, de fapt, că localitățile care nu au susținut integrarea europeană nu vor primi asistență financiară din partea UE, nu din bugetul de stat. Potrivit datelor oficiale, în ultimii nouă ani, volumul transferurilor de la bugetul de stat în Găgăuzia a crescut de trei ori.

„În raport cu Găgăuzia au anunțat că nu vor fi niciun fel de alocări din bugetul de stat pentru regiunile care sunt împotriva apropierii de UE. Aceasta este democrație?”, a declarat Serghei Lavrov în cadrul ședinței Dumei de Stat din 14 februarie 2024 (în original: «В отношении той же Гагаузии они обьявили что не будет никаких дотаций из Государственного бюджета тем регионам которые против сближения с Европейским Союзом. Это что, демократия разве?»). Declarația a apărut pe mai multe site-uri de știri, în special din Găgăuzia: Gagauzia24.info, Gagauzvedomosti.md, Gagauzinfo.md, Point.md. Toate aceste site-uri au publicat declarațile lui Lavrov fără a le verifica și fără a oferi vreun context. Aceste publicații au fost distribuite și pe Facebook (aici, aici și aici), iar declarația a fost preluată și de mai multe canale de Telegram (aici, aici și aici).

Președinta Sandu a declarat altceva

Declarația lui Lavrov din Duma de Stat este un fals. Președinta Maia Sandu a declarat în septembrie 2023 că localitățile care nu au susținut integrarea europeană  nu vor fi primi susținere din banii UE, nu din bugetul de stat.

În cadrul unei emisiuni la postul public de radio, difuzată pe 13 noiembrie 2023, când a fost solicitată să comenteze rezultatele preliminare ale alegerilor locale generale din 5 noiembrie, șefa statului a declarat: „Localitățile care demonstrează că sunt susținătoare ale integrării UE trebuie să primeacă bani UE. Cele care nu, o să primească doar de la bugetul de stat. Trebuie să fie o diferență”.

Șefa statului și-a reconfirmat poziția la Forumul Primarilor, desfășurat pe 9 decembrie 2023, când a precizat că banii care vin din partea Uniunii Europene vor fi alocați celor care împărtășesc valorile europene. „Banii statului sunt și vor fi corect distribuiți între toate localitățile”, a adăugat Maia Sandu.

Datele oficiale arată o creștere a alocațiilor de la bugetul de stat pentru Găgăuzia

Potrivit datelor oficiale oferite portalului Stopfals.md de Ministerul Finanțelor, în ultimii nouă ani, volumul transferurilor de la bugetul de stat în Găgăuzia a crescut de trei ori - de la 339 de milioane în 2016 la 954 de milioane în 2023. Precizăm că suma aprobată pentru 2024 este cu 100 de milioane mai mică decât în 2023, dar mai mare decât în 2022.

Expert: „Este un fals legat de pregătirea narativelor pentru alegerile prezidențiale și referendumul de integrare europeană”

Expertul WatchDog.md, Andrei Curăraru, spune că declarația lui Serghei Lavrov rezonează cu mesajul transmis la Moscova de Ilan Șor.

„Șor a spus despre Găgăuzia că este subminată economic și că circa 50% din bugetul regiunii este „furat” de către autoritățile naționale, dar până la urmă, în afară de această repetiție a mesajelor politice ale lui Ilan Șor, noi nu vedem alte dovezi clare în legătură cu asta. Singurul act administrativ legat de modificarea politicii fiscale în Republica Moldova a fost legat de nereturnarea TVA-ului din bugetul național. Trebuie să menționăm că circa 50% din bugetul regiunii și așa vine din bugetul național și el este orientat spre obiective care nu în mod obligatoriu țin de politica de stat”, consideră expertul.

„Este clar că acest fals e legat de pregătirea narativelor pentru alegerile prezidențiale și referendumul de integrare europeană, pentru a-i speria și a-i coaliza pe politicienii regionali pro-ruși. El dă un imbold suplimentar pentru acest element de rusofobie, pe care îl caută cu tot dinadinsul Lavrov în toate statele care aleg o altă cale decât Federația Rusă”, a mai punctate Andrei Curăraru.

Lavrov recidivează în dezinformare

Sursele media cu politică editorială pro-Kremlin îl citează adesea pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care speculează sau dezinformează pe seama mai multor subiecte, aceste falsuri fiind demontate de reporterii portalului Stopfals. Printre acestea se numără falsul despre „Legea securității informaționale”, speculația despre pericolul ca R. Moldova să devină următoarea victimă „a războiului hibrid declanșat de Occident împotriva Rusiei” și falsul despre „armele biologice dezvoltate în laboratoarele ucrainene”.

Site-urile Gagauz24.info, Gagauzinfo.md și Point.md au fost implicate și anterior în publicarea și distribuirea de informații false (aici, aici și aici).

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
Spațiile comerciale ale Aeroportului, între concesiune și închiriere: Speculații și confuzie de termeni

Statul vrea să concesioneze doar spațiile comerciale de la aeroport, care aduc profituri enorme, iar elementele de infrastructură, care necesită sume uriașe de bani pentru întreținere sunt lăsate în seama statului, scriu mai multe site-uri de știri, citând o declarație a fostului premier Ion Chicu, pe care acesta a făcut-o la 6 februarie pentru postul de televiziune ITV. Autoritățile neagă că ar intenționa să dea în concesiune spațiile comerciale de pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău, precizând că este vorba despre darea în chirie a acestora, pe un termen de trei ani.

Site-ul Telegraph.md îl citează pe Ion Chicu, care afirmă că autoritățile pun la cale o „schemă de preluare frauduloasă a spațiilor comerciale de la aeroport” care aduc profituri enorme, prin concesionarea doar a acestor spații, pe când elementele de infrastructură, care necesită sume uriașe de bani pentru întreținere, sunt lăsate în seama statului: „Ei concesionează doar spațiile care aduc profit, iar celelalte, care necesită investiții, le lasă pe seama statului – pista de aterizare-decolare, deservirea călătorilor etc.”.

Știrea a fost preluată de alte site-uri, printre care Evedomosti.md, Stiri.md, Realitatea.md, Ziua.md, Unimedia.info, și distribuită pe paginile lor de pe Facebook (aici, aici, aici, aici, aici și aici).

„Concesionarea” este, de fapt, „darea în chirie”

Într-un răspuns pentru portalul Stopfals.md, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că, de fapt, spațiile comerciale de la Aeroport, despre care vorbea Ion Chicu, vor fi date în chirie, nu concesionate, așa cum afirmă fostul premier.

„Nu se vând, nu se dau în concesiune, ci se dau în chirie”, a subliniat D. Vodă. „Este o diferență majoră între concesionare și dare în chirie (locațiune). La moment, se licitează spații pentru travel and retail (comerț) pe un termen de maximum trei ani, așa cum prevede legea, pentru a fi date în chirie unui agent economic care vede potențial de afaceri, fiind convenabil ambelor părți, respectiv statului și potențialul chiriaș”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Precizăm că pentru concesionare există alte proceduri legale. Astfel, concesionarea se face pe termeni de zeci de ani și cu planuri de investiții majore. În acest caz, Agenția Proprietății Publice (APP) a scos la licitație spații care vor fi utilizate temporar (timp de trei ani), vor aduce venit statului și Aeroportului și vor genera capital pentru dezvoltarea instituției. 

Potrivit APP, se dau în chirie doar spații care nu sunt folosite pentru procese operaționale, adică cele cu funcție auxiliară de comerț și alimentație: „Scoatem la licitație un lot mare pentru un potențial agent economic mare, dar se vor scoate ulterior la licitație și spații mai mici, pentru agenți economici locali, per exemplu: farmacii, companii de taxi, chirie auto, cafenele mici etc.”, se spune în comentariul APP pentru portalul Stopfals.md. Spațiile de infrastructură rămân în gestiunea statului, precizează autoritățile.

Scandalul licitației privind selectarea unui locatar pentru spațiile comerciale din Aeroport

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Chișinău au anunțat, pe 18 ianuarie 2024, inițierea procesului de demarare a licitației cu strigare pentru locațiunea „activelor neutilizate” din Aeroportul Internațional Chișinău, destinate activității de Travel Retail & Food and Beverages, cunoscute ca „Zona Sterilă” și „Zona Duty Free”. Conform caietului de sarcini publicat, prețul lunar al unui metru pătrat începe de la 200 de lei pentru spațiul cantinei și ajunge până la 1600 de lei pentru un metru pătrat în magazine. Cuantumul de pornire al chiriei lunare pentru cele 10 spații care fac obiectul locațiunii este de 157.096,5 euro pe lună, fără TVA. Valoarea chiriei este stabilita pentru un trafic de 2.8 milioane de pasageri. În caietul de sarcini este specificat că spațiile se dau în chirie pentru trei ani.

Termenul de depunere a ofertelor pentru participarea la „licitația cu strigare în vederea selectării unui locatar pentru spațiile comerciale cu destinația de alimentație publică și comerț specializat pentru zona sterilă din incinta Aeroportului Internațional Chișinău”, organizată de Agenția Proprietății Publice, a expirat la 19 februarie 2024. Potrivit autorităților, la concurs au depus dosarul doar două companii: LeBridge și Lagardere, „ceea ce nu asigură o concurență suficientă”. Licitația a fost anulată. Ministrul Andrei Spânu a precizat într-o postare pe pagina sa de Facebook că, potrivit concluziilor preliminare, „procesul a fost sabotat, inclusiv din interior, și avem obligația să inițiem o procedură nouă în termeni cât mai restrânși”.

La 20 februarie, Agenția Proprietății Publice a publicat un nou calendar al procesului de organizare a unei noi licitații.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: În R. Moldova a sosit șeful Comitetului Militar al NATO, Robert Bauer

Mai multe surse din Republica Moldova promovează informația că preşedintele Comitetului Militar al NATO, Robert Bauer, ar fi sosit la Chişinău. Politicieni, site-uri şi canale de Telegram au scris că vizita „uliului de la NATO nu prevesteşte nimic bun” (în original: «НАТОвского ястреба не сулит ничего хорошего»). Surse din cadrul Ministerului Apărării al R. Moldova au precizat că în realitate este vorba despre vizita amiralului Stuart B. Munsch, care a sosit cu ocazia deschiderii exerciţiului „Regex 2024”.

Ştirea despre vizita care ar fi întreprinsă în Republica Moldova de preşedintele Comitetului Militar al NATO, Robert Bauer, a apărut în mai multe resurse media, inclusiv pe portalul Gagauznews, blocat în R. Moldova pentru promovare de informații ce incită la ură și război. La 20 februarie, pe pagina sa de Facebook şi pe canalul de Telegram Gagauznews  anunţa că „motivele oficiale ale vizitei sunt «ambalate» foarte drăguţ (a sosit să admire floricele)” (în original: «официальные причины визита звучат очень «розово» (приехал полюбоваться цветочками)»), „în contextul alegerilor din Rusia ar putea fi puse la cale orice provocări, inclusiv dintre cele mai mişeleşti” (în original: «выборы в России, под которые следует ожидать любых, в том числе и самых подлых провокаций»), iar vizita „nu prevesteşte nimic bun pentru moldovenii simpli” (în original: «не сулит ничего хорошего простым гражданам Молдовы»).

Știrea a fost distribuită și de unii politicieni, inclusiv de către deputatul socialist Bogdan Țîrdea și membrul Partidului „Renaștere-Возрождение”, Iurii Vitneanschi.

Informații despre vizita amiralului Robert Bauer au fost publicate pe mai multe canale de Telegram. Publicația a fost distribuită și de niște canale mai puțin cunoscute, precum şi de unele persoane pe Facebook.

Cine și cu ce scop a sosit, totuşi, în Republica Moldova

Pe 16 februarie, pe site-ul Ministerului Apărării a fost plasată știrea care anunța că în R. Moldova se va desfășura în premieră exercițiul „Regex 2024”, acesta fiind organizat în perioada 19 februarie – 1 martie.

Pe 19 februarie a fost publicată știrea care informa că pentru a participa la deschiderea exercițiului la Chișinău a sosit amiralul Stuart B. Munsch, comandantul Comandamentului Forțe Întrunite ale NATO de la Napoli. În exercițiu au fost implicați cca 50 de militari din Georgia, Armenia, Bosnia şi Herțegovina, Azerbaidjan, Uzbekistan, Egipt, Iordania, Regatul Bahrein, Maroc, Kazahstan, Pakistan, Tunisia, Malta şi Uniunea Africană.

Am luat legătura şi cu Ala Diaconu, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării. Ea a menţionat că ştirile despre sosirea lui Robert Bauer sunt false. Cei care distribuie informațiile în cauză folosesc fotografiile realizate în timpul vizitei anterioare în R. Moldova, întreprinse de Robert Bauer în 2023. Informația despre exercițiul „Regex 2024” a fost una publică, iar desfășurarea activității a fost anunțată din timp.

Falsuri despre Robert Bauer au apărut în Moldova și anterior

Pe 15 mai 2023, amiralul Robert Bauer s-a aflat în Republica Moldova cu o vizită oficială de două zile. După vizita sa au început să fie răspândite falsuri cu afirmaţia că NATO ar construi o bază militară în Moldova, iar amiralul ar fi sosit să inspecteze personal construcția. Subiectul privind edificarea unei baze NATO a început să fie promovat activ odată cu declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Naraţiunea în cauză este răspândită în special de sursele pro-Kremlin. Atunci portalul Stopfals.md a scris că reprezentanţii NATO și ai Ministerului Apărării al R. Moldova au infirmat existența unor planuri de construcţie a unei baze militare.

 

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

article-img
FALS: Maia Sandu, de vină pentru creșterea datoriei de stat a Republicii Moldova

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Bogdan (Bogdat) Țîrdea a declarat într-o intervenție pe Telegram că președinta Maia Sandu este de vină pentru creșterea datoriei de stat a Republicii Moldova, iar din această cauză țara este la un pas de faliment. Aceste afirmații sunt manipulatoare. Datoria de stat într-adevăr a crescut în ultimii ani, dar atât autoritățile, cât și experții arată că șefa statului nu are legătură cu acest proces. În majoritatea statelor din regiune și europene datoria publică/de stat raportată la PIB este și mai mare decât în R. Moldova.

„Maia Sandu, de vină pentru creșterea datoriei”

Într-un live pe canalul său de Telegram, de pe 31 ianuarie, Bogdan Țîrdea a prezentat o statistică a evoluției datoriei publice în ultimii ani, constatând că aceasta a crescut cu aproximativ 36 de miliarde de lei de la sfârșitul anului 2020 până la 31 decembrie 2023.

Deputatul socialist afirmă că de vină ar fi președinta Maia Sandu, iar R. Moldova ar risca să falimenteze: „Молдова погрязла в долгах… Декабрь 2020. Публичный долг Молдовы составлял 67 млрд 821 млн лей. Декабрь 2023 - 104 млрд 003 млн лей. Декабрь 2024 - он составит 125 млрд 526 млн. лей. После прихода Санду к власти, Молдова ежемесячно увеличивала госдолг на 1 млрд лей! За три года ее правления, страна набрала 36 млрд лей. Сегодня мы на грани банкротства, а соросята пытаются выжать деньги из Кишинева, Гагаузии, местных властей, сцепились с Тирасполем....” (în traducere: „Moldova s-a înglodat în datorii. Decembrie 2020. Datoria publică a Moldovei era de 67,821 miliarde de lei. Decembrie 2023 – 104,003 miliarde de lei. Decembrie 2024 - va fi de 125,526 miliarde de lei. După venirea Maiei Sandu la putere, datoria de stat a Moldovei a crescut cu un miliard de lei pe lună. În trei ani de guvernare a ei, s-au adunat 36 de miliarde de lei. Astăzi suntem la un pas de faliment, iar „soroseata” (peiorativ pe care Țîrdea îl folosește des la adresa reprezentanților guvernării – n. r.) încearcă să stoarcă bani de la Chișinău, Găgăuzia, autoritățile locale, s-au încăierat cu Tiraspolul”).

Țîrdea încurcă termenii

Bogdan Țîrdea utilizează în mod eronat doi termeni - „datoria publică” și „datoria de stat”. El vorbește despre „datoria publică”, dar prezintă cifre care se referă doar la datoria de stat. Precizăm că datoria publică reprezintă totalitatea datoriei de stat, a datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, a datoriei Băncii Naţionale a Moldovei, a datoriei ce rezultă din împrumuturile interne şi externe ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public. Iar datoria de stat include obligaţiile contractuale pecuniare curente şi scadente ale statului, precum şi dobânzile datorate şi neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau fidejusor (garant), fiind contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţională sau în valută. Altfel spus, datoria publică include datoria de stat și este mult mai mare.

Datele pe care le publică Țîrdea sunt adevărate, însă comentariile pe care le face în baza acestor cifre sunt manipulatorii, precizează atât autoritățile, cât și experții.

Președintele Republicii Moldova nu are atribuții directe legate de gestionarea datoriei de stat a țării. „În conformitate cu art. 4 alin. (1) al Legii nr. 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat, Guvernul Republicii Moldova este responsabil de administrarea datoriei de stat și a garanțiilor de stat”, a comentat pentru portalul Stopfals.md ministrul Finanțelor, Petru Rotaru.

El mai arată că datoria de stat a crescut pe parcursul ultimilor ani, în special din cauza șocurilor externe și a crizelor suprapuse: „Majorarea datoriei de stat pe parcursul ultimilor ani a fost cauzată de faptul că Republica Moldova a avut de înfruntat o serie de crize suprapuse: pe de o parte, o criză umanitară, generată de valul de refugiați din Ucraina, care trebuia gestionată într-un regim alert de autoritățile naționale, pe de altă parte, o criză economică, determinată de consecințele pandemiei COVID-19, perturbările comerțului extern cauzate de război, provocările în asigurarea securității energetice, precum și ca urmare a presiunilor inflaționiste majore”.

State în care datoria de stat depășește PIB

În același timp, ministrul Finanțelor precizează că nivelul actual al datoriei de stat raportat la PIB (Produdul Intern Brut) este mai mic în R. Moldova decât în multe state europene. În unele dintre acestea, soldul datoriei depășește PIB-ul. „Conform metodologiei UE, nivelul de îndatorare al Republicii Moldova s-a situat la un nivel sustenabil, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Datele FMI arată că în zona euro, datoria de stat raportată la PIB la finele anului 2022 a ajuns în medie la 82,9%, spre exemplu în Grecia - 192,4%, în Portugalia - 118,7%, în Spania - 102,2%, în Franța - 92,1%, în Albania - 66,4%, în Germania - 45,9%, în Ungaria - 76,6%, în Muntenegru - 69,5%, în Slovacia - 66,4%, în România - 47,6%, iar în Republica Moldova a constituit 34,5%”, ne-a declarat Petru Rotaru.

La rândul ei, directoarea de program de la Expert-Grup Marina Soloviova menționează că atunci când este abordat subiectul evoluției datoriei publice este important ca aceasta să fie raportată la PIB, iar cifrele arată că în ultimii ani acest raport, practic, rămâne constant. „Asta înseamnă că datoria sectorului public a crescut, dar a crescut și mărimea economiei, respectiv, și capacitatea statului de a deservi această datorie. De aceea, nu se poate spune că în ultimii ani a fost vreo creștere vertiginoasă a datoriei sectorului public comparativ cu mărimea economiei”, a precizat experta.

Marina Soloviova menționează că nivelul datoriei de 33-34% față de PIB din ultimii ani „nu depășește normele critice stabilite și nu iese în evidență comparativ cu alte state din regiune”. Referindu-se la afirmațiile deputatului Țîrdea legate de rolul Maiei Sandu în creșterea datoriei de stat, experta precizează că în atribuțiile șefei statului nu intră contractarea împrumuturilor: „Președinta poate influența indirect acest proces, prin efortul diplomatic de a obține deschiderea din partea conducătorilor altor țări și organizațiilor internaționale. Însă, procedural, împrumuturile sunt contractate de Guvern, iar acordurile de împrumut se ratifică de Parlament”.

Cum a evoluat datoria de stat de-a lungul anilor

Potrivit datelor oficiale, furnizate de Ministerul Finanțelor, cea mai mare creștere a datoriei de stat a fost înregistrată în anul 2016 - peste 17 miliarde de lei sau cu peste 50%. Atunci datoria de stat raportată la PIB a crescut de la 22,8% în 2015, la 31,9% în 2016. Un alt salt semnificativ, pe care însă Bogdan Țîrdea îl trece cu vederea, a fost înregistrat în anul 2020, când Republica Moldova era guvernată inițial de o majoritate PSRM-PDM, apoi PSRM-Partidul Șor (alianță neoficială - n. r.), iar șeful statului era liderul socialiștilor, Igor Dodon. În acel an, datoria de stat a crescut cu 15 miliarde de lei, adică, în medie, cu 1,25 miliarde de lei pe lună, iar raportat la PIB - de la 25,6% în 2019, la 34% în 2020.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Țîrdea, printre „campionii” falsurilor

Deputatul Bogdan Țîrdea este unul dintre cei mai activi promotori de falsuri printre aleșii poporului. În ultimii ani, el a dezinformat despre NATO, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, organizațiile neguvernamentale și agricultură – alegații dezmințite de jurnaliștii portalului Stopfals.md. În schimb, în postările și intervențiile sale, Țîrdea are mereu tendința de a lăuda Rusia și politica Kremlinului.

Bogdan Țîrdea este unul dintre „campionii” falsurilor răspândite și în 2023, el fiind protagonistul articolelor Stopfals.md de cel puțin cinci ori pe parcursul anului trecut.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

Mergi sus