Articole si Analize
Trei falsuri într-o postare. Sursele afiliate lui Șor dezinformează la subiectul integrării europene
Pe canalul de Telegram «НЕСТЕРОВСКИЙ» (canalul deputatului Alexandr Nesterovschi) a apărut o postare cu afirmația că Republica Moldova detașează în Uniunea Europeană 13 reprezentanți diplomatici pentru aprobarea unor reforme europene și conformarea la regulile europene, acțiuni care ar fi în detrimentul statului moldav. La fel, potrivit postării, actuala guvernare continuă „să cheltuiască milioane de lei pentru promisiunile despre un viitor bun în UE” (în original: «тратить миллионы леев на обещания хорошего будущего в ЕС»), în timp ce zilnic crește numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei. În realitate, niciuna dintre aceste afirmații nu corespund realității.
Nesterovschi: Nu putem aștepta ceva bun de la Uniunea Europeană
Pe 8 ianuarie, pe canalul de Telegram «НЕСТЕРОВСКИЙ» a apărut o postare care afirmă că autoritățile moldovenești intenționează să cheltuiască milioane de lei pentru desfășurarea referendumului despre vectorul european, deși „decizia a fost deja luată în locul nostru” (în original: «за нас уже и так все решили»). Acest lucru ar fi sugerat de crearea a 13 funcții noi în cadrul misiunii diplomatice moldovenești pe lângă Uniunea Europeană.
În aceeași zi, Partidul „Renaștere – Возрождение” a distribuit postarea în cauză pe canalul său de Telegram, iar pe 9 ianuarie postarea a apărut și pe canalul de Telegram Gagauznews. „Ne întrebăm din nou la ce bun să fie cheltuite milioane de lei pentru un referendum despre vectorul european, dacă decizia a și fost luată în locul nostru? 13 funcții noi în cadrul misiunii diplomatice înseamnă, în primul rând, majorarea cheltuielilor pentru reprezentanții în cauză, esența cărora se reduce la cheltuieli din buget de dragul unor reforme europene și conformarea la reguli europene, chiar și în detrimentul statului moldav” (în original: «И вновь задаемся вопросом, зачем тратить миллионы леев на референдум о курсе на ЕС, если за нас уже и так всё решили? 13 новых постов в дипмиссии означает в первую очередь увеличение расходов на этих самых представителей, суть которых сводится к трате бюджета ради европейских реформ и соблюдения европейских правил, даже в ущерб молдавского государства»), se menționează în postare.

În continuare, în postare se afirmă că zilnic în R. Moldova se majorează numărul cetățenilor care trăiesc sub limita sărăciei: „În condițiile când în Moldova cu fiecare zi numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei crește, guvernarea PAS continuă să cheltuiască milioane de lei pentru promisiunile despre „un viitor bun în UE” (în original: «В ситуации, когда в Молдове каждый день увеличивается количество людей, находящихся за чертой бедности, PAS-овская власть продолжает тратить миллионы леев на обещания «хорошего будущего в ЕС»).
Autorii postării acuză Comisia Europeană de înrăutăţirea vieţii moldovenilor: „Sigur, Comisia Europeană este prea puţin preocupată de situaţia economică şi socială din Moldova, ei aprobă şi susţin degradarea vieţii moldovenilor de dragul respectării aparente a regulilor europene” (în original: «Ну а саму Еврокомиссию мало волнует экономическая и социальная ситуация в Молдове, они одобрительно поддерживают ухудшение жизни молдавских граждан, ради мнимого соблюдения европейских правил»).
Postări similare au fost publicate pe pagina portalului Gagauznewsmd şi pe cea a lui Alexandr Nesterovschi pe Facebook.
Pentru referendum vor fi cheltuite milioane?
La 24 decembrie, președinta Maia Sandu şi-a anunțat intenţia de a candida pentru un nou mandat şi a propus organizarea în toamna curentă a unui referendum despre aderarea la Uniunea Eurpeană.
La 28 decembrie, Parlamentul R. Moldova a aprobat în cea de-a doua lectură amendamentele potrivit cărora referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Veronica Roșca. Parlamentara a evocat evenimentele din 24 februarie 2019, când în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare a fost desfăşurat și un referendum republican. Veronica Roșca a mai argumentat că practica desfășurări alegerilor prezidențiale și parlamentare concomitent cu referendumul este deja aplicată în țările europene. Totuși, raționamentul principal a fost perspectiva de a economisi mijloacele bugetare.
Afirmația surselor citate, precum că „decizia a fost luată deja fără referendum” (în original: «и так все решили без референдума») nu este susținută de argumente. La fel, deocamdată nu putem presupune ce sumă va fi cheltuită pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Este evident că desfășurarea referendumului în aceeași zi cu scrutinul prezidențial va însemna economii financiare.
Aprecierea nivelului de trai
Afirmația potrivit căreia „cu fiecare zi numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei crește” (în original: «каждый день увеличивается количество людей, находящихся за чертой бедности»), la fel, nu este argumentată prin date. Informațiile cu privire la nivelul sărăciei sunt analizate anual sau trimestrial. Astfel, în anul 2022, nivelul sărăciei într-adevăr a crescut, însă creșterea s-a produs din cauza unor factori pe care Nesterovschi, Gagauznews şi Partidul „Renaştere” îi trec cu vederea.
Conform Raportului Guvernului despre progresul privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, nivelul sărăciei extreme a sporit până la 31,1% în 2022. Un impact asupra nivelului de bunăstare al cetățenilor a avut războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și pandemia COVID-19. Potrivit raportului, anul 2022 a fost marcat de creşterea preţurilor, războiul purtat în apropierea hotarelor Republicii Moldova, deteriorarea lanţurilor de livrări, condiţiile climaterice nefaste care au pus în pericol o parte semnificativă a producţiei, lucru care a avut impact asupra sectorului zootehnic, preţurilor de consum, exporturilor, asigurării industriei alimentare cu materie primă, etc.
Vom nota că Republica Moldova se numără printre țările cele mai afectate de războiul din Ucraina nu doar din cauza proximității geografice, dar și din cauza vulnerabilităților în domeniul energiei și a relațiilor sale strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. În plus, R. Moldova a fost afectată grav de pandemia COVID-19, care a provocat un număr mare de pierderi de vieți umane și de venituri, punând presiuni asupra sistemului de sănătate și cel al protecției sociale.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2019 (când la guvernare se aflau socialiștii), nivelul sărăciei extreme a constituit 25,2%. La finele anului 2021, adică după accederea PAS la guvernare, nivelul sărăciei s-a redus la 24,5%. Datele privind nivelul sărăciei pentru anul 2023 nu au fost deocamdată prezentate.
Milioane cheltuite nu pentru „promisiuni”, ci pentru reforme, investiții și ajutoare
Afirmațiile de pe canalele de Telegram vizate, precum că „guvernarea PAS continuă să cheltuiască milioane de lei pentru promisiunile despre „un viitor bun în UE” (în original: «PAS-овская власть продолжает тратить миллионы на обещания хорошего будущего в ЕС»), iar „Comisia Europeană este prea puţin preocupată de situaţia economică şi socială din Moldova” (în original: «еврокомиссию мало волнует экономическая и социальная ситуация в Молдове»), la fel, nu corespund realității.
Din octombrie 2021, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiții şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare au oferit R. Moldova suport în valoare de 1,2 mlrd. de euro, inclusiv:
- 404,5 mil. euro — investiţii în Planul Economic și de Investiții;
- 295 mil. euro — asistenţă macrofinanciară;
- 240 mil. euro — sprijin bugetar pentru energie şi eficiență energetică;
- 114 mil. euro — asistență pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției.
În plus, la 2 iulie 2021, Comisia Europeană a aprobat Documentul Comun de Lucru (Joint Staff Working Document) 4 – „Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic post-2020”. Este vorba de o sumă totală de peste 1,6 miliarde de euro pentru domenii ca dezvoltarea infrastructurii și conectivității rutiere, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea eficienței energetice.
Vom preciza că și în anul curent Uniunea Europeană va continua să ofere granturi Republicii Moldova, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2024. Mai exact, este vorba despre 62,5 mil. euro cu titlul de asistență macrofinanciară (AMF) și suport bugetar.
Care va fi misiunea celor 13 noi angajați ai reprezentanței diplomatice?
Guvernul a decis, într-adevăr, extinderea echipei misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, în contextul începerii negocierilor de aderare. Totuşi, acest lucru nu înseamnă neapărat că bugetul va fi cheltuit „de dragul unor reforme europene și conformarea unor reguli europene, chiar și în detrimentul statului moldav” (în original: «ради европейских реформ и соблюдения европейских правил, даже в ущерб молдавского государства»), aşa cum scriu autorii postărilor menţionate.
Numărul reprezentanţilor misiunii diplomatice a R. Moldova pe lângă UE va fi extins cu scopul de a consolida și aprofunda expertiza Republicii Moldova în discuțiile cu UE, care acoperă cele 35 de capitole de negocieri grupate în 6 clustere tematice. Aceste poziții vor fi ocupate de reprezentanți ai instituțiilor naționale, inclusiv din cadrul Biroului pentru Integrare Europeană din Cancelaria de Stat și alte instituții relevante.
Alexandr Nesterovschi și legăturile acestuia cu Ilan Șor
Alexandr Nesterovschi este deputat în Parlamentul R. Moldova și unul dintre liderii Partidului „Renaștere”. A aderat la această formațiune în martie 2023, după ce, la fel ca și colega sa, Irina Lozovan, a părăsit Partidul Socialiștilor.
La 21 septembrie 2023, deputaților Nesterovschi și Lozovan le-a fost ridicată imunitatea parlamentară, fiind desfășurate și percheziții. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, acesta a creat intenționat condiții pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare ilegală a Partidului „Renaștere”, pentru a-i asigura lui Ilan Șor menținerea controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova.
Gagauznews.md aparţine unei persoane afiliate lui Şor
Potrivit datelor Rise.md, portalul Gagauznews.md aparține organizației „A.O. Centrul Comunitar Anticriză”. Fondatorul Centrului este Victor Petrov, desemnat în funcția de vicepreședinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia (bașcan) în frunte cu Evghenia Guţul, o persoană protejată şi promovată de Ilan Şor.
Pe 26 februarie 2022, la două zile de la declanșarea de către Rusa a războiului împotriva Ucrainei, portalul Gagauznews.md a fost blocat la cererea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovare de informații ce incită la ură și război. Site-ul rămâne blocat şi în prezent, însă acelaşi conţinut propagandistic pro-Kremlin este publicat acum pe Gagauznews.com, o clonă a versiunii iniţiale a portalului.
Acest site a fost demascat în repetate rânduri că răspândea falsuri. În decembrie 2023, acesta lansa știri care dezinformau că PAS ar intenționa să lichideze autonomia găgăuză prin nişte amendamente legislative. Falsul a fost dezmințit de Stopfals.md.
Partidul „Renaștere”, legătura cu Șor și fluxurile de dezinformare
Partidul „Renaștere” a fost creat de un grup de deputați care au părăsit fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în anul 2012. La prezidențialele din 2016, formațiunea l-a susținut pe Igor Dodon.
În martie 2023, foștii deputați din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit fracțiunea socialiștilor și au aderat la Partidul „Renaștere”. S-au alăturat formațiunii și deputații Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, excluși din PSRM în mai, după ce l-au vizitat pe Ilan Șor în Israel.
Președinta interimată a formațiunii este Natalia Parasca, tot ea consilier municipal de Chișinău. Partidul „Renaștere” se pronunță împotriva Maiei Sandu și cere ca PAS, aflat la guvernare, să fie declarat în afara legii.
În octombrie 2023, candidatul „Renaștere” pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Vasile Bolea, a declarat că autoritățile intenționează să denunțe până la sfârșitul anului aproape 300 de acorduri în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Afirmația este parțial falsă și speculativă, fiind dezmințită de Stopfals.md.
Cu o zi înaintea alegerilor locale generale din 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals în care președinta Maia Sandu s-ar fi referit la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. Acest video a fost un deepfake.
La 20 decembrie 2023, președinta interimară a formațiunii, Natalia Parasca, a declarat pe canalul său de Telegram că „integrarea europeană amenință valorile tradiționale ale Moldovei”, referindu-se la faptul că acum preoților catolici li se permite să binecuvânteze căsătoriile dintre persoane de același sex. Și acest fals a fost dezmințit de Stopfals.md.
Elena Celak,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
„Campionii” falsurilor răspândite în 2023
Pe parcursul anului 2023, sursele de propagandă au continuat să răspândească falsuri și manipulări în spațiul public din Republica Moldova. Stopfals.md a realizat un clasament al „campionilor falsurilor” de anul trecut, printre ei figurând socialiștii Bogdan Țîrdea și Igor Dodon, deputata rămasă fără imunitate parlamentară, Marina Tauber, oligarhul fugar Ilan Șor, dar și purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova.
Bogdan Ţîrdea - intimidarea diasporei, lichidarea școlilor, neputința UE și credite europene la dobânzi exorbitante
Pe parcursul anului 2023, deputatul socialist Bogdan Ţîrdea a lansat în spațiul public mai multe falsuri, el fiind protagonistul articolelor Stopfals.md de cel puțin cinci ori.

În martie 2023, Ţîrdea a lansat informația falsă precum că președinta Maia Sandu a primit 40 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru a lichida şcolile. Cele 40 de milioane de dolari însă au fost alocate Republicii Moldova pentru reformarea sistemului educațional, iar şcolile sunt închise pe parcursul ultimilor 20 de ani din cauza numărului redus de elevi.
O altă informație falsă, autorul căreia este Bogdan Țîrdea, a fost că moldovenii din diasporă, în special cei din Uniunea Europeană, sunt intimidați și șantajați de angajatorii lor să voteze pentru Maia Sandu și pentru partidele proeuropene din Republica Moldova. Portalul Stopfals.md a discutat cu câteva moldovence stabilite în diferite țări ale UE, care au spus că afirmațiile lui Țîrdea sunt aberații și dezinformări.
Socialistul este și cel care a acuzat-o pe preşedinta Maia Sandu de majorarea vârstei de pensionare pentru femei, iar unele site-uri şi canale de Telegram au pus această decizie pe seama partidului aflat la guvernare. În realitate, majorarea etapizată a vârstei de pensionare a început încă din anul 2016, când PAS nu se afla la guvernare, și a fost determinată de premise demografice.
Spre sfârșitul anului trecut, deputatul socialist a făcut mai multe informații false despre Uniunea Europeană. Mai exact, acesta a declarat că UE nu-i mai oferă granturi Republicii Moldova, ci doar credite la dobânzi exorbitante, și că UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse.
Ilan Şor - gaze la 10 lei, divizarea bisericii și destabilizarea provocată de Occident

Printre „campionii” falsurilor din 2023 se numără și oligarhul fugar Ilan Şor, fostul președinte al Partidului Șor, declarat neconstituțional. El este autorul informației false precum că Occidentul este de vină pentru „dezmățul” din Republica Moldova, organizat de președinta Maia Sandu. În realitate, Șor nu a făcut decât să repete vechea narațiune a Kremlinului că Statele Unite sau Uniunea Europeană s-ar implica în treburile interne ale țării noastre. De fapt, anume Ilan Șor este cel care organizează proteste plătite cu scopul de destabilizare a situației din Republica Moldova.
Șor a mai lansat informația precum că biserica moldovenească este divizată din cauza „actualului regim”, asta deși, după cum a arătat Stopfals.md, scindarea a avut loc cu mulți ani în urmă, iar actuala guvernare nu are nicio implicare.
Iar alături de başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, oligarhul fugar a lansat promisiunea goală precum că consumatorii din UTA Găgăuzia vor beneficia de gaze naturale la tariful de 10 lei.
Marina Tauber - provocări militare pe Nistru, 3 mii de sicrie și arestul orchestrat de Maia Sandu

Clasamentul „campionilor” falsurilor răspândite anul trecut este completat de deputata și vicepreședinta fostului Partid Șor, Marina Tauber. În luna martie 2023, ea a lansat în spațiul public informațiile false precum că autoritățile statului ar pregăti provocări militare pe Nistru în a doua zi de Paște și că ar fi fost comandate circa trei mii de sicrie.
Un alt fals lansat de Marina Tauber și demontat de Stopfals.md este afirmația că președinta Maia Sandu a dat indicații ca ea să fie arestată, în contextul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei.
Igor Dodon - biserici transmise „românilor”, înarmarea la ordinul SUA și mărirea de patru ori a bugetului apărării

În clasament și-a făcut loc și fostul președinte, Igor Dodon. Acesta este autorul informațiilor false precum că Republica Moldova și-a crescut de patru ori bugetul destinat apărării. În realitate, bugetul destinat Armatei a crescut cu circa 68% pentru anul 2023, iar banii sunt destinați în special salarizării și creării de condiții optime pentru militari, și mai puțin pentru înarmare, așa cum susține Dodon.
Stopfals.md a demonstrat că Igor Dodon a răspândit și falsul potrivit căruia președinta Maia Sandu a anulat acordurile prin care bisericile au fost transmise Mitropoliei Moldovei și intenționează să le transmită „românilor”.
Vom preciza că la sfârșitul anului 2022, politicianul afirmase că SUA a ordonat actualei conduceri a Republicii Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament. Stopfals.md a demontat acest fals. Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, bugetul pentru apărăre a fost în creștere, chiar și atunci când Guvernul și Ministerul Apărării erau conduse de persoane promovate de socialști, iar Igor Dodon a fost președinte. Este adevărat că pentru 2023 a fost aprobat un buget pentru apărare cu mult mai mare în comparație cu alți ani, dar majorarea nu a fost impusă de SUA și nu este vorba de procurarea armamentului de război.
Maria Zaharova - rusofobie, impunerea unirii cu România și restanțe față de Gazprom
Multe dintre narațiunile propagandistice folosite de politicieni sau factori de decizie locali sunt folosite frecvent sau chiar lansate de regimul de la Kremlin.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, este poate cea mai vocală reprezentantă a autorităților de la Moscova, care lansează informații false și manipulatorii cu privire la Republica Moldova. Pe parcursul anului trecut, Zaharova a fost protagonista a cel puțin trei articole publicate de Stopfals.md.
În unul dintre cazuri, Zaharova a răspândit informații denaturate, speculații și falsuri despre realitățile din Republica Moldova și acțiunile autorităților moldovenești. Tot ea a invocat o pretinsă persecutare a vorbitorilor de limbă rusă în țara noastră.
Maria Zaharova este și autoarea falsului potrivit căruia „regimul Maia Sandu” impune cetățenilor Republicii Moldova unirea cu România. De altfel, această narațiune este una dintre preferatele propagandei ruse.
O altă informație falsă lansată de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse este faptul că R. Moldova nu a îndeplinit nicio obligație din contractul de furnizare de gaze cu compania rusă Gazprom.
Victoria Borodin,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Totul la „53 de lei”. Zeci de milioane, sustrase de pe cardurile bancare în urma escrocheriilor online
Numărul de infracțiuni de sustragere a banilor de pe cardurile bancare este în creștere în Republica Moldova. La fel, se înregistrează tot mai multe campanii de înșelătorii pe rețelele sociale. Una dintre acestea a fost promovată pe Facebook și a luat avânt în luna decembrie. În așa-numita campanie „53 de lei”, escrocii foloseau în mod fraudulos identitatea mai multor branduri și îndemnau oamenii să cumpere la acest preț simbolic mărfuri scumpe.
Tigăi, parfumuri și încălțăminte de brand - totul la 53 de lei
„Noul set de vase de gătit antiaderente Tefal kitchen solutions la doar 53 lei. Trebuie să scăpăm de trusele care sunt în stoc de peste un an. Magazinul nu vrea să plătească costul retururilor din următorul trimestru și vinde resturile la doar 53 lei!”, se arată într-un mesaj plasat pe o pagină întitulată „Metro for home” și care folosește însemne ale rețelei de hypermarketuri METRO. Un mesaj similar, de această dată cu jucării și cutii de Crăciun, a fost distribuit de un alt cont cu denumire similară - Metro MD.


Unele postări au adunat sute de comentarii și zeci de distribuiri pe Facebook. Unele comentarii au caracter laudativ în raport cu „marfa” propusă și sunt parte a escrocheriei.

Compania METRO a precizat că este vorba de anunțuri false. „Pentru siguranța Dumneavoastră, vă rugăm să NU beneficiați de astfel de oferte și să NU oferiți date personale sau bancare persoanelor necunoscute”, a îndemnat compania într-un mesaj pe Facebook.
„Oferte” similare sunt distribuite și pentru alte tipuri de produse, precum parfumurile de lux J'adore sau Victoria's Secret: „Ia un spray de corp parfumat Victoria's Secret la alegere la doar 53 de lei! Alege din opt parfumuri unice Victoria's Secret. Această ofertă specială este valabilă doar pentru rezidenții Republicii Moldova, așa că nu pierdeți ocazia și plasați comanda chiar acum. Cantitățile sunt limitate, așa că grăbește-te!”, îndeamnă, de exemplu, pagina de Facebook Fabrica secretă. Pe site-ul oficial al companiei, astfel de produse costă de cel puțin 20 de ori mai scump și există restricții de livrare pentru R. Moldova.

O pagină similară, intitulată „MAKE UP ME”, operează o escrocherie similară, propunând apă de parfum al celebrului brand Dior la doar 53 de lei „cu ocazia deschiderii magazinului online”.

„Descoperă Farmecul Sărbătorilor alături de Timberland! Colecțiile anterioare de încălțăminte de iarnă sunt acum disponibile la doar 53 de lei! Găsește-ți perechea perfectă chiar acum”, îndeamnă pagina Timberlands în Moldova, care utilizează imagini cu încălțăminte cu logoul cunoscutei companii, care nu are produse la asemenea prețuri.

„Saci de 30 kg de haine de la branduri renumite la 53 de lei! ShoppingMalldova scoate la vânzare colecțiile de anul trecut de haine și încălțăminte de la branduri celebre la preț de chilipir! Numai online. Pentru a comanda, dați click pe butonul din anunț și intrați pe site!”, se arată într-un mesaj plasat pe o pagină intitulată „ShoppingMalldova”, care folosește însemne ale mall-ului Shopping Malldova.

Recent, Stopfals.md a alertat cetățenii și în privința unei escrocherii care viza Poșta Moldovei, care ar fi anunțat că „își eliberează depozitele și vinde colete pierdute până la Anul Nou la prețul de 53 de lei”.
Pe parcursul anului 2023, în Republica Moldova au fost răspândite mai multe tipuri de fraude cu utilizarea mijloacelor de plată electronice, una dintre ele fiind realizată prin plasarea de către escroci a unor anunțuri pe rețele sociale, prin care comunică despre posibilitatea procurării unor produse la prețuri mici, folosind fraudulos imaginea brandurilor renumite din țară, menționează Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comentariu pentru Stopfals.md.
Pagube de zeci de milioane de lei
Potrivit IGP, în doar nouă luni ale anului 2023 au fost înregistrate mai multe astfel de fraude decât pe parcursul anului precedent. „În perioada a 9 luni ale anului 2023 au fost înregistrare 688 de infracțiuni de sustragere a mijloacelor financiare de pe conturile bancare ale cetățenilor Republicii Moldova, cu un prejudiciu de aproximativ 29 de milioane de lei, în comparație cu anul 2022, când au fost înregistrate cel puțin 668 de infracțiuni, cu un prejudiciu de aproximativ 35 de milioane de lei”, potrivit comisarei-șefe a Secției comunicare și protocol de la IGP, Diana Fetco-Cupeț.
Pedepsele pentru aceste tipuri de infracțiuni pot varia în funcție de circumstanțele prevăzute în articolul sau alineatul din Codul Penal. De exemplu, câte persoane au participat la comiterea infracțiunii, cât de mare este prejudiciul cauzat sau alte aspecte relevante. În termeni generali, pentru asemenea infracțiuni bănuiții riscă pedepse de la 2 până la 15 ani privațiune de libertate.
Poliția susține că întreprinde toate măsurile posibile pentru a lupta cu aceste fenomene, conlucrând cu toate băncile comerciale, Banca Națională a Moldovei, precum și cu companii private din domeniul financiar sau TIC. Instituția mai amintește că acum un an, Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice și IGP au desfășurat la nivel național Campania de informare și sensibilizare a cetățenilor cu genericul „Fii precaut! Utilizează în siguranță cardurile de plată!”, fiind informați peste 30 de mii de oameni despre importanța navigării sigure pe internet și despre riscurile privind utilizarea mijloacelor electronice de plată.
Reguli care vă pot salva banii
IGP recomandă tuturor cetățenilor să respecte următoarele reguli de securitate:
- Accesați doar site-urile pe care le cunoașteți sau cu care ați mai interacționat, fiți atenți la denumire;
- Nu divulgați nimănui informaţiile dvs. personale sau datele cardului bancar (nici personalului băncii), inclusiv codul de securitate primit prin SMS;
- Nu transmiteți cardul persoanelor terțe, nu lăsați cardul bancar la vedere şi nu permiteţi fotografierea sau copierea datelor cardului de către persoane străine;
- Nu transmiteți nimănui mijloace bănești prin intermediul persoanelor terțe necunoscute;
- Nu divulgați nimănui codurile de securitate parvenite de pe rețelele de socializare sau aplicațiile de mesagerie instantanee (Facebook, Vk.com, Odnoklassniki, WhatsApp, Viber, Telegram etc.);
- Nu accesați anunțurile publicitare cu privire la obținerea veniturilor prin depuneri de investiții;
- Verificați lunar extrasul de cont, astfel încât dacă apar tranzacții suspecte, adresați-vă băncii cât mai repede;
- În cazul în care ați căzut în capcana infractorilor, informați imediat Poliția și unitatea bancară.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Un nou deep fake cu Maia Sandu. Schema răspândirii falsului
Președinta Maia Sandu a fost din nou protagonista unui video de tip „deep fake” (în traducere: „fals profund”), de această dată cu elemente de parodie. Realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, înregistrarea prezintă în mod fals informația că nivelul de trai al moldovenilor va avea de suferit în 2024. Videoul a apărut pe rețeaua de socializare Telegram, fiind distribuit de mai multe canale - inclusiv al deputatului socialist Bogdan Țîrdea - care obișnuiesc să răspândească falsuri și manipulări. Administrația Prezidențială a dezmințit veridicitatea înregistrării video.
Cum a funcționat schema de popularizare a deep fake-ului
Videoul a devenit rapid viral pe rețeaua de socializare Telegram. A apărut joi, 28 decembrie, pe canalul de Telegram „Sandu Oficial”, creat cu o zi înainte. Până la momentul publicării acestui articol, acest video este singura postare a canalului.

Deep fake-ul a fost preluat de o rețea de canale de Telegram, care obișnuiește să propage informații false și manipulatoare. Printre acestea se numără canalul deputatului PSRM Bogdan Țîrdea, „Богдан Цырдя” (despre falsurile pe care parlamentarul le distribuie pe Telegram Stopfals.md a scris aici și aici) și canalele „Мамалыга и Токана”, „Молдавский пистон” și „Salut Молдова!”. Ultimul a dezinformat prin faptul că a prezentat videoul ca unul real, în timp ce celelalte canale au manipulat prin afirmația că conținului videoului este foarte realist, deși au admis că înregistrarea este o parodie sau un posibil deep fake. «Майя Санду опять вышла с новой порцией дичайшей дичи. Пасовцы говорят, что это deep fake. Скорее да, но очень похоже на правду» (în traducere: „Maia Sandu a ieșit cu o nouă porție de aiureală. Cei din PAS vorbesc că e un deep fake. Cel mai probabil că da, însă semănă foarte mult cu adevărul”), comentează deputatul Țîrdea. «Видео, может, и дипфейк, но правды в нём куда больше реальных заявлений Григорьевны» (în traducere: „E posibil ca videoul să fie deep fake, dar conține mai multe adevăr decât declarațiile reale ale Maiei Grigorievna”), a comentat canalul „Мамалыга и Токана”. «Дипфейк , который в реальной жизни мог бы быть правдой» (în traducere: Un deep fake care poate fi adevăr în viața reală”), se arată în postarea canalului „Молдавский пистон”.



Făcătură realizată cu ajutorul AI
Astfel de videoclipuri de tip deep fake folosesc tehnologia „deep learning”, o formă a inteligenței artificiale (AI) care folosește algoritmi pentru a schimba fețele oamenilor din produse digitale. Astfel, cu anumite retușuri realizate digital, se poate realiza un aspect realistic al unei persoane, în cazul de față - cel al Maiei Sandu.
Șefa statului este prezentată în acest video fals ca vorbind ironic despre nivelul de trai al cetățenilor moldoveni, iar autorii înregistrării deep fake fac trimitere pe același ton sarcastic la filantropul american George Soros și la Statele Unite ale Americii ca „sponsori” ai actualei conducerii pro-europene a Republicii Moldova. De altfel, așa-zisa influență a SUA în treburile interne ale Republicii Moldova este o teză importantă a propagandei pro-Kremlin. Stopfals.md a dezmințit, de-a lungul timpului, mai multe informații de acest fel (aici, aici și aici). De asemenea, o altă narațiune importantă a propagandei rusești îl are ca protagonist principal pe George Soros (Stopfals.md a demontat mai multe falsuri pe această temă – aici și aici).
«Надеюсь, хотя бы это пальто с турецкого рынка поможет мне набрать больше очков популярности. Сорос, это все ради тебя. Я бы сама никогда бы такое в жизни не нацепила [...] Любимые мои молдаване, посмотрите, я такая же, как и вы. Я так же, как и вы, не получаю никакой помощи от Молдовы. Хорошо, что хоть Америка помогает регулярно» (în traducere: „Sper că măcar acest palton de pe piața turcească să mă ajute să câștig mai multe puncte de popularitate. [George] Soros, asta este tot pentru tine. Eu însămi nu aș îmbrăca niciodată haina asta. […] Iubiții mei moldoveni, uitați-vă, sunt la fel ca și voi. La fel ca voi, nu primesc niciun ajutor din Moldova. Este bine că cel puțin America ajută în mod regulat”), se spune în videoul fals.
Dezmințire oficială
Instituția prezidențială a dezmințit autenticitatea declarațiilor atribuite șefei statului și a condamnat aceste practici de dezinformare.
„Administrația prezidențială îndeamnă cetățenii să fie atenți și să nu se lase manipulați de informațiile false distribuite pe anumite rețele și canale. În contextul războiului hibrid împotriva Moldovei și a conducerii democratice, imaginea șefei statului este utilizată prin falsificarea imaginii și a sunetului. Scopul acestor imagini trucate este să creeze neîncredere și dezbinare în societate, în consecință să slăbească instituțiile democratice din Moldova”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Instituția mai atrage atenția asupra faptului că informațiile distribuite în spațiul public, însoțite de fotografii sau video cu imaginea primelor persoane în stat, reprezintă un fals și manipulare de tip deep fake.
Ulterior, șefa statului a venit cu un comentariu pe pagina sa de Facebook, în care acuză „tot mai multe încercări de denigrare” a sa, a conducerii democratice și a instituțiilor Republicii Moldova.
„Imagini video trucate, dezinformare, știri mincinoase care au drept unic scop să inducă panică, să ne dezbine și să facă din Moldova o țintă slabă pentru influență externă, o țară care să nu poată să-și decidă liber soarta. În sate, oamenii îmi zic că ultima minciună este că eu aș interzice culesul măceșului. Ar fi o glumă, dacă n-am ști că în spatele acestor minciuni stă un interes meschin, un interes potrivnic tuturor cetățenilor noștri. La așa nivel ridicol au ajuns cei care vor să slăbească Moldova. Minciunile vor continua și vor lua proporții tot mai mari. Vă îndemn să analizați cu atenție ce citiți, să nu vă lăsați prinși în capcana propagandei”, a scris Maia Sandu.
Acest deep fake vine înaintea tradiționalului discurs de Revelion, pe care șefa statului îl va rosti cetățenilor Republicii Moldova în noaptea trecerii dintre ani, cu scopul de a duce în derizoriu discursul oficial al președintei.
Tehnologia deep fake, folosită tot mai des pentru a dezinforma publicul din R. Moldova
În ultimele luni, tehnologia deep fake a fost folosită de mai multe ori pentru a crea videouri manipulatoare ce sunt distribuite pe rețelele de socializare. Recent, Stopfals.md a demontat falsuri similare, care o aveau ca protagonistă pe șefa statului. Primul caz a avut loc cu două zile înaintea alegerilor locale generale din 5 noiembrie, când pe Facebook apărut un deep fake sub forma unui video în care Maia Sandu s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. În al doilea caz, șefa statului a fost protagonista unor videouri deep fake, promovate pe mai multe pagini de Facebook, în care i-ar îndemna pe cetățeni, în limba rusă, să câștige 30.000 de lei lunar printr-o investiție într-o nouă platformă creată în colaborare cu o bancă comercială.
Publicația franceză Le Monde a publicat, în decembrie current, un articol despre cum președinta Maia Sandu este ținta unei campanii de denigrare inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. Cotidianul francez atrage atenția asupra faptului că acest fenomen ar putea lua amploare anul viitor, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale la care actuala președintă va candida pentru un al doilea mandat.
Apeluri oficiale către rețele de socializare
Autoritățile Republicii Moldova, împreună cu cele ale altor state europene, au cerut de la „marile companii în domeniul IT”, printre care se numără și Meta – cea care deține Facebook și Instagram - să acționeze împotriva dezinformării și manipulărilor pe rețelele sociale, care „subminează pacea și stabilitatea în întreaga Europă”. La finalul lunii martie 2023, premierul Dorin Recean a semnat, alături de alţi șase omologi din țări europene, o scrisoare deschisă către aceste companii.
„Rețelele sociale au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările unor instituții mass-media veridice. Scopul de bază al acestor platforme: de a socializa, de a împărtăși știri și informații utile, a devenit o armă a manipulatorilor”, a declarat Dorin Recean. Potrivit premierului, rețelele sociale „au devenit canale de răspândire a unor naraţiuni false şi manipulatoare”.
„Anunţurile contra plată şi amplificarea artificială pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea utilizate pentru a îndemna la acţiuni de protest plătite, pentru a aduce violenţa în stradă şi pentru a destabiliza guvernele. Marile companii ar trebui să demonstreze vigilenţă pentru a nu fi utilizate ca platforme de promovare a unor astfel de obiective. Acestea ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că platformele lor nu sunt folosite pentru a răspândi propaganda sau dezinformarea care promovează agresiunea, justifică crimele de război , crimele împotriva umanităţii sau alte forme de abuzuri”, se arată în scrisoarea semnată de cei 7 premieri.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
InMedia: Resurse de educație media incluzivă disponibile gratuit pentru publicul larg
Peste 500 de tineri vulnerabili din medii socio-economice dificile din România, Ungaria și Republica Moldova au participat, prin proiectul InMedia, la activități de educație media care să îi ajute să facă față haosului informațional. Materialele de educație media incluzivă dezvoltate în cadrul proiectului derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de Asociația Turul Madár și Centrul pentru Resurse Civice din România, Fundația Artemisszió din Ungaria și Asociația Presei Independente din Republica Moldova sunt acum disponibile gratuit pentru publicul larg. Resursele publicate în limbile română, engleză și maghiară pot fi accesate pe site-ul proiectului, medialiteracy.ro.
Resurse de educație media incluzivă
Pentru a combate dezinformarea și modul în care aceasta instrumentalizează ceea ce ne face diferiți pentru a face rău celor ce sunt vulnerabili, ONG-urile reunite în cadrul InMedia au creat un program incluziv de educație media. Acesta a fost gândit special încât să adreseze nevoile tinerilor din comunitățile vulnerabile și ale lucrătorilor de tineret care sunt implicați în aceste comunități.
Astfel, a fost creat un curriculum de educație media incluzivă pentru lucrătorii cu tineret, testat în România, Ungaria și Republica Moldova cu 100 de tineri aflați în situații vulnerabile: tineri din centre de reabilitare sau detenție pentru delincvenții juvenili, din comunitățile rurale cu posibilități socio-economice reduse și cei din comunitățile etnice maghiare. Curriculumul poate fi descărcat de pe medialiteracy.ro și conține atât elemente de teorie necesare pentru a explica conceptele de educație media tinerilor din medii defavorizate, cât și ilustrații și activități interactive. Tot pe site-ul dedicat proiectului sunt disponibile și videoclipuri care explică pe înțelesul tuturor concepte de educație media, precum propaganda, libertatea de exprimare și stereotipurile, cât și quiz-uri care să testeze cunoștințele prezentate în videoclipuri.
25 de activități de educație media pentru peste 500 de tineri din comunități vulnerabile
În cadrul proiectului InMedia a avut loc și un eveniment Trainer of Trainers (ToT), ținut în România, cu 25 de participanți din cele trei țări. Aceștia au învățat timp de o săptămână concepte de bază din educație media și despre facilitarea incluzivă, au documentat subiecte din sfera incluziunii și au interacționat cu echipa centrului comunitar „Comunitaria” din Constanța, ce găzduiește programul „Constanța pentru Ucraina” în cadrul unei vizite de studiu coordonate de Centrul pentru Resurse Civice. Evenimentul ToT a fost urmat de 25 de activități de follow-up implementate de participanți și echipele partenerilor și, astfel, peste 500 de tineri din comunități vulnerabile din România, Ungaria și Republica Moldova și-au dezvoltat abilități de educație media pentru a naviga peisajul media.
Datorită proiectul InMedia, în Republica Moldova s-au desfășurat pentru prima oară activități de educație media pentru tinerii din penitenciare, după ce Asociația Presei Independente a obținut sprijin din partea Ministerului Justiției, care a facilitat accesul trainerilor în penitenciare. Instruirea inspectorilor de probațiune despre necesitatea educației media incluzive în cadrul evenimentelor de multiplicare a fost de asemenea o noutate pe care a adus-o proiectul.
Ghidul metodologic și toolkit-ul pentru pregătirea lucrătorilor de tineret privind predarea incluzivă a educației media sunt, de asemenea, disponibile pe site-ul InMedia.
În plus, partenerii InMedia au organizat webinarii de diseminare și evenimente de multiplicare în cele trei țări, prin care au promovat resursele dezvoltate ajungând la mai mult de 1000 de profesioniști din domeniile educației și media, lucrători de tineret și autorități locale.
Pentru mai mult informații, contactați Centrul pentru Jurnalism Independent:
Bianca Rus, Manager de proiect, bianca@cji.ro
Despre Centrul de Jurnalism Independent (CJI)
Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizație non-guvernamentală activă de peste 29 de ani în protejarea democrației și a celor care cred în valorile sale. CJI activează în slujba libertății de exprimare și a educației. Peste 15.000 de profesioniști media, 4.500 de profesori și 100.000 de elevi au trecut pragul CJI de-a lungul timpului. Pentru mai multe informații despre activitatea CJI, vizitați: https://cji.ro/, pagina de Facebook și Instagram.
Despre InMedia (Inclusive Media Literacy Curricula for Youth)
Proiectul InMedia a început în mai 2021 și s-a încheiat în octombrie 2023. Proiectul a avut ca scop să aducă educația media mai aproape de tinerii vulnerabili din medii socio-economice dificile din România, Ungaria și Republica Moldova, pentru a-i ajuta să dezvolte acele competențe de educație media care să îi ajute să facă față informării greșite și dezinformării. Proiectul este cofinanțat în cadrul programului Erasmus+ cu numărul 2020-3-RO01-KA205-095147.
FALS: „Regimul Maia Sandu” cedează României rețelele energetice strategice
Canalul de Telegram „Молдавская политика” a scris că Republica Moldova cedează României infrastructura energetică strategică, în urma unui memorandum semnat între autoritățile celor două state privind implementarea proiectelor de conectare a rețelelor de gaze și electricitate. Această afirmație este falsă. Memorandumul cu pricina prevede interconectarea energetică dintre Republica Moldova și România pentru asigurarea cu resurse energetice, și nu cedarea unor obiective sau rețele.
Pe 7 decembrie, canalul de Telegram „Молдавская политика” a publicat o postare cu titlul „Режим Майи Санду сдает Румынии стратегически важные сети энергетики?” (în traducere: „Regimul Maia Sandu cedează României rețelele energetice strategice?”). Postarea a acumulat circa 1200 de vizualizări și a apărut în contextul anunțului semnării la Chișinău, pe 12 decembrie 2023, de către ministrul Energiei Republicii Moldova, Victor Parlicov, și omologul său român, Sebastian Burduja, a Memorandumului de înțelegere privind realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică.
Memorandumul urmărește conectarea R. Moldova la rețelele din România
Documentul prevede, în principal, construcția liniei electrice aeriene Suceava-Bălți, a unei linii electrice aeriene de interconexiune dintre Strășeni și o stație electrică de pe teritoriul României, precum și dezvoltarea liniei de interconexiune a rețelei Huși-Cioara. De asemenea, este prevăzută posibilitatea creșterii capacității de transport a gazelor naturale și extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului. Acordul presupune deopotrivă dezvoltarea pe teritoriul României a sistemului de înmagazinare a gazelor naturale prin creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel și/sau construcția unui nou depozit la Fălticeni.
Serviciul de presă al Ministerului Energiei al Republicii Moldova a respins afirmația că Republica Moldova urmărește, prin semnarea Memorandumului, cedarea infrastructurii energetice strategice României și a calificat-o drept „speculație”. „Memorandumul prevede cooperarea dintre Republica Moldova și România pentru construcția noii infrastructuri, care să ne conecteze la piața europeană și să asigure securitatea energetică a țării”, a declarat sursa citată pentru Stopfals.md.
Mai mult, expertul în energetică Sergiu Tofilat a argumentat pentru Stopfals.md necesitatea semnării unui asemenea memorandum dintre Chișinău și București prin faptul că Republica Moldova nu are resurse energetice suficiente. „În această situație, este extrem de important pentru securitatea națională să avem de unde importa, să avem de unde alege. Să nu depindem de o singură sursă, cum a fost în ultimii 30 de ani, de la independență încoace”, a spus el. „În acest caz, obiectivul nostru este să ne interconectăm cu statele vecine, care dispun de resurse energetice”.
Sergiu Tofilat a subliniat că necesitatea interconectării infrastructurii energetice dintre România și Republica Moldova se regăsește în Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2010, aprobată în 2000. „Obiectivul nostru este să construim gazoducte și rețele electrice și să ne interconectăm cu România, pentru a avea posibilitatea să importăm resurse energetice atât din Est, cât și din Vest”, a spus expertul. „Cu toate acestea, guvernările anterioare au sabotat proiectele de interconectare pentru a depinde în continuare de gazele rusești. Și aceste postări de pe Telegram joacă exact pe agenda Moscovei”, a adăugat Sergiu Tofilat.
R. Moldova este vulnerabilă în fața regiunii transnistrene
În prezent, Republica Moldova este dependentă de electricitatea furnizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească, controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Mai exact, teritoriul aflat sub jurisdicția autorităților de la Chișinău dispune de o singură linie de import de electricitate din România, care trece prin Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres, sau Centrala termoelectrică de la Cuciurgan): Isaccea – Vulcănești – Chișinău. Pe 15 și 23 noiembrie 2022, în urma bombardamentelor rusești în regiunea Odesa, această linie a ieșit din funcțiune. Ca rezultat, Republica Moldova a rămas în întuneric.
Republica Moldova plătește pentru electricitatea furnizată de Centrala de la Cuciurgan aproximativ 20 de milioane de dolari pe lună. Moldgres nu plătește Moldovagaz pentru combustibilul consumat. Schema funcționează în felul următor: Moldgres plătește companiei Tiraspoltransgaz Pridnestrovie pentru gaze, iar aceasta din urmă transferă banii într-un cont special deschis în așa-numita Bancă Centrală a Transnistriei. Ulterior, cu acești bani este finanțat deficitul bugetar al regiunii secesioniste.
Potrivit șefului Moldovagaz, Vadim Ceban, datoria pentru consumul de gaze al Тiraspoltransgaz față de Moldovagaz constituia, la mijlocul lunii august 2023, aproximativ 10 miliarde de dolari.
Pentru a scăpa de dependența energetică față de regimul separatist transnistrean, Chișinăul a început construcția unei linii de înaltă tensiune directe Vulcănești-Chișinău, care va scoate din circuit Moldgres. Conform proiectului, construcția trebuie finalizată în 2025.
Ilie Gulca,
Stopfals.md
FALS: UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse
Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Bogdat (Bogdan) Țîrdea a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova că din cauză că Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o amplă criză politică, socială, economică și demografică, nu mai are resurse și nu-și mai poate permite extinderea. Afirmația este falsă. UE are pe agendă extinderea, iar recent a deschis negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Oficialii europeni neagă o criză socio-economică în UE, iar statisticile oficiale nu arată recesiunea de care vorbește deputatul socialist. Unii experți consideră că afirmațiile lui Țîrdea privind criza din blocul comunitar sunt manipulatorii și tendențioase.
Pe 16 noiembrie curent, deputatul BCS Bogdat Țîrdea a publicat pe Telegram o secvență dintr-un interviu oferit Sputnik Moldova, într-un context în care încerca să argumenteze că Uniunea Europeană este la „marginea prăpastiei” (după minutul 0:20): «У Евросоюза нет уже ресурсов, на расширение нет, на инвестиции нет, на реальную помощь нет. Европейский Союз находится в огромном кризисе: социальном, политическом, демографическом, экономическом» (în traducere - „Uniunea Europeană nu mai are resurse, nici pentru extindere, nici pentru investiții, nici pentru ajutor real. UE se află într-o criză enormă: socială, politică, demografică, economică”).
Delegația UE în R. Moldova: „Nu există nicio criză socială și economică în UE”
Delegația Uniunii Europene în R. Moldova subliniază că în UE nu există nicio criză socio-economică. Mai mult, extinderea blocului comunitar se află în continuare pe agendă.
„Extinderea este una dintre cele mai de succes politici ale UE și continuă să fie pe primul loc pe agendă, așa cum au demonstrat deciziile recente de a include în acest proces încă trei țări, inclusiv R. Moldova. Aceste decizii au fost adoptate de toate statele membre ale UE în unanimitate. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța pe care statele membre ale UE o acordă extinderii. Nu există nicio criză socială și economică în UE, iar cifrele referitoare la performanța economiilor UE și a piețelor muncii sunt cea mai bună dovadă în acest sens”, se arată într-un răspuns oferit portalului Stopfals.md de reprezentanții Delegației UE la Chișinău.
Experți: Afirmațiile lui Țîrdea sunt manipulări scoase din context
Expertul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) Mihai Mogâldea este de părere că afirmațiile deputatului Țîrdea despre criza din Europa sunt manipulatorii și tendențioase. „Deși s-a confruntat în ultimii trei ani cu unele provocări de ordin economic, Uniunea Europeană a demonstrat că este capabilă să depășească aceste probleme prin programe de sprijin financiar pentru statele membre. UE este una dintre cele mai reziliente și longevive organizații, ce a depășit cu succes mai multe crize din trecut, precum cea din perioada 2008 – 2012. Nu există niciun dubiu că UE are toate resursele necesare pentru a facilita atât dezvoltarea statelor membre, cât și a celor din vecinătate”, consideră expertul.
Mihai Mogâldea mai susține că extinderea UE a fost de multe ori impulsionată de crize și situații incerte, iar în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, statele europene înțeleg mai bine miza procesului de integrare europeană a Republicii Moldova pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor moldoveni.
Afirmațiile lui Bogdat Țîrdea despre criza din UE, care ar pune cruce pe extinderea comunității, sunt manipulări scoase din context, consideră Mihaela Sirițanu de la think tank-ul WatchDog. Experta admite că Uniunea Europeană este afectată de o criză economică, doar că aceasta se menține la nivel global și este o consecință a pandemiei, urmată apoi și de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. „Criza economică prin care trece UE este una globală, declanșată în primul rând de pandemia COVID-19, iar apoi amplificată de invazia Rusei în Ucraina. Încetinirea creșterii economice este un proces natural în urma acestor crize sistemice multiple”, a punctat experta.
Potrivit ei, deși creșterea economică a Uniunii Europene nu este la fel de mare ca înainte de pandemie, aceste crize au arătat reziliența blocului comunitar: „Statele membre au adoptat o serie de măsuri de consolidare precum implementarea unui mecanism comun pentru cumpărarea gazului pentru a micșora prețul acestuia și a preveni competiția în aprovizionare sau emiterea obligațiunilor de plată coronabonds. Acest lucru a permis țărilor membre să împrumute bani cu o dobândă identică, indiferent de stat. Drept rezultat, a fost obținută lichiditatea necesară pentru a stimula fiscal statele membre și a ușura presiunea economică generată de criză. De asemenea, în urma mecanismului comun de cumpărare a gazului, inflația medie în interiorul UE a scăzut la 3%, deoarece nu a avut loc o creștere bruscă a prețului gazelor și alimentelor în anul 2023”, a mai precizat Mihaela Sirițanu.
Afirmațiile expertei sunt confirmate și de statistici, dar și de prognozele organizațiilor internaționale de profil. Acestea arată că, deși creșterea economică a Uniunii Europene este mică, nu este vorba de criză. Potrivit Eurostat, economia Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în primele nouă luni ale acestui an. Ultimul studiu al Fondului Monetar Internațional, publicat în luna octombrie, arată că după creșterea economică de 3,3% în zona euro în 2022, pentru acest an este prognozată o majorare de 0,7%, iar în 2024 - de 1,2%. Trebuie precizat că din zona euro fac parte 20 dintre cele 27 de state membre ale UE, inclusiv cele mai mari economii ale blocului comunitar.
UE face pași spre extindere la o lună după afirmațiile lui Țîrdea
La o lună după afirmațiile lui Țîrdea privind imposibilitatea extinderii UE din cauza lipsei resurselor, liderii statelor membre au decis să deschidă negocierile de aderare la blocul comunitar cu Ucraina și R. Moldova. „Odată ce vor fi făcuți pașii prevăzuți în recomandările Comisiei Europene din 8 noiembrie 2023, liderii UE invită Consiliul European să adopte cadrele de negociere respective”, potrivit concluziilor summitului Consiliului din 14-15 decembrie. Liderii UE au acordat, de asemenea, statutul de candidat la aderare Georgiei, în condițiile în care vor fi implementați pașii prevăzuți în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023.
Oficialii europeni au vorbit în repetate rânduri despre extinderea UE. Președintele Consiliului European susținea acum câteva luni că, pentru a fi credibili, liderii UE trebuie să vorbească despre termene de timp. „Pe măsură ce pregătim următoarea agendă strategică a UE, trebuie să ne stabilim un obiectiv clar. Cred că trebuie să fim pregătiți – de ambele părți – până în 2030 să ne extindem. Aceasta înseamnă că următorul buget pe termen lung al UE va trebui să includă obiectivele noastre comune”, declara președintele Consiliului European, Charles Michel, în august 2023, la Forumul Strategic de la Bled. Și președintele francez, Emmanuel Macron, susține ideea unei extinderi a Uniunii Europene, în etape, țările obținând mai întâi acces la piața unică înainte de a deveni membre cu drepturi depline ale UE.
În cadrul aceleiași emisiuni de la Sputnik Moldova, Țîrdea a manipulat opinia publică prin declarația că UE nu mai oferă R. Moldova decât „credite la dobânzi enorme și condiții sălbatice”, afirmație demontată de Stopfals.md. De altfel, site-ul Sputnik Moldova a fost blocat în Republica Moldova la două zile după începerea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Într-un ordin al directorului Serviciului de Informații și Securitate, s-a argumentat că sursa promova „informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență”.
În ultimii ani, Bogdan Țîrdea a distribuit mai multe falsuri și speculații despre Uniunea Europeană, NATO, Banca Mondială, a etichetat societatea civilă din Moldova cu calificativele „caracatiță” și „mercenari” și a acuzat ONG-urile că ar fi „agenți străini” care lucrează împotriva statului la comanda lui George Soros. În schimb, în postările sale, Țîrdea mereu laudă Rusia și politica Kremlinului.
Mariana Colun,
Stopfals.md
FALS: Maia Sandu a anulat un șir de acorduri pentru a transmite bisericile „românilor”
Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a afirmat într-o intervenție live că președinta Maia Sandu a anulat acordurile prin care bisericile au fost transmise Mitropoliei Moldovei și intenționează să le transmită „românilor”. Autoritățile neagă acuzațiile: Președinția le califică drept „mincinoase”, iar Ministerul Culturii spune că nu deține informații despre vreun act legat de biserici, anulat de șefa statului.
Dodon: „Maia Sandu vrea să transmită bisericile românilor”
Într-o intervenție live pe 24 noiembrie, Igor Dodon a acuzat-o pe Maia Sandu că ar intenționa „să distrugă biserica moldovenească” prin transmiterea lăcașelor sfinte „românilor” și că ar fi anulat acordurile prin care acestea au fost transmise Mitropoliei Moldovei: „Maia Sandu vrea să distrugă biserica moldovenească. S-a vorbit despre aceasta, dar marea majoritate a bisericilor în Republica Moldova, care sunt în sate, au fost construite începând cu anul 1812 până în 1917, când Basarabia era parte a Imperiului Rus. Acestea toate sunt monumente de arhitectură și au statutul de monument. Marea majoritate a bisericilor din cele peste 1.500 de lăcașuri sfinte au fost construite pe timpul rușilor, când eram cu ei. Și toate acestea sunt proprietatea exclusivă a statului. Statul la începutul anului '90 a transmis aceste locașuri Mitropoliei Moldovei în folosință. Știți ce a făcut Maia Sandu recent, anul acesta? A anulat acordurile acestea. Și știți ce vor să facă? În mare parte, aceste locașuri să le transmită românilor”.
Reporterii portalului Stopfals.md l-au telefonat de mai multe ori pe Igor Dodon pentru a concretiza despre ce acorduri mai exact este vorba și când au fost anulate de președinta Maia Sandu, dar acesta ne-a restricționat apelurile. De asemenea, i-am scris purtătoarei de cuvânt a PSRM, Carmena Sterpu, care a ignorat mesajul nostru.
Președinția și Ministerul Culturii neagă afirmațiile lui Dodon
Președinția neagă acuzațiile lui Igor Dodon. „Declarațiile la care faceți referire sunt mincinoase și au drept scop denigrarea instituției prezidențiale și a șefei statului. Președinta Maia Sandu nu a anulat niciun decret legat de activitatea bisericilor. Biserica este în slujba enoriașilor săi și este separată de stat. Ne dorim ca toată lumea să fie unită de aceeași misiune comună în beneficiul tuturor cetățenilor noștri, care astăzi înseamnă pace și integrare europeană”, a comentat, pentru Stopfals.md, purtătoarea de cuvânt a Președinției, Irina Gotișan.
De asemenea, Ministerul Culturii susține că nu deține nicio informație despre vreun act legat de biserici, anulat de șefa statului. „Ministerul Culturii nu deține informații privind existența unоr acte de dispoziție ale dnei Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, în rароrt cu acordurile/contractele vizate (în declarațiile lui Igor Dodon, n.r.).”
Ministerul amintește că în anul 2003 a încheiat un acord de colaborare cu Mitropolia Moldovei privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și сultură, iar în 2008 - un contract de trаnsmitеrе în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de imроrtаnță națională. Ambele acte au fost contestate însă de Mitropolia Basarabiei, iar dosarul este în proces de examinare la Curtea Supremă de Justiție, după mai multe rejudecări.
Nici Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, nici Mitropolia Basarabiei nu au răspuns demersurilor Stopfals.md pentru a comenta și a oferi detalii despre acest subiect.
Mitropolia Moldovei este părăsită de tot mai mulți preoți
Declarațiile lui Igor Dodon au loc în contextul în care cel puțin câteva zeci de preoți au plecat în ultimele luni din Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, și au trecut la Mitropolia Basarabiei. Potrivit unui articol al Europei Libere, publicat la 10 noiembrie curent, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, peste 60 de preoți din R. Moldova au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Plecările continuă și în prezent.
Biserica Ortodoxă din Moldova este divizată, în mare, în două mitropolii - Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove (cunoscută ca Mitropolia Moldovei), subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Mitropolia Moldovei, care s-a format după anexarea Basarabiei de Imperiul Rus, în 1812, deține peste 1.200 de parohii, sau aproximativ 80% din numărul total de biserici ortodoxe de pe teritoriul Republicii Moldova. Patriarhia Română nu recunoaște trecerea acestora în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse și a reactivat în 1992 Mitropolia Basarabiei (constituită după unirea din 1918), dar a fost recunoscută de autoritățile de la Chișinău abia în 2002, după ce a atacat Republica Moldova la CtEDO.
În luna octombrie curent, în presă a apărut o scrisoare pe care Mitropolitul Vladimir i-ar fi transmis-o Patriarhului rus Kirill, în care se plânge pe atitudinea acestuia și a Patriarhiei Ruse față de ortodocșii din Republica Moldova și admite că tot mai mulți preoți pleacă la Mitropolia Basarabiei, criticând atitudinea Bisericii Ortodoxe Ruse de susținere și justificare a războiului din Ucraina.
Dodon și Mitropolia Moldovei, o „dragoste” mai veche
Igor Dodon s-a erijat în întreaga sa carieră politică drept un apărător al ortodoxiei în Republica Moldova și al Mitropoliei Moldovei. Socialistul a pus accent pe acest subiect în toate campaniile sale electorale, inclusiv în prezidențialele din 2016 și 2020.
„Protejarea ortodoxiei” a fost unul dintre pilonii programului electoral al lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 2016
La rândul lor, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei l-au sprijinit la alegerile prezidențiale din 2016. După primul tur al alegerilor, un grup de preoţi în frunte cu episcopul Marchel a criticat-o deschis pe candidata proeuropeană Maia Sandu, una dintre principalele acuzații fiind că nu este căsătorită și nu are copii, și l-a favorizat deschis pe candidatul prorus, Igor Dodon, prezentat ca „moral sănătos și proortodox”. Atunci, socialistul a câștigat alegerile prezidențiale.
Igor Dodon a apărut în mai multe materiale Stopfals.md: FALS: Moldova se înarmează, la ordinul SUA; Primele declarații ale lui Igor Dodon după ce a ieșit din izolator: patru falsuri în două minute; Igor Dodon atacă diaspora și afirmă că a deblocat piețele din Est și din Vest. Ce spun experții?; FALS: Maia Sandu a lichidat școlile, spitalele, primăriile și a eliminat limba rusă din școli; Metamorfoze: Igor Dodon critică în 2022 ceea ce saluta în 2017.
Mariana Colun,
Stopfals.md
FALS: „Regimul Maia Sandu” impune cetățenilor Republicii Moldova unirea cu România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a afirmat că „regimul Maia Sandu” impune cetățenilor Republicii Moldova unirea cu România. Afirmația este falsă, nu are fundament factual și a fost făcută prin reluarea unor vechi narative sovietice.
«Учитывая, что режим М.Г.Санду навязывает молдавскому народу повестку объединения с Румынией, то граждане совершенно справедливо могут задать вопрос о том, что раз это на повестке режима М.Г.Санду, нельзя ли объединиться с Румынией на условиях Молдавии и назвать всё это Молдавией» („Ținând cont că regimul Maiei Sandu impune poporului moldovenesc subiectul unirii cu România, cetățenii își pot pune, pe bună dreptate, întrebarea - de vreme ce subiectul se află pe agenda regimului Maia Sandu - dacă este posibil să se unească cu România, dar în condițiile Moldovei, și să numim totul „Moldova”), a declarat Zaharova într-un briefing de presă din data de 6 decembrie. De altfel, această narațiune a propagandei ruse este una dintre tezele sovietice și temele centrale ale dezinformării pro-Kremlin, în special în legătură cu președinta Maia Sandu.
Maia Sandu: Unirea nu poate fi decisă decât printr-un vot al cetățenilor
Poziția oficială a președintei Maia Sandu pe această chestiune a fost repetată și este cunoscută publicului larg, în urma mai multor intervenții publice ale șefei statului. Într-un interviu din martie 2023 pentru publicația Geopolitique, Maia Sandu a declarat că chiar dacă există un oarecare sprijin popular pentru ideea reunificării celor două state, acesta nu este majoritar în rândul populației, iar obiectivul politic principal asumat de conducerea Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană. „Sunt unii oameni care au promovat ideea, dar numărul lor nu este suficient. Există sprijin pentru integrarea în UE și asta urmărim”, a declarat Maia Sandu, care a și fixat 2030 ca termen pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Președinta a explicat că Republica Moldova urmărește o relație politică și economică pragmatică cu România, prin integrarea unor sisteme economice și de infrastructură între cele două state, menite să ducă la îmbunătățirea standardelor de viață și dezvoltarea Republicii Moldova.
De asemenea, Maia Sandu a afirmat că unirea nu poate fi decisă decât printr-un vot al cetățenilor. „Unirea este un lucru pe care îl pot decide cetățenii. Noi suntem o țară democratică și asemenea decizii le iau doar cetățenii într-un mod democratic”, a spus Maia Sandu.
Maia Sandu a declarat, în cadrul unei emisiuni la postul Vocea Basarabiei, publicată pe 13 decembrie curent, că Republica Moldova vrea o relație de prietenie cu toate statele care respectă aspirațiile Chișinăului. „Toate țările care respectă interesul țării noastre, care respectă cetățeanul Republicii Moldova sunt țări prietene, sunt țări partenere pentru noi. Țările care nu ne respectă și vreau să vă amintesc că Federația Rusă ne șantajează, ne amenință o dată la două zile, își ține trupele pe teritoriul țării noastre, în pofida voinței noastre. În aceste condiții, evident, nu putem să vorbim despre o relație de prietenie. În momentul în care Federația Rusă își va schimba atitudinea față de Republica Moldova și cetățenii ei, atunci va fi mai ușor să refacem această relație”, a declarat președinta Maia Sandu.
Nu există nicio declarație publică prin care președinta Maia Sandu ar afirma că unirea cu România este un scop al actualei guvernări. Totodată, niciun document al autorităților centrale ale Republicii Moldova nu prevede scopul sau dezideratul unirii cu România. De asemenea, nici poziția oficială a autorităților României nu vorbește despre o unificare a celor două state, fiind afișat un discurs de susținere totală și necondiționată a traseului european al Republicii Moldova. „Este foarte important ca Ucraina și Republica Moldova să facă pași rapizi spre integrarea europeană”, a afirmat președintele României, Klaus Iohannis, la Summitul Comunității Politice Europene de la Granada, Spania, desfășurat în octombrie 2023.
Ce spun sondajele din România și Republica Moldova?
De altfel, nici sondajele nu arată un sprijin popular majoritar în Republica Moldova pentru ideea unirii celor două state, deși trebuie menționat că procentajul este semnificativ și variază, de obicei, între 30 și 40%. Conform unui sondaj realizat în iunie 2023 de CBS-Axa la comanda Watchdog Community, 36,2% din respondenți sunt pentru unirea cu România. Pe de altă parte, în România procentul pentru o astfel de unire dintre cele două state este de circa 33%, potrivit unui sondaj realizat de Avangard și publicat în mai 2023.
Amintim că purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, aduce mereu în discuție teza privind o presupusă unire dintre România și Republica Moldova, dar și faptul că președinta Maia Sandu deține și cetățenie română. Zaharova mai amintește și de modificările legislative făcute de Parlamentul moldovean, în martie 2023, care a declarat limba română ca limbă oficială în Republica Moldova. Reprezentanta diplomației ruse a fost protagonista mai multor articole Stopfals.md: RUSOFOBIA, un pseudo-motiv pentru presiuni, victimizare și justificare a agresiunii militare; FALS: Republica Moldova nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
FALS: PAS vrea să lichideze autonomia găgăuză prin amendamente legislative
Partidul aflat la guvernare în Republica Moldova intenţionează să lichideze autonomia găgăuză, anunţau pe 28 noiembrie unele canale de Telegram şi unii utilizatori de Facebook, citând presupuse declarații ale deputatului Adunării Populare a Găgăuziei, (APG) Serghei Cimpoeş. În realitate, deputatul a anunţat că Parlamentul pregăteşte nişte amendamente la Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, fără a spune ceva despre lichidare. Am constatat că falsurile sunt răspândite de canalele şi instituţiile media propagandistice pro-Kremlin, demascate în mai multe rânduri pentru dezinformare.
„Vor să lichideze autonomia găgăuză?”
Mai multe canale de Telegram (dez)informează comunicând că autorităţile de la Chişinău „pregătesc lichidarea Găgăuziei”.
„Un canal colegial de Telegram, făcând referire la unul dintre deputaţii APG, anunţă despre planurile PAS de a lichida autonomia găgăuză” (în original: «Коллегиальный телеграм-канал со ссылкой на одного из депутатов НСГ сообщает о планах PAS ликвидировать Гагаузскую автономию»), afirmă canalul de Telegram Gagauznews.md cu referire la canalul „Ящик Пандоры” („Cutia Pandorei”).

În postarea sa, „Ящик Пандоры” se întreabă: „Vor să lichideze autonomia găgăuză?” (în original: «Гагаузскую автономию хотят ликвидировать?»). Supoziţia este bazată pe o declaraţie făcută de deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei, Serghei Cimpoeş.

„Sperietorile” despre presupusa lichidare a autonomiei sunt vehiculate şi pe Facebook. Utilizatorul Елена Дмитриева, la fel, se arată preocupat de „lichidarea” Găgăuziei şi distribuie postarea canalului „Ящик Пандоры”.

Şi Consiliul Orăşenesc Vulcăneşti a distribuit un citat din declaraţia lui Cimpoeş, reiterând întrebarea lansată de utilizatorul Елена Дмитриева.

Sunt planificate modificări, nu și lichidarea autonomiei
Am reușit să aflăm că Serghei Cimpoeș a făcut declarația în care afirma că a fost telefonat de la Parlament la ședința APG din 28 noiembrie 2023.
„Săptămâna trecută am fost sunat de la Parlamentul țării și anunțat că planurile pentru anul viitor prevăd pregătirea unor modificări la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Vă puteți imagina ce ar mai putea rămâne din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei dacă ei vor interveni în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei? Eu deja sunt copleșit de această informație, nici nu mai știu ce să fac” (în original: «На прошлой неделе мне позвонили из парламента страны и сказали, что в планах на будущий год они готовят изменения в Закон Об особом правовом статусе Гагаузии. Можете себе представить, что может остаться от закона о правовом статусе, если они будут вторгаться в Закон об особом правовом статусе Гагаузии? Меня эта информация уже разрывает, я уже не знаю, что делать»), a declarat (30:40) Serghei Cimpoeș.
Într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md deputatul Serghei Cimpoeș a menționat că nu este vorba despre lichidarea Găgăuziei. Potrivit afirmațiilor sale, Parlamentul pregătește amendamente la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Totuși, anumite acțiuni extreme deocamdată nu se prevăd.
„În planurile pentru anul viitor ei au inclus aprobarea unor proiecte de lege și intenționează să introducă în plan, inclusiv, modificări la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Ținând cont de faptul că mai multe prevederi din această lege deja nu mai sunt actuale, din motiv că au fost reforme etc. Aici pericolul ține de faptul că ei ar putea, fără acordul nostru, să anuleze mai multe articole importante pentru noi. Nu este vorba despre lichidarea autonomiei. Eu cred că, pur şi simplu, sunt vehiculate speculaţii, însă dacă ne referim la o eventuală ciopârţire a unor prevederi, acest lucru pare destul de verosimil” (în original: «У них есть в планах на будущий год принимать те или иные законопроекты, и хотят включить в план, в том числе, изменения в Закон «Об особом правовом статусе Гагаузии». Исходя из того, что ряд норм в этом законе уже не актуальны, в связи с тем, что реформы были и т.д. Но здесь опасность заключается в том, что они могут без нашего согласия аннулировать ряд важных для нас статей. Речь не идет о ликвидации автономии. Это я думаю, что просто дальше разгоняются спекуляции, но по части выхолащивания тех или иных норм, это вполне себе реально может быть»), ne-a spus deputatul APG.
Există o confruntare între Comrat şi Chişinău?
Serghei Cimpoeș a menţionat că, în prezent, există o confruntare între conducerea Găgăuziei şi autorităţile centrale. În opinia deputatului, este necesară lansarea unui dialog. El consideră că nu este cazul de a pasa unei singure părţi responsabilitatea pentru lipsa de înțelegere.
„Le-am spus colegilor că trebuie să ne clarificăm aici, pe loc, or există anumite motive care au generat situaţia. Nu poţi lovi unilateral doar o singură parte, nu poţi considera că se fac vinovaţi doar unii. Se fac vinovaţi şi reprezentanţii părţii găgăuze. Trebuie luată o decizie obiectivă, judicioasă, pentru a depăşi această confruntare, pentru a încerca lansarea unui dialog cu centrul, ca relaţiile să se desfăşoare în albia normalităţii” (în original: «Я сказал своим коллегам, что нужно здесь, на месте разобраться, потому что есть причины, приведшие к этому. Нельзя однобоко бить только в одну сторону, что виноваты только одни. Есть вина, которая исходит и от представителей гагаузской стороны. Нужно принять какое-то объективное, разумное решение, чтобы уйти от этой конфронтации, попытаться наладить какой-то диалог с центром, чтобы взаимоотношения были в правильном русле»), ne-a mai spus oficialul.
Acesta a menţionat că decizia Adunării Populare de a sista temporar activitatea grupului de lucru interparlamentar, luată la şedinţa din 12 decembrie, nu va face decât să tensioneze situaţia. Vom nota că Serghei Cimpoeș și-a chemat colegii să nu sisteze activitatea grupului de lucru, însă majoritatea a luat o altă decizie.
Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate, la fel, a declarat că Parlamentul nu pregăteşte amendamente ce ar ţinti anularea autonomiei găgăuze. „Este un fals. Nu există un astfel de proiect de lege”, a spus Adriana Vlas într-un comentariu pentru Stopfals.md.
„Cântă” în aceeași „strună”
Am încercat să aflăm cui i-ar fi fost convenabilă vehicularea unor astfel de informații despre Găgăuzia. Analizând pagina utilizatorului Елена Дмитриева, am remarcat că deşi nu afișează poze personale, are, în schimb, un număr mare de prieteni – peste 4 mii.

Pagina abundă de publicații ce ridiculizează actuala guvernare a Republicii Moldova, postări agresive despre România, precum și de publicații care îl favorizează pe Vladimir Putin. Am mai descoperit falsuri și alte narative pro-Kremlin.




Utilizatorul Елена Дмитриева distribuie activ linkuri către unele canale de Telegram, inclusiv către canalul МЯСОРУБКА NEWS. În acest mod am ajuns din nou la cei pe care i-am remarcat şi anterior.
Canalul МЯСОРУБКА NEWS recomandă o listă de canale propagandiste pro-Kremlin, precum şi unele instituţii media din Moldova: Gagauznews.md, Rusputnik.md, Enews.md, Bloknot.md, Aif.md, Gagauzinfo.
Enews.md şi Aif.md fac parte din lista site-urilor blocate prin ordinul Serviciului de Informaţie şi Securitate (SIS) din 24 octombrie 2023. Potrivit instituţiei, acest portaluri alterează conţinutul informațiilor difuzate în spaţiul public moldovenesc, în condiţiile stării de urgenţă.
La 26 februarie, în a treia zi de la declanşarea războiului purtat de Rusia în Ucraina, portalul Gagauznews.md a fost blocat pentru promovare de informații ce incită la ură și război. Portalul rămâne blocat şi în prezent, însă acelaşi conţinut propagandistic pro-Kremlin este publicat acum pe Gagauznews.com, o clonă a versiunii iniţiale a portalului.
Potrivit datelor Rise.md, portalul Gagauznews.md aparține organizației „A.O. Centrul Comunitar Anticriză” («Народный антикризисный штаб»). Fondatorul acestuia este Victor Petrov, ales în funcţia de vice-preşedinte al Comitetului Executiv (başcan) din Găgăuzia în frunte cu Evghenia Guţul, o persoană protejată şi promovată de Ilan Şor.
Și portalul Gagauzinfo a fost demascat că răspândea dezinformare. În decembrie 2022, portalul în cauză a scris că moldovenii vor avea nevoie să-şi perfecteze o viză specială elaborată pe teritoriul Uniunii Europene pentru a avea acces în România, plătind pentru viza respectivă o taxă în valoare de 7 euro. Acest fals a fost dezminţit de Stopfals.md.
Conţinutul canalului МЯСОРУБКА NEWS este unul pro-Kremlin, publicațiile țintind împotriva statului Republica Moldova.

Cu referire la publicațiile făcute de Consiliul Orășenesc Vulcănești, vom preciza ca pagina aparține membrilor sau adepților Partidului Socialiștilor, lucru probat și de publicațiile în susținerea membrilor acestei formațiuni, inclusiv a lui Igor Dodon. Vom nota că pagina respectivă a făcut agitație în favoarea lui Dodon în cadrul scrutinului prezidențial din 2020.


La fel, în cadrul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, acest cont promova interesele candidatului Grigorii Uzun, susținut de socialiști.

Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: În școlile din Chișinău se pregătesc mai multe atentate
Mai multe mesaje cu dezinformări privind posibile atentate care se pregătesc în școlile din Chișinău au fost lansate, la finalul săptămânii trecute, pe cel puțin trei canale de Telegram, unul dintre care este al deputatului socialist Bogdan Țîrdea. Mesajele aveau scopul de a crea panică în societate, iar autoritățile susțin că aceleași dezinformări au apărut anterior pe rețelele de socializare din Federația Rusă. „O persoană anonimă, probabil un elev, a promis să înceapă să împuște într-una dintre școlile din Chișinău în această luni”, se arată într-un mesaj în limba rusă de pe canalul de Telegram „Бельцы 24” (citat original: Анонимный человек, вероятно, школьник, обещает уже в этот понедельник устроить стрельбу в одной из столичных школ).
Mesajele de acest fel au fost postate în limbile română și rusă. „Așteaptă, în curând vă vom elibera sufletele păcătoase”, se arată într-un alt mesaj în care un tânăr ține un pistol în mână.
Anunțurile apărute pe canalul de Telegram „Бельцы 24”
Deputat intrat în hora dezinformării
Înainte de a ajunge pe canalul „Бельцы 24” și cel al deputatului Bogdan Țîrdea, mesajele au apărut pentru prima dată pe canalul „Кишинев game”, care a fost șters la scurt timp, după care a apărut din nou și a început să publice mesaje similare.
Socialistul Bogdan Țîrdea distribuie periodic falsuri pe canalul său de Telegram, deputatul fiind protagonistul mai multor articole Stopfals.md (câteva dintre ele aici, aici, aici și aici)
Mesajele de pe cele trei canale au adunat, în total, zeci de mii de afișări, sute de reacții și cel puțin câteva zeci de comentarii de la utilizatorii rețelei de socializare.
Ce spun autoritățile
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Poliția au intervenit rapid cu îndemnuri la păstrarea calmului, afirmând că „mai multe informații false au fost distribuite pe un canal de Telegram anonim, unde au fost plasate amenințări cu atacuri armate la adresa mai multor instituții de învățământ din capitală”.
SIS și Poliția au calificat aceste acțiuni drept „un atac hibrid, menit să debusoleze cetățenii și să creeze panică în societate”. De asemenea, SIS a precizat că „fotografiile și materialele distribuite în spațiul informațional nu sunt actuale și au fost preluate de pe rețele de socializare rusești”. Cei care au publicat mesajele pe canalele de Telegram au lansat și un ghid care oferea instrucţiuni abonaților despre organizarea atacului asupra unei şcoli.
Şeful Inspectoratului Naţional de Investigaţii (INI), Arcadie Catlabuga, a declarat pentru TVR Moldova că toate înregistrările și fotografiile au fost preluate din alte reţele care au fost anterior răspândite pe teritoriul Federaţiei Ruse. „Anumite imagini cu arme care sunt demonstrate acolo… sunt arme pneumatice sau arme jucării. Da, avem indicii că autorii acestei postări, persoanele care au creat canalul de Telegram s-ar afla în Federaţia Rusă, dar iarăşi, sunt nişte presupuneri, nu avem probe”.
Totodată, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a dat asigurări că activitatea școlară nu este perturbată și că procesul educațional se desfășoară în parametrii normali, după mesajele false privind posibile atacuri sau atentate în școlile din Chișinău. „Îndemnăm părinții, cadrele didactice și elevii să își păstreze calmul și vigilența și să nu admită periclitarea procesului de studii”, menționează MEC. De asemenea, astfel de dezinformări au continuat pe Telegram, printre acestea fiind și mesaje anonime care anunțau atacuri la mai multe licee din Chișinău, în special cu predare în limba rusă.
Precedente în Rusia și SUA
Astfel de mesaje privind posibile atacuri în școlile din Chișinău au fost lansate după ce, pe 7 decembrie, o fată de 14 ani din Rusia a împușcat mortal un coleg de clasă și a rănit cinci persoane înainte de a se sinucide, joia trecută, într-o școală secundară din orașul rus Briansk.
Rusia și-a înăsprit legile deja stricte privind deținerea de arme în urma unei serii de împușcături în școli între 2019 și 2021. În orașul Ijevsk (vestul Rusiei), în septembrie anul trecut, un bărbat înarmat a ucis 18 persoane la o școală. În 2021, un atacator de 19 ani a ucis nouă persoane într-o școală din Kazan, iar în același an, un adolescent a ucis șase persoane la o universitate din orașul Perm.
Astfel de incidente cu atacuri în școli își au originea în masacrul de la Liceul Columbine din SUA, atunci când, pe 24 aprilie 1999, doi elevi au comis un atac armat care s-a soldat cu moartea a 12 elevi și a unui profesor și rănirea a alți 24 de elevi. Acest episod a creat ulterior replici în toată lumea și a fost denumit „mișcarea Columbine”, considerată de factură teroristă.
Mesaje similare au fost lansate imediat după începerea invaziei ruse în Ucraina în regiunea transnistreană cu scopul de a stârni panică. În martie 2022, mai multe mesaje anonime anunțau pretinse atentate cu bombă la mai multe școli din Transnistria, în care se cerea eliberarea regiunii transnistrene de „ocupația rusească”.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
FALS: Fiul lui George Soros va primi de la Ucraina 400 km pătrați de teren pentru îngroparea deșeurilor periculoase
Fiul miliardarului american George Soros a primit, la începutul lunii decembrie, de la autoritățile Ucrainei, 400 de kilometri pătrați de teren pentru îngroparea deșeurilor chimice periculoase. Această informație, prezentată drept rezultat al unei investigații făcute de un jurnalist francez, a fost publicată de mai multe media din Republica Moldova, fiind preluată de la RIA Novosti din Rusia. Informația este falsă. International Renaissance Foundation, organizația fondată de George Soros în Ucraina, a comunicat pentru StopFals.md că știrea este totalmente inventată, iar jurnaliștii de la StopFake.org au demonstrat că decretul președintelui Vladimir Zelenskiy, invocat în știre, nu a existat în realitate.
„În ajun, Ucraina a transmis pe termen nelimitat și gratuit terenuri companiilor americane pentru a îngropa deșeurile periculoase din industria chimică, farmaceutică și petrolieră, dar cum rămâne cu Moldova?” (citatul original: «Накануне Украина бессрочно и безвозмездно передала американским компаниям земли для захоронения опасных отходов химических, фармацевтических и нефтяных производств, а что Молдова?»), a scris, la 2 decembrie, Комсомольская Правда в Молдове. După ce, în text, s-a anunțat că fiul lui George Soros, Alex, s-a înțeles cu autoritățile Ucrainei ca acestea să transmită 400 de kilometri pătrați de terenuri pentru îngroparea deșeurilor periculoase, la final, s-a sugerat că o tranzacție similară ar putea urma și în Republica Moldova, întrucât fiul lui George Soros s-a întâlnit anterior și cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu: «Interesant, dar cu Maia Grigorievna Alex (Soros) la ce înțelegere a ajuns?” (citat original: Интересно, а с Майей Григорьевной Алекс о чём договаривался?»).
A doua zi, la 3 decembrie, portalul Noi.md a publicat o știre similară, citând agenția rusă RIA Novosti: „Alexandr Soros – fiul controversatului finanțator american George Soros, a convenit ca autoritățile ucrainene să-i aloce 400 de kilometri pătrați de teren pentru îngroparea deșeurilor periculoase, se spune în investigația jurnalistului francez Jules Vincennes” (citatul original: «Александр Сорос – сын скандально известного американского финансиста Джорджа Сороса – договорился с украинскими властями о выделении 400 квадратных километров земель под захоронение опасных отходов, говорится в расследовании французского журналиста Жюля Венсена»).
În aceeași zi, și portalul Vedomosti a transmis știrea: „Fiul lui Soros a convenit cu Ucraina să aloce 400 de kilometri pătrați de teren pentru eliminarea deșeurilor periculoase” (citatul original: «Сын Сороса договорился с Украиной о выделении 400 кв км земель под захоронение опасных отходов»).
Fundația Soros în Ucraina: „Este o informație complet falsă”
În Ucraina, la fel ca în Republica Moldova, activează din anul 1990 o fundație creată de George Soros. Sashko Kulchytsky, managerul pentru comunicare al Fundației de la Kiev International Renaissance Foundation, ne-a răspuns, la solicitarea StopFals de a comenta informația publicată de Комсомольская Правда, Noi.md și Vedomosti: „Această informație este complet falsă, este o ficțiune totală și un fals deplorabil, fără nicio legătură cu realitatea”.
În știrea publicată de Noi.md este citată o informație publicată pe 2 decembrie de agenția rusă RIA Novosti. Aceasta, la rândul ei, citează o investigație a jurnalistului francez Jules Vincent, fără a oferi link către investigația respectivă și fără să menționeze unde exact aceasta a fost publicată.
StopFake.org: Vladimir Zelenskiy nu a emis un asemenea decret
Platforma de fack-checking din Ucraina, StopFake.org, a descoperit că, într-adevăr, în rețeaua X (fosta Twitter) de pe un profil cu numele Jules Vincent a fost plasată, pe 28 noiembrie, o informație în format audio/video în care se spune că șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrei Ermak, ar fi încheiat un memorandum cu Alexander Soros privind transmiterea terenurilor, iar președintele Vladimir Zelenskiy ar fi emis un decret, la 13 noiembrie 2023, cu numărul №603/2023, prin care alocă terenuri în regiunile Ternopil, Hmelnițki și Cernăuți.
Un decret cu numărul №603/2023 într-adevăr a fost emis de președintele Ucrainei, numai că nu în noiembrie, ci două luni mai devreme, la 28 septembrie, și cu un cu totul alt conținut – se referea la acordarea de distincții de stat mai multor persoane. La 13 noiembrie, președintele Zelenskiy a emis un singur decret, cu numărul №749/2023, referitor la acordarea titlului de Erou al Ucrainei lui Mustafa Djemilev. De asemenea, fact-checkerii ucraineni au denunțat și o serie de greșeli gramaticale în „decretul” citat, ceea ce arată că e vorba despre un fals.
Profil omonim cu al unui jurnalist real
Profilul de pe Twitter unde au fost publicate pentru prima dată aceste „documente” a fost creat în anul 2018, ca aparținând unei persoane pe nume Jules Vincent, care se prezintă drept jurnalist independent, preocupat de planetă și ecologie. Deși creat în 2018, prima postare a fost făcută de pe acest profil pe 15 noiembrie 2023, de unde putem deduce că el a fost reactivat în mod intenționat în noiembrie 2023, pentru a plasa falsul despre Ucraina. Nu am reușit să identificăm cui aparține fotografia de pe acest profil.

captură ecran
Un jurnalist cu numele Jules Vincent într-adevăr există în realitate și are un profil similar, printre preocupările sale fiind și ecologia. La 6 decembrie el a postat o avertizare în care se disociază de profilul care a plasat „investigația” despre Ucraina: „Un scurt mesaj pentru cei interesați, este un omonim! Mulțumesc!”.
George Soros și pământurile, narațiuni centrale ale dezinformării pro-Kremlin
Faptul că miliardarul și filantropul american George Soros controlează elitele diferitelor țări din Europa de Est și urmează propriile interese aici este una dintre narațiunile răspândite în mod constant, sub diferite forme, de Kremlin în ultimii ani. Ele au fost dezmințite, pe măsură ce apăreau, de portalul StopFals.md. De asemenea, o narațiune pe care Moscova mizează puternic atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, în special în campaniile electorale, este că autoritățile pro-europene vor ceda străinilor pământurile țării. StopFals.md a dezmințit în repetate rânduri și această narațiune: „FALS: Compensațiile pentru gaze și electricitate sunt achitate din contul creditelor care vor trebui rambursate, altfel ne vor fi luate pământuri”, „FALS: Maia Sandu vrea să le vândă străinilor pământurile moldovenești”, „FALS: Puterea pregătește o lege care va permite vânzarea pământului către străini”.
Portalurile publicațiilor Комсомольская Правда в Молдове și Молдавские Ведомости au fost blocate de autorități pe 30 octombrie curent pentru că ar publica dezinformări ce pun în pericol securitatea statului, însă ele s-au relansat în diferite moduri și continuă să publice conținut dezinformator. Portalul Noi.md este un agregator de știri care plasează zilnic un număr mare de informații în limbile română și rusă. Toate cele trei platforme au publicat știri care au devenit subiectul dezmințirilor pe StopFals.md.
Viorica Zaharia,
StopFals.md
FALS: Autorităţile au aprobat amendamente care lezează drepturile găgăuzilor şi ale vorbitorilor de rusă
„Legile nu vor mai fi publicate în Moldova în limba rusă. Prin această decizie, autorităţile de la Chişinău lezează drepturilor vorbitorilor de rusă şi pe cele ale locuitorilor din Găgăuzia”, comentează pe reţelele sociale şi canalele de Telegram unii locuitori ai Găgăuziei. În realitate, amendamentele, care nu au intrat încă în vigoare, prevăd că legile vor fi publicate în Monitorul Oficial doar în limba română, or platforma în cauză este una juridică, iar, odată traduse, legile nu au valoare juridică. Totuşi, versiunea rusă a legilor şi actelor va fi publicată în continuare pe site-ul Legis.md.
Amendamente anti-Găgăuzia?
Un nou proiect de lege în Moldova: actele nu vor mai fi traduse în limba rusă, titrează Gagauzportal (în prezent, publicația în cauză lipsește) și Gagauzia24.info. Potrivit acestor articole, Ministerul Justiţiei propune mai multe modificări la legislaţia naţională cu scopul de a elimina obligativitatea traducerii unor acte în limba rusă.
Canalul de Telegram Salut Молдова!, care are 5,7 mii de abonaţi, a publicat postarea „Legile în limba rusă nu vor mai apărea în Moldova” (în original: «Законы на русском языке в Молдове выпускаться больше не будут»), în care se relatează că decizia a fost luată de Guvernul Moldovei. Postarea respectivă a avut 3,5 mii de vizualizări.
Postarea publicată de Salut Молдова! a fost distribuită de Veaceslav Jukov, consilier din partea Partidului „Renaşterea” în cadrul Consiliului Municipal Bălţi, pe canalul său de Telegram, care are peste 5,5 mii de abonați.

Această postare a fost vizualizată de 1,9 mii de persoane.
Iar un utilizator al rețelei Facebook din Găgăuzia a publicat o captură de ecran cu denumirea articolului de pe Gagauzportal, după care, în comentariile la propria postare, a declarat că legea va ținti „anume Găgăuzia”.


După câteva comentarii făcute de alți utilizatori, autorul postării sugerează din nou că amendamentele la lege sunt împotriva locuitorilor din Găgăuzia.

În dezbateri s-a implicat și activistul găgăuz Ivan Cîlcik. El a spus că „inacțiunile criminale” ale politicienilor găgăuzi, care nu reacționează la această situație, se vor solda cu „nimicirea Găgăuziei”.

„Lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă”
Canalul de Telegram «Молдавский Vагон» a anunțat despre „lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă”.
„Există intenția de a exclude limba rusă din Monitorul Oficial și din proiectele legislative elaborate de Parlament. Un semn alarmant. Nu este primul și nici ultimul. Au de gând să facă în așa fel încât Monitorul Oficial să nu mai fie tradus în limba rusă. Toate documentele și inițiativele legislative vor fi elaborate doar în limba de stat. Guvernul consideră că este o tendință de participare la procesele democratice. În realitate, este încă o încălcare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”, se spune în postarea canalului în cauză, care o citează pe Marina Tauber, deputată în Parlament din partea Partidului „Șor”, recunoscut anticonstituțional.
Care este esența amendamentelor?
Ministerul Justiției împreună cu Cancelaria de Stat au elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative. Este propusă eliminarea normei care prevede că textele legilor elaborate pentru publicare în Monitorul Oficial urmează a fi însoțite de traducerea în limba rusă. La fel, este propusă sistarea ediţiei de limbă rusă a Monitorului Oficial.
Totuși, actele normative vor fi și în continuare traduse în rusă pentru portalul Registrului de stat al actelor juridice, www.legis.md.
„Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă domeniul tehnologiilor informaționale și se promovează utilizarea acestora, precum și numărul mic de abonați ai versiunii pe suport de hârtie în limba rusă a Monitorului Oficial (circa 260 de persoane), se propune publicarea traducerii actului normativ în limba rusă exclusiv în sistemul informațional „Registrul de stat al actelor juridice”, care este accesibil online, gratuit, la adresa www.legis.md”, se spune în nota informativă.
Posibilitatea de a evita discriminarea
În proiectul de lege se menționează că pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc mai multe minorități naționale, precum bulgari, romi, evrei, ruși, ucraineni, polonezi etc. Astfel, în opinia autorilor, pe de o parte este incorect de a favoriza o minoritate națională în raport cu altele (publicând actele normative în limba rusă și nu în limba ucraineană sau, poate, în limba bulgară), iar pe de altă parte nu este rațional de a obliga statul să traducă actele normative în limbile tuturor minorităților de pe teritoriul său.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „protecția și instituirea unei limbi de stat urmărește să răspundă nevoii identitare a majorității cetățenilor statului și urmărește stabilirea unei limbi care să asigure comunicarea dintre diferitele părți ale populației în toate domeniile vieții și pe întreg teritoriul statului”.
„Posibilitatea cetățenilor de a utiliza limba oficială în întreaga țară poate urmări, deopotrivă, evitarea unor discriminări a acestora în exercitarea drepturilor lor, în regiunile în care persoanele care aparțin minorităților etnice dețin o poziție majoritară.
Protecția și promovarea limbii oficiale a statului mai urmărește realizarea coeziunii sociale și integrarea minorităților etnice în viața publică și contribuie la evitarea situațiilor în care persoanele aparținând minorităților etnice sunt limitate în arii geografice precise, unde le este vorbită limba, fapt care îi poate împiedica să circule sau să se stabilească oriunde pe teritoriul statului lor”, se mai spune în nota informativă.
Astfel, potrivit opiniei autorilor proiectului, limbii ruse i-a fost conferit un statut privilegiat în raport cu alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, statut care nu decurge din Constituție.
Proiectul stabilește că traducerea în limba rusă a actului normativ va fi publicată până la intrarea în vigoare a actului normativ. Conform regulii generale stabilite de lege, actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest mod se va asigura accesul minorităților naționale la textele traduse ale actelor normative nu mai târziu de data intrării în vigoare a acestora.
Confuzia dată a fost sesizată de mai mulți petiționari, care s-au adresat atât Ministerului Justiției, cât și Agenției Resurse Informaționale Juridice în vederea clarificării „statutului” codurilor în sistemul normativ național”, se mai spune în nota informativă.
Astfel, ţinând cont de cele menționate mai sus, niciun compartiment al proiectului de lege nu ţinteşte expres locuitorii din Găgăuzia şi, în niciun caz, nu are drept scop lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă.
În plus, autorităţile se bazează pe poziţia Curţii Constituţionale (CC) care, în 2018, a anulat Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti din 1989 care conferea limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. În anul 2020, la iniţiativa socialiştilor, Parlamentul a adoptat noua Lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, însă în anul 2021, CC, examinând constituţionalitatea acesteia, a recunoscut şi legea în cauză drept neconstituţională.
Vom nota că amendamentele propuse nu au intrat deocamdată în vigoare, aşa cum scrie Veaceslav Jukov, dar au fost transmise Parlamentului spre examinare.
Monitorul Oficial este o publicaţie oficială a statului, care înlesneşte cunoaşterea exactă şi rapidă a actelor oficiale. Legile în Republica Moldova intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Republica Moldova nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a afirmat, într-o conferință de presă susținută pe 15 noiembrie, că Republica Moldova nu a îndeplinit nicio obligație din contractul de furnizare de gaze cu compania rusă Gazprom. Această afirmație este inexactă și nu corespunde cu realitatea.
«Газпром» неоднократно доказывал готовность к учету интересов Молдавии в данном вопросе. В октябре 2021 г. состоялись переговоры между «Газпромом» и тогда вице-премьером Республики Молдова А.Спыну. Тогда ПАО «Газпром» фактически принял все предложения представителя Правительства Молдавии. Был подписан соответствующий протокол. По факту ни одна договоренность молдавскими властями не выполнена» (trad. - „Gazprom și-a demonstrat în repetate rânduri disponibilitatea de a ține cont de interesele Republicii Moldova în această problemă. În octombrie 2021 au avut loc negocieri între Gazprom și vicepremierul de atunci al Republicii Moldova, Andrei Spînu. Atunci Gazprom a acceptat efectiv toate propunerile reprezentantului Guvernului Moldovei. A fost semnat protocolul corespunzător. De fapt, autoritățile moldovenești nu au respectat nicio înțelegere”), a declarat Maria Zaharova.
Contract controversat și plin de probleme
Moldovagaz și Gazprom au semnat, la 29 octombrie 2021, un contract privind livrarea gazului. Potrivit documentului, Gazprom se obligă să livreze gaze anual, până la sfârșitul lui septembrie 2026, iar Moldovagaz se obligă să cumpere o cantitate de 3,3 miliarde metri cubi de gaze anual. Dintre acestea, 1,24 miliarde urmează a fi livrate pe malul drept al Nistrului, iar 2,06 miliarde urmează să ajungă pe malul stâng al Nistrului.
În realitate, niciuna dintre părțile contractante nu și-au îndeplinit obligațiile protocolului contractului semnat în octombrie 2021, după ce Gazprom a vrut să impună unilateral Republicii Moldova o serie de datorii cu proveniență neclară și care nu au fost stabilite de un auditor imparțial.
În plus, Moscova a amenințat Chișinăul în mod repetat cu oprirea furnizării de gaze în cazul în care pretinsele datoriile impuse de Gazprom de 709 milioane de dolari nu vor fi achitate. Mai mult, autoritățile de la Moscova au încercat să obstrucționeze un proces echitabil de audit al acestor datorii, plângându-se că rezultatele auditului efectuat de experți independenți, la cererea Chișinăului, nu ar fi corecte.
„Din partea noastră, am dori să observăm că Gazprom a fost un furnizor de încredere de energie de zeci de ani”, a declarat purtătoarea de cuvânt, Maria Zaharova, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
„Totodată, în protocol, noi am convenit că partea moldovenească va face verificarea datorilor. Noi ne-am îndeplinit angajamentul, am făcut auditul și le-am trimis oferta. Din 709 milioane de dolari, atât cât au pretins ei, noi le vom da opt milioane de dolari. Ei nu au dat niciun răspuns. Deci nu se poate spune că noi nu am făcut nimic sau ne-am eschivat”, a declarat Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, pentru portalul Stopfals.md.

Sergiu Tofilat, expert în energetică
El a mai spus că Maria Zaharova ar trebui să întrebe Gazpromul de ce nu răspunde la cererea oficială a Chișinăului în privința datoriilor și evaluarea lor la opt milioane de dolari, conform concluziilor raportului de audit făcut de experții internaționali independenți. Detaliile raportului de audit au fost făcut publice la începutul lunii septembrie.
„Trebuie adresate întrebări Gazpromului, mai exact Kremlinului, cum s-au format aceste datorii. Ceea ce și-ar fi dorit Kremlinul ar fi fost ca noi să fi închis ochii la încălcările care au fost și au condus la creșterea datoriei. Noi am spus că în astfel de condiții, noi nu suntem de acord, ci vrem să clarificăm subiectul datoriilor. Cu astfel de condiții ale Kremlinului, noi nu suntem de acord. Nu mergem cu ochii închiși și semnăm tot ce dorește Gazprom”, a mai spus expertul în energetică Sergiu Tofilat.
Gazprom refuză concluziile auditului pe datorii al Chișinăului
Anterior, pe 13 noiembrie, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că Guvernul se va baza pe concluziile auditului în discuțiile ulterioare cu Gazprom.
„În cadrul ședinței s-a votat pe marginea raportului de audit, însă nu a fost examinată și propunerea Guvernului de soluționare a pretinsei datorii a Moldovagaz față de acționarul său majoritar [Gazprom - n. r.]. Astfel, vom propune din nou examinarea formulei de soluționare a problemei datoriilor, prezentate de noi, sau așteptăm propuneri alternative din partea Gazprom”, a spus Parlicov.
Oficialul a mai precizat că Executivul vrea o clarificare privind formarea datoriilor față de Gazprom până în 2003 și că Moldovagaz nu are documente pe această speță.
„Este vorba de contribuția Republicii Moldova la formarea SA Moldovagaz, corectitudinea evaluării activelor și a includerii lor în capitalul social al întreprinderii. La fel, ne interesează corectitudinea reflectării în contabilitatea Moldovagaz a cambiilor emise de Guvern pentru stingerea datoriei față de Gazprom, în special alocarea datoriilor între malul stâng și cel drept”, a mai spus Parlicov.
În prezent, malul drept al Nistrului nu mai primește livrări de gaze de la gigantul energetic rus Gazprom, ci toată cantitatea contractată de Republica Moldova merge pe malul stâng al Nistrului. Tiraspolul nu achită în continuare gazul rusesc și a ajuns la o datorie istorică de peste 9 miliarde de dolari către Gazprom.
Partea rusă nu întreprinde măsuri de recuperare a acestei datorii istorice din partea Tiraspolului, în schimb încearcă să pună presiune pe Chișinău pe anumite arierate care nu sunt încă soluționate.
Malul drept nu mai cumpără, de facto, gaze de la Gazprom pentru consum propriu din decembrie 2022. Această decizie a devenit permanentă din luna octombrie a acestui an, fapt ce a stârnit reacții de indignare la Moscova, fiind invocate din nou pretinsele datorii față de Gazprom.
Mădălin Necșuțu
Stopfals.md
FALS: Cetățenii moldoveni pot beneficia de câștiguri din partea statului pe platforma unei bănci comerciale
„Cetățenii născuți în anii 1951-1994 pot câștiga de la 1150 de lei zilnic” grație unei platforme de stat care ar fi fost lansată prin intermediul băncii comerciale maib. Aceste informații distribuite pe Facebook nu corespund realității. Cacealmaua a fost pusă la cale de niște escroci, care în acest mod vor să obțină acces la datele cu caracter personal și la cardurile utilizatorilor. De altfel, nu este primul fals de acest gen distribuit pe rețelele sociale.
Escrocii promit un câștig de 1150 de lei pe zi pentru a-și ademeni potențialele victime
„Cetățenii născuți în anii 1951-1994 pot beneficia de câștiguri!”. Acesta este titlul unor postări făcute pe Facebook și care conțin linkul către o pretinsă platformă online de câștig. Pe copertă sunt inserate imaginile președintei Maia Sandu, a premierului Dorin Recean sau a președintelui Parlamentului Igor Grosu.


Sursa: Facebook
Accesând linkul, utilizatorii sunt redirecționați pe o pagină de internet care ar fi deținută de maib. În poză apar Elon Musk, proprietarul Tesla și SpaceX, Mark Zuckerberg, fondatorul rețelei sociale Facebook, Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft, precum și Jeff Bezos, fondatorul companiei online Amazon.

captură ecran
„Statul oferă fiecăruia posibilitatea de a obține câștiguri pe internet”, scrie pe pagină, după care urmează îndemnul de a participa la un sondaj, ceea ce ar oferi acces la câștiguri în valoare de la 1150 de lei pe zi. Venitul ar fi realizat prin intermediul maib (Moldova Agroindbank).
Postările despre „platforma de câștiguri” au fost publicate pe câteva pagini de Facebook. Una dintre utilizatoarele rețelei în cauză a mai distribuit o postare ce promitea câștiguri prin intermediul băncii menționate și plăți garantate în fiecare zi de luni. În linkul către „platformă” sunt promise câștiguri în valoare de la 14 mii de lei lunar. Potrivit afirmațiilor făcute, toate operațiunile principale de investire a mijloacelor ar fi realizate de maib.

Sursa: Facebook
Pentru ca utilizatorul să înceapă a câștiga, de fiecare dată i se spune că trebuie să completeze un formular, în care urmează să indice numele și numărul de telefon.

captură ecran
„Câștiguri prin intermediul maib”, încă o cacealma de-a escrocilor
O platformă de câștiguri prin intermediul maib nu există, la fel nu există nici vreun program de stat ce ar prevedea câștiguri prin intermediul acestei instituții bancare. Pozele cu oficiali din R. Moldova, precum și cu celebrități internaționale sunt folosite pentru manipulare.
Scopul escrocilor este să obțină datele cu caracter personal și datele cardului bancar ale cetățenilor. Pentru a face rost de aceste informații, escrocii le propun utilizatorilor să introducă datele respective pe „platforma” de câștiguri.
Pe site-ul său oficial, MAIB atenționează că nu are vreo legătură cu platformele de câștig. „Escrocii profită de logourile și pozele primelor persoane din băncile moldovenești, de cele ale reprezentanților autorităților, precum și de brandurile populare pentru a induce utilizatorii în eroare”, avertizează instituția bancară.
La fel, banca vine cu o serie de recomandări care vor ajuta utilizatorii să nu devină victime ale escrocilor, inclusiv:
- nu comunicați niciodată datele cardului, codul CVV (cele trei cifre de pe versoul cardului), codul obținut prin SMS, precum și alte date despre card persoanelor necunoscute sau celor în care nu aveți încredere;
- în caz de investiții, este necesar să aflați informații detaliate despre companie și angajatul în cauză, experiența acestuia, alte detalii importante;
- dacă suspectați că persoana care v-a contactat este un escroc ce pretinde a fi un angajat al băncii, luați legătura cu banca și precizați dacă v-a sunat cineva dintre angajații instituției și care a fost scopul eventualului apel. Numărul de telefon la care puteți contacta banca respectivă este indicat chiar pe cardul bancar.
La fel, banca sugerează să nu deschideți linkurile primite prin intermediul rețelelor sociale și care vă propun să le accesați pentru a ajunge pe alte site-uri și pe site-urile-clonă ale MAIB, să nu transferați bani pe card. Este necesar să studiați atent adresa site-ului pe bara de navigare. Adresa trebuie să corespundă site-ului oficial - www.maib.md. Dacă vi se solicită să accesați site-ul băncii, care are o altă bară de adresă, atunci acționează niște escroci. Prezentăm mai jos un exemplu care ilustrează cum arată bară de adresă a unui site fals al băncii, la care sunteți redirecționat pentru niște pretinse câștiguri.

captură ecran
Schemele frauduloase în care sunt folosite imaginile băncilor există de mai mult timp
Schemele cu oferte de investiții și posibilitatea de a obține câștiguri prin intermediul unor programe de stat sunt promovate deja de mai bine de un an, iar versiunile lor se află în continuă schimbare. În luna iunie, portalul Stopfals.md a dezmințit informațiile despre faptul că MAIB ar oferi cetățenilor posibilitatea să câștige de la 1500 de lei cu ocazia zilei lor de naștere.
Anterior, în noiembrie 2022, pe Facebook era promovată o publicație care anunța că MAIB ar oferi câștiguri de la 2000 de lei pe zi. Moldovenii erau îndemnați să se înregistreze pe platformă și să investească. Pentru ca frauda să pară mai veridică, autorii escrocheriei pretindeau că așa-numitul program ar fi fost anunțat de către președinta R. Moldova, Maia Sandu, precum și de către șefa Guvernului moldovean, Natalia Gavrilița. Falsul în cauză a fost dezmințit de site-ul Stopfals.md.

Imaginea lui Elon Musk a fost utilizată de către escroci în repetate rânduri. Astfel, la 1 septembrie 2022, escrocii au anunțat despre „1ansarea platformei Tesla X în Moldova”. Moldovenii erau încurajați să se alăture platformei, fiind ademeniți cu promisiunea că vor putea câștiga de la patru mii de dolari pe lună. Potrivit legendei, Musk ar fi discutat lansarea platformei în Moldova cu președinta Maia Sandu. În realitate, Musk nu s-a întâlnit cu Maia Sandu în Moldova și nu abordat subiectul privind platforma pentru câștiguri. Poza a fost creată cu ajutorul softului Photoshop. Portalul Stopfals.md a dezmințit și acest fals.
În octombrie curent, pe Facebook au apărut și câteva spoturi în care câteva celebrități, inclusiv rapperul rus Morgenstern și creatorul Facebook, Mark Zuckerberg, le-ar propune moldovenilor câștiguri din investiții. În realitate, însă, în spatele acestor video-uri stau escroci care le solicită utilizatorilor datele cardurilor bancare. Și falsul în cauză a fost dezmințit de portalul Stopfals.md.
Elena Celak,
Stopfals.md
Şor a promis Găgăuziei gaze naturale cu 10 lei. Este oare posibil?
Oligarhul fugar Ilan Şor şi başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, au anunţat semnarea unui contract care le va permite consumatorilor din regiune să beneficieze de gaze naturale la tariful de 10 lei. Informaţiile despre companiile cu care a fost încheiat acordul practic lipsesc. Experţii menţionează că acest contract nu corespunde tuturor rigorilor juridice, iar președintele Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz” a spus că procedurile în baza cărora consumatorii pot schimba furnizorul de gaze nici n-au fost începute. De altfel, Şor şi reprezentanţii acestuia nu sunt la prima promisiune goală despre reducerea preţurilor la gazele naturale.
Declaraţii electorale despre preţurile pentru gaze
La 31 octombrie, başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, a declarat că locuitorii din autonomie vor beneficia de gaze naturale la tariful de 10 lei pentru un metru cub. „Compania turcească a semnat cu un important trader european contractul de achiziţie a gazelor direct din sistemul european de alimentare cu gaze. La rândul său, compania turcă a semnat un acord cu un operator licenţiat din Moldova pentru a transporta aceste gaze la preţuri speciale”, a declarat Evghenia Guţul.
La 7 noiembrie, guvernatoarea Găgăuziei a anunţat că de la 1 decembrie locuitorii din autonomie vor putea beneficia de gaze naturale care vor fi furnizate la un tarif de 10 lei: „Am coordonat cu compania NORDGAZ FURNIZARE SRL deschiderea la Comrat a unui birou care să contribuie la trecerea consumatorilor la noul furnizor.”
Reprezentantul companiei NORDGAZ FURNIZARE, la fel, a declarat în cadrul briefingului că de la 1 decembrie Găgăuzia va beneficia de gaze la tariful de 10 lei, în baza unui contract semnat între o companie turcă și una germană.
Ce se cunoaște despre companiile contractate?
Contractul făcut public de Evghenia Guțul a fost încheiat la 31 octombrie la Istanbul. În calitate de furnizor figurează compania turcă ZEN SOLAR ENERJI SANAYI TICARET LIMITED SIRKETI, iar din partea R. Moldova cumpărătorul este NORDGAZ FURNIZARE.





Compania NORDGAZ FURNIZARE este înregistrată la Bălți. Directorul acesteia este Alexandr Grosu, persoana care a și semnat contractul în cauză. Din numele părții turce, contractul privind furnizarea gazelor a fost semnat de Çağdaş Avci. În calitate de trader european este indicată compania germană Gas and Electricity Trading GmbH.
La o căutare pe Internet am găsit o companie cu denumirea ZEN SOLAR ENERJI SANAYI TICARET LIMITED SIRKETI. Aceasta își desfășoară activitatea în domeniul furnizării pieselor pentru reparație și modernizare a echipamentelor industriale și a componentelor pentru industria constructoare de mașini, tehnică electronică. Conexiunea sa cu domeniul gazelor naturale ține doar de un aspect: compania furnizează echipamente pentru extracția de țiței și gaze naturale, precum și materiale de construcție. Site-ul firmei este disponibil doar în rusă și engleză.


Pe site lipsesc informații despre experienţa companiei în domeniul achiziției gazelor naturale, despre fondatorul și directorul acesteia. Nu există niciun număr de telefon, date despre licența firmei sau despre partenerii acesteia. La secțiunea „Despre noi” de pe site, unde ar trebui să fie indicate toate aceste informații, sunt enumerate doar mărfurile pe care le propune respectiva companie. La adresa firmei indicată pe site se află un bloc de locuit, situat în Antalya (Turcia).

Pe site-ul Globusved.com, specializat în analiza piețelor externe de comerț, a companiilor și furnizorilor, la fel, am identificat o companie cu denumirea ZEN SOLAR ENERJI SANAYI TICARET LIMITED SIRKETI. Site-ul afișează date despre această firmă doar până în iunie 2023 și, parțial, pentru ianuarie 2022. Este indicat că firma are doi cumpărători în Rusia, iar valoarea mărfurilor furnizate constituie 6,6 milioane de dolari SUA. Informațiile prezentate sunt foarte puține, lipsesc datele indicate de obicei pe site în cazul altor companii. Lipsesc și informațiile despre capitalul social, data creării companiei, directorul și autoritatea fiscală. Indicatorii financiari care ar reflecta activitatea economică externă a firmei, la fel, nu sunt prezentați. La datele despre adresa companiei este indicat orașul Istanbul. La adresa respectivă se află un complex de blocuri de locuințe, situat alături de un teren viran și nimic nu sugerează că aici s-ar afla sediul unei firme.

Potrivit legislației, persoanele juridice din Turcia sunt înregistrate în registrul comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, supravegheată de Ministerul Comerțului. Am decis să aflăm dacă ZEN SOLAR ENERJI SANAYI TICARET LIMITED SIRKETI este înregistrată în Turcia. În urma verificărilor, am constatat că această companie lipsește din registrul de stat

Pe Internet practic nu există informații nici despre compania germană Gas and Electricity Trading GmbH, numită de Evghenia Guțul „un important trader european”. Din registrele publice putem afla doar că această firmă este înregistrată într-un bloc de locuințe din Heidelberg (Germania). Capitalul social al companiei constituie €25 de mii, iar directorul executiv al acesteia este Nataliya Frenkel.

„Acesta nu este contract, e o butaforie”
Sergiu Tofilat, analist în domeniul energetic şi financiar-bancar, membru al Consiliului de Observatori al „Moldovagaz” SA, a menționat că documentele făcute publice de Evghenia Guțul nu au nimic în comun cu documentele oficiale. „Am citit atent hârtia publicată de Guţul. Acesta nu este contract, e o butaforie scrisă pe genunchi la un colţ de stradă. Chiar în antet scrie că e o „confirmare” la un contract individual la un acord general. Traduc ce înseamnă asta: chipurile, firma turcească va cumpăra gaz de la o altă firmă din Germania şi-l va aduce în Moldova”, a comentat Tofilat. Expertul a mai remarcat că în „document” nu găsim nici codul fiscal al părţilor, nici adresa, nici conturile bancare, lipsește și ştampila.
Ministrul Energiei,Victor Parlicov, a calificat contractul prezentat de către başcană drept „un fals”. Parlicov a mai spus că a luat legătura cu firma din Turcia, care a semnat documentul în cauză, însă reprezentanții acesteia neagă existenţa unei tranzacţii privind furnizarea de gaze naturale în Moldova.
Şor vrea să se mai îmbogăţească?
Victor Parlicov a menţionat că doar transportul pentru o mie de metri cubi din Turcia până la hotarul Moldovei costă peste 100 de euro, nemaivorbind despre alte tarife aplicate pe teritoriul ţării noastre. La fel, ministrul a constatat că condiţiile „de oferire a gazelor cu 10 lei” sunt create în aşa fel încât Şor să aibă de câştigat. „Transportul gazelor în Moldova din Tucia costă astăzi 150 de euro pentru 1000 de metri cubi. Doar pentru transport. În foiţa publicată de dna başcan figurează o marjă de profitablitate de 5%. Vreau să vă spun că pentru companiile care livrează gaze naturale la preţuri reglementate în Republica Moldova, cum ar fi „Moldovagaz”, marja de profit este stabilită la nivel de 2,5%”, a mai spus Parlicov.
Vom nota că în contractul prezentat de başcana Găgăuziei preţul pentru 1000 de metri cubi, inclusiv livrarea, constituie 160 de euro.
„Astfel de preţuri nu există”
Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrare al companiei „Energocom”, la fel, are o atitudine critică faţă de declaraţia başcanei despre gaze naturale de 10 lei. Potrivit calculelor acestuia, dacă consumatorul va beneficia de gaze la un astfel de preţ, respectiv, cheltuielile de transportare, precum și celelalte cheltuieli (până când gazele ajung la punctul de consum) constituie circa 8,5 lei pentru un metru cub. Astfel, prețul de achiziție ar fi de sub 100 de dolari pentru 1000 de metri cubi, dar aşa preţ, afirmă Slusari, nu există pe piaţă.
„Așa preț nu există acum nicăieri pe piață. Nici în Europa, nici măcar în Rusia. Nu poate nicio companie europeană să vândă gaz Găgăuziei cu 80 de dolari. Nu exclud că așa preț de dumping enorm (redus — nota red.) poate fi oferit de „Gazprom” în vederea transformării Găgăuziei în Transnistria. Pentru restul Moldovei - 800 de dolari, pentru Găgăuzia - 80, pentru Transnistria шара continuă! Este în spiritul politicii Kremlinului”, a declarat Slusari.
La rândul său, Vadim Ceban, preşedintele Consiliului de Administraţie al „Moldovagaz” SA, a remarcat că în noiembrie, gazele ruseşti livrate Moldovei s-au scumpit şi mai mult – cu aproape 35 de dolari (de la 795,87 de dolari în octombrie la 830,42 de dolari pentru mia de metri cubi în noiembrie).
Pentru a livra gaze naturale este nevoie de licenţă
Vadim Ceban a relatat pentru Stopfals.md despre procedurile ce urmează a fi respectate dacă o companie intenţionează să livreze gaze naturale în Găgăuzia. În primul rând, firma are nevoie de licenţă. „Pentru a livra gaze naturale, companiile străine, cele rezidente sau nerezidente, trebuie să obţină o licenţă. Dacă firma în cauză are licenţă, ea urmează să se conformeze rigorilor legale. Pentru aceasta este nevoie de foarte multe proceduri şi semnarea contractelor respective, cel puţin, a contractului de transportare cu compania „VestMoldTransgaz”, care este operator al rețelei de transportare a gazelor naturale”, a menţionat Ceban.
În Moldova, potrivit Evgheniei Guţul, gazul va ajunge în baza unui „contract cu un operator licenţiat din Moldova”. Compania NORDGAZ FURNIZARE, într-adevăr, are licenţă, valabilă până în anul 2045. Cât priveşte compania turcă, autorităţile din R. Moldova au dubii la acest capitol. Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al „Moldovagaz”, a încercat să afle dacă compania turcă are licenţă. „Din ce mi-au comunicat colegii din Turcia, firma turcească nici măcar nu are licenţă de furnizare a gazelor, nimeni nu a auzit de ea. Are un capital de 33.000 euro (un milion de lire turceşti), dar vrea să livreze gaz de 16 milioane de euro. Interesantă matematică, oleacă nu se leagă sumele”, a declarat Tofilat.
Vadim Ceban a remarcat că nu a mai auzit anterior despre compania turcă sau despre compania germană menționate în contract. „Aud pentru prima dată despre astfel de companii şi nu ştiu despre operaţiunile acestora pe piaţă”, a spus Ceban.
Pentru a distribui gaze naturale este nevoie de un contract
Chiar dacă contractele prezentate de Evghenia Guţul ar corespunde tuturor criteriilor stabilite, asta nu ar fi suficient. La fel, este necesară semnarea unui contract privind distribuirea gazelor naturale, adică privind furnizarea gazelor naturale direct la contorul (nodul de evidenţă) consumatorului. În cazul Găgăuziei, acest contract ar urma să fie semnat cu „Gagauz-Gaz”. „Iată de ce fiecare operator încasează o anumită plată pentru serviciile sale, plăţile sunt reglementate, tariful este stabilit de ANRE, după care urmează contractul cu consumatorul, persoana fizică şi juridică, aceasta este procedura”, a menţionat Vadim Ceban.
Pentru a schimba furnizorul, este nevoie de o cerere adresată „Moldovagaz”
„Moldovagaz” este furnizorul garantat de gaze naturale, iar dacă apare un alt operator licenţiat, care propune tarife mai mici, orice consumator este în drept să-şi schimbe furnizorul. Totuşi, până în prezent, niciun consumator nu a adresat companiei „Moldovagaz” vreo cerere privind schimbarea furnizorului. „În plus, cu operatorul rețelei de transportare a gazelor naturale urmează a fi semnat un contract privind aşa-numita echilibrare, conform regulilor pieţei. Deocamdată nu observăm nimic din toate acestea”, a mai spus Vadim Ceban.
Contextul electoral: gaze ieftine, adaosuri la pensie şi „capitalul matern” din partea lui Şor
Evghenia Guţul a vorbit despre gazele la preț de 10 lei cu patru zile înaintea scrutinului local, iar oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat anterior, a anunţat acest lucru cu două zile înaintea alegerilor din 5 noiembrie, menţionând, la fel, Taraclia şi Orheiul, unde reprezentanţii săi au decis să lupte pentru un nou mandat de primar.

La 7 noiembrie, Şor a promis gaze cu 10 lei şi pentru Bălţi, unde, în primul tur al alegerilor locale a participat candidata „independentă” Arina Corşicova, care s-a bucurat de susținerea echipei lui Ilan Şor (în seara zilei de 7 noiembrie, Consiliul electoral de circumscripție Bălți a exclus-o pe Arina Corșicova din competiția electorală pentru funcția de primar). Șor a promis și un adaos la pensii, la fel cum a făcut-o și pentru Găgăuzia, de la 1 octombrie. Totuși, pensionarii din autonomie nu au mai văzut acești bani. Adaosuri la pensie în valoare de o mie de lei și capital matern în valoare de 10 mii de lei promitea la alegerile locale desfășurate în Taraclia în 2019 și Veaceslav Lupov, persoană afiliată lui Șor. Nici promisiunile în cauză nu au mai fost onorate.
Promisiunile anterioare ale lui Șor despre gaze naturale la preț redus au rămas pe hârtie
Anterior, Șor promitea gaze la un preț redus și pentru locuitorii din Orhei. La 25 aprilie, el a postat o declarație în care afirma că pe parcursul ultimelor luni ar fi fost desfășurate negocieri despre un preț special pentru gazele naturale și energia electrică pentru regiunile „guvernate de ei”. Atunci, Șor le garanta „consumatorilor săi” un tarif care nu va depăși 12 lei pentru gaze și nu mai mare de 1,5 lei pentru energia electrică. La 5 august 2022, Șor a declarat că se va adresa Rusiei cu rugămintea de a asigura Moldova cu gaze la preț accesibil. Iar la 16 septembrie 2022, el a declarat că va obține gaze ieftine pentru Orhei și că partea rusă este dispusă să desfășoare negocieri cu deputații din partea Partidului „Șor” pentru ca Orheiul să beneficieze de gaze la un preț redus. Ulterior, deputații din partea Partidului „Șor” (recunoscut neconstituțional) și ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova s-au întâlnit la Moscova cu președintele Comitetului pentru Relații Internaționale din cadrul Dumei de Stat a Rusiei Leonid Sluțki și vicepreședintele aceleiași structuri Dmitri Novikov. Atunci, aleşii poporului au declarat că au solicitat pentru Orhei gaze la prețuri reduse. La 23 septembrie 2022, Șor a discutat în regim de conferință video cu Sluțki, solicitând prețuri reduse pentru gaze pentru „regiunea sa” și locuitorii altor regiuni din țară „dispuse pentru un dialog constructiv și de calitate”. În acest mod, Șor a sugerat că doar prin cooperare cu partidul său raioanele din Moldova vor putea beneficia de gaze ieftine. În fond, nu este nimic altceva decât o tentativă populistă de corupere a alegătorilor. Promisiunile lui Șor despre „gazele ieftine pentru Orhei” n-au mai fost realizate.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Până la accederea Evgheniei Guţul în funcție, satul Joltai din Găgăuzia era practic izolat de restul lumii
„Satul Joltai din Găgăuzia era practic izolat de restul lumii, însă grație bașcanului Evghenia Guțul și lui Ilan Șor problema drumului a putut fi soluționată”, o astfel de postare a fost publicată pe pagina de Facebook „O Nouă Moldova”, una dintre zecile de pagini din reţelele sociale prin intermediul cărora este distribuită publicitatea politică, atât cea deschisă, cât şi cea camuflată. Este o informație falsă, or, pe parcursul ultimilor câțiva ani, în drumurile de acces către satul Joltai au fost investite milioane de lei, doar că nu din partea Evgheniei Guţul şi a lui Şor, ci din contul bugetului regional al Găgăuziei şi al celui public național. Acest lucru s-a întâmplat încă înaintea accederii în funcție a actualei guvernatoare a UTA Gagauz-Yeri.
„Satele găgăuze sunt în proces de transformare datorită eforturilor depuse de Evghenia Guțul și echipa lui Ilan Șor. Cu un drum grav afectat, satul Joltai era practic izolat de restul lumii. Deficiența infrastructurii rutiere făcea ca livrarea de alimente și medicamente să fie o sarcină dificilă. Acum, această zonă problemă beneficiază de asfalt proaspăt și podul a fost reparat. Prin urmare, nu mai există obstacole pentru transport”, se spune pe pagina „O Nouă Moldova” de pe Facebook.

Sursa: Facebook
Pa pagina de Facebook a başcanei este indicat că la Joltai a fost asfaltat un tronson de drum cu lungimea de 1 km şi lăţimea de 5 m pe strada Karl Marx. „Transformări ample au loc în satul Joltai! Am încheiat reparaţia capitală a drumului şi podului din strada Karl Marx”, anunţa Evhgenia Guţul.

Sursa: Facebook
Podul de pe strada Karl Marx fusese deja reparat
În realitate, în 2022, Primăria Joltai a efectuat deja reparaţia capitală a podului din strada Karl Marx cu mijloace proprii. Este vorba despre un pod care leagă cele două părţi ale satului şi asigură circulaţia oamenilor spre centrul localităţii. Pe acest drum sătenii pot ajunge la grădiniţă, şcoală, Primărie şi oficiul poştal.

Imagini de la lucrările de reparaţie a podului, efectuate în 2022
Potrivit primarului localităţii Ilia Coşulinschi, echipa Evgheniei Guţul doar a renovat îmbrăcămintea de asfalt de pe pod din cauza că timp de un an aceasta s-a mai deteriorat, dar reparaţia capitală nu a fost efectuată acum.
Drumul construit „cu susţinerea Evgheniei Guţul” este, de fapt, unul secundar
În postarea dedicată Evgheniei Guţul şi lui Şor se relatează despre un drum reparat care „asigură legătura cu restul lumii”. Deci, urmând logica, ar fi vorba despre segmentul de drum pe unde este posibil accesul în satul Joltai din altă localitate. Totuşi, strada Karl Marx nu este un drum de acces spre sat, ci o stradă auxiliară. „Au fost aşternuţi (de către echipa başcanei) 700 de metri de asfalt în interiorul satului. Este o stradă auxiliară”, a menţionat primarul de Joltai.
Drumurile centrale, construite din contul bugetului naţional şi al celui regional
Strada centrală şi cea de acces, care sunt şi arterele principale din satul Joltai, au fost construite din bugetul naţional şi cel regional. Astfel, potrivit datelor Primăriei, în 2017 – 2019, la Joltai au fost realizate trei proiecte de asfaltare a unor segmente din drumul central până la biserică în cadrul proiectelor „Drumuri bune pentru Moldova”, lucrările respective fiind efectuate din contul mijloacelor bugetului naţional. „În cadrul Programului „Drumuri bune 2” au fost asfaltate 2,5 km de drum, a fost asfaltată toată strada centrală”, a confirmat pentru Stopfals.md primarul localităţii Ilia Coşulinschi. De asemenea, în 2017, prin decizia Comitetului Executiv din Găgăuzia, pentru reparaţia unor tronsoane de drum din localitate, satului Joltai i-au fost alocate mijloace financiare din Fondul Rutier în valoare de 244,9 mii de lei.
Reparaţia drumului în cadrul Programului „Drumuri bune pentru Moldova”
În plus, în anul 2020, din contul mijloacelor bugetului regional din Găgăuzia, a fost efectuată reparația podului și a unei părți din îmbrăcămintea rutieră – de la marginea satului până la stadion. Ulterior, în anii 2021 – 2023, a fost asfaltat drumul Joltai – răscrucea, lucrările în cauză fiind efectuate din contul mijloacelor bugetului regional. La fel în 2021, din Fondul Rutier regional au fost alocate 7,4 mil. de lei. Din aceste mijloace a fost construit un tronson al drumului de acces spre sat cu lungimea de 2 km. În anul 2022, din bugetul autonomiei au fost alocate alte 14 mil. 537 mii de lei – pentru construcția a 3 km de drum de acces. În anul 2023, pentru construcția drumului Joltai-Beșghioz din bugetul regional al Găgăuziei au fost alocate 15,5 mil. de lei. „Pe parcursul ultimilor cinci ani am asfaltat cca 10 km de drum”, a concluzionat primarul de Joltai. Astfel, drumurile principale, prin care are loc accesul în localitate și care „asigură legătura cu restul lumii”, au fost construite și reparate din contul surselor ce nu au nicio legătură cu Ilan Șor și bașcana Găgăuziei.
Despre pagina „O Nouă Moldova”
Pagina de Facebook „O Nouă Moldova” a fost lansată la sfârşitul lunii octombrie. Informațiile despre această pagină practic lipsesc, publicaţiile fiind dedicate „proiectelor” Evgheniei Guţul sau ale lui Ilan Şor. Pe Facebook mai există o pagină omonimă, aceasta fiind lansată la începutul lunii septembrie. Publicaţiile din acea pagină nu sunt prea multe la număr, totuşi aici este şi o postare dedicată partidului „Şansa”, adică formaţiunii „Şor” din umbră (partidul „Şor” a fost recunoscut neconstituţional). Este curios faptul că ambele pagini au aceeaşi poză de profil.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: CFM transportă 30-40% din totalul de grâu exportat de Ucraina
Candidatul Partidului „Renaștere” pentru funcția de primar al mun. Chișinău, Vasile Bolea, afirmă că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) transportă aproximativ 30-40% din totalul grâului ucrainean exportat și, în pofida veniturilor mari obținute în rezultat, are restanțe salariale pe câteva luni. Pe de altă parte, reprezentanții CFM spun că, în primele nouă luni ale acestui an, ponderea grâului ucrainean transportat de întreprindere a fost de până la cel puțin 10 ori mai mică decât cifrele invocate de Bolea. Totodată, potrivit datelor furnizate de CFM portalului Stopfals.md, instituția are restanțe salariale doar pentru o lună.
„Железная дорога получила работу выше крыши, как говорят у нас во дворе, а зарплату уже третий или четвёртый месяц не платят. 30-40% украинского зерна транзитом проходит через Молдову, а наши железнодорожники не получают зарплату. Это как? Воруют значит” (în traducere: „Calea Ferată are o grămadă de lucru, dar salariile nu se plătesc a treia sau a patra lună. Prin Moldova trece aproximativ 30-40% din grâul ucrainean exportat, dar angajații nu primesc salarii. Care este explicația? Înseamnă că se fură”), a declarat Vasile Bolea într-un interviu pentru Sputnik Moldova, plasând secvențe din interviu pe pagina sa de Facebook.
Prin R. Moldova tranzitează doar circa 2,5% din grâul ucrainean exportat
Șeful Serviciului Comercial al CFM, Dmitri Prohnițchi, a precizat pentru portalul Stopfals.md că, în anul 2022, întreprinderea a transportat ceva mai mult de 1,2 milioane de tone de mărfuri aflate în tranzit. Dintre acestea, aproape 215 mii de tone au fost cereale din Ucraina. În primele nouă luni ale acestui an, au fost transportate 930,6 mii de tone de mărfuri în tranzit, inclusiv 216 mii de tone de cereale din Ucraina. Din transportarea grâului ucrainean, întreprinderea a obținut anul trecut 66,22 de milioane de lei, iar în primele nouă luni ale acestui an - 40 de milioane.
Făcând referire la datele prezentate de CFM, economistul Veaceslav Ioniță a constatat că, de fapt, pe calea ferată moldovenească este transportat de peste 10 ori mai puțin grâu decât afirmă Vasile Bolea.
Afirmațiile lui Bolea sunt contrazise și de datele Ministerului Politicii Agricole și Alimentației din Ucraina, potrivit cărora, în 2022, după începutul invaziei militare pe scară largă a Rusiei, țara vecină a exportat 8,5 milioane de tone de grâu. În primele nouă luni ale anului curent, Ucraina a exportat aproximativ 11,8 milioane de tone de grâu. Coroborând datele oferite de CFM, reiese că această întreprindere transportă o cantitate infimă din totalul exporturilor de grâu ucrainean – aproximativ 2,5% în 2022 și sub 2% în primele nouă luni din anul curent.
Restanțele la salarii – pentru o lună
Șeful Serviciului Comercial al CFM recunoaște că întreprinderea are restanțe salariale față de angajații săi, dar acestea sunt doar pentru o lună, și nu pe trei-patru luni, cum a declarat Bolea. „Atestăm o scădere a volumului de mărfuri transportate în ultimele nouă luni comparativ cu perioada similară a anului 2022, cauzele fiind condițiile sezoniere, dar și scăderea tranzitului din și spre Ucraina. Fiind o întreprindere la autogestiune, cheltuielile, inclusiv salariile, sunt acoperite din veniturile pe care le avem din transportul de mărfuri. Astfel, odată cu scăderea volumului de mărfuri, apare și problema restanțelor la salarii. Acum, în octombrie (n.r.: comentariul ne-a fost expediat la 25 octombrie 2023), se finalizează achitarea salariilor pentru luna august. De fapt, este o reținere de o lună, deoarece în luna octombrie ar trebui să fie achitate salariile din septembrie”, a precizat Dmitri Prohnițchi.
Datele oferite de Biroul Național de Statistică arată că volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,8% - de la 1,98 milioane de tone în ianuarie-iunie 2022, la 1,68 milioane în aceeași perioadă a anului curent. Parcursul mărfurilor transportate pe cale feroviară, care se măsoară în tone-kilometru, a scăzut cu aproape o treime.
Mariana Colun,
Stopfals.md
FALS: 40% dintre chișinăuieni vorbesc preponderent în limba rusă
Candidata Partidului Comuniștilor pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a declarat la dezbaterile electorale de la posturile publice „Moldova 1” și „Radio Moldova” (în timpul cărora a fost somată să vorbească în limba română, cerință prevăzută în Regulamentul Companiei publice „Teleradio-Moldova” de desfășurare a dezbaterilor electorale) că 40% dintre chișinăuieni vorbesc în limba rusă. Această afirmație este un fals. Potrivit datelor oficiale, doar 25% dintre locuitorii Chișinăului vorbesc, de obicei, în limba rusă.
La 29 octombrie 2023, Diana Caraman a participat la o dezbatere electorală la postul public de radio „Radio Moldova”, care este difuzată și în format video la postul public de televiziune „Moldova 1”. Candidatei PCRM i-a fost închis microfonul după ce ea nu s-a conformat cerințelor Regulamentului Companiei „Teleradio-Moldova”, potrivit căruia dezbaterile electorale organizate de radiodifuzorul public au loc în limba română. În replică, Caraman a declarat că „în Chișinău noi avem 40% de persoane care vorbesc în limba rusă și ei trebuie să cunoască (argumentele candidaților în cadrul dezbaterilor, n.r.), pentru că ei tot plătesc impozite”. Ea a acuzat „Teleradio-Moldova” că a discriminat-o pe criterii lingvistice.
O secvență din această dezbatere a fost publicată pe pagina de Facebook a portalului Omniapres.md, unde a adunat aproximativ 80 de mii de vizualizări, peste 3 mii de reacții și în jur de 2,5 mii de comentarii. Majoritatea comentariilor sunt critice la adresa Dianei Caraman, dar sunt și critici la adresa postului public de radio.
Doar unul din patru chișinăuieni vorbește, de obicei, în limba rusă
Datele oficiale o contrazic pe candidata comunistă Diana Caraman. Astfel, potrivit Recensământului populației și al locuințelor din 2014 (ultimele date disponibile la subiectul respectiv), din cei puțin peste 450 de mii de locuitori ai municipiul Chișinău care au declarat limba pe care o vorbesc de obicei, doar 25,6% au spus că vorbesc preponderent în rusă. Pentru comparație: 43,8% din locuitorii municipiului Chișinău au declarat că, de obicei, vorbesc în română, iar 29,5% - în moldovenească.

Sursa: BNS
Și mai puțini locuitori ai municipiului Chișinău au spus că limba lor maternă este rusa - 20,8%. Pe de altă parte, doar 9,3% din populația municipiului Chișinău se identificau în 2014 ca etnici ruși.
Pretinsa rusofobie, o narațiune a Kremlinului
Narațiunea că în statele postsovietice care tind să se integreze în Uniunea Europeană ar exista rusofobie, etnicii ruși fiind discriminați, este promovată des de Kremlin și mass-media prorusă, care manipulează cu diferite incidente, „servindu-le” drept manifestări de rusofobie. Portalul Stopfals.md a relatat anterior despre mai multe cazuri când pagini web din Republica Moldova prezentau în mod fals diverse fapte drept acte de discriminare a populației vorbitoare de limba rusă. Anterior, și socialistul Igor Dodon invoca narațiunea respectivă, acuzând-o pe Maia Sandu că a eliminat limba rusă din programa școlară. Precizăm că limba rusă nu a fost eliminată din curriculumul școlar, ci a fost schimbată din disciplină obligatorie în una opțională, odată cu adoptarea, în 2014, a noului Cod al Educației.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Speculații pe seama serviciilor prestate de „Poșta Moldovei”
Recent, jurnalistul Sputnik Moldova Andrei Petric afirma în cadrul unui interviu cu Vasile Bolea, candidatul pentru funcția de primar al Chișinăului din partea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor, că Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” folosește resursele administrative pentru a transporta materiale electorale ale partidului de guvernământ. Atât Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cât și „Poșta Moldovei” au prezentat dovezi că serviciile de transport au fost oferite în baza unui contract, iar Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a identificat vreo abatere în această privință.
Epopeea „resurselor administrative” utilizate de „Poșta Moldovei”
„Astăzi, a apărut o informație interesantă pe rețelele de socializare - fotografii cu microbuze ale „Poștei Moldovei”, întreprindere de stat, pline vârf cu materiale electorale ale PAS, pe care le transportă prin țară. Cum așa, o întreprindere de stat, care funcționează din banii plătitorilor de impozite, utilizează deschis resursele administrative?” (în original: «Появилась интересная информация, опять же, вот, сегодня, в соцсетях, фотографии как микроавтобусы «Пошта Молдовей», государственного предприятия, доверху забитые агитационной литературой партии ПАС, развозят это всё, собственно говоря, по стране. Вот как это так, государственное предприятие, на деньги налогоплательщиков существует, и вот так вот использует в открытую административные ресурсы?»), l-a întrebat Andrei Petric pe Vasile Bolea, care a publicat această parte a interviului pe pagina sa de Facebook pe 15 octombrie.
Înainte de asta, chiar Vasile Bolea declara într-un briefing, la 9 octombrie, că PAS ar utiliza resursele administrative prin faptul că materialele electorale ale acestei formațiuni politice erau distribuite prin „Poșta Moldovei” și anunța că va depune o contestație la CEC.
Partidul „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), condus de candidatul pentru funcția de primar al mun. Chișinău Ion Ceban, a depus o contestație la CEC cu aceste acuzații încă din data de 5 octombrie. MAN a solicitat să se verifice dacă PAS are vreun contract cu „Poșta Moldovei” și dacă tarifele prevăzute în contract corespund celor stabilite pentru prestarea acestor servicii.
„Poșta Moldovei”: „Livrăm contra plată”
Ca răspuns la aceste acuzații, PAS a declarat că materialele electorale au fost transportate de automobilele „Poșta Moldovei” în bază de contract. A reacționat și întreprinderea de stat, menționând că prestează, în bază de contract, inclusiv astfel de servicii: „Serviciile noastre comerciale sunt accesibile pentru toate organizațiile și agenții economici care au nevoie de cei mai buni curieri din țară. Livrăm contra plată, inclusiv materiale electorale”, nota „Poșta Moldovei” la 5 octombrie.
La momentul actual, administratoare interimară a Î.S. „Poșta Moldovei” este doamna Violeta Cojocaru. Ea deține această funcție din iulie 2023, după ce fostul administrator interimar Roman Cojuhari a fost numit în funcția de director al Agenției Proprietății Publice (APP). R. Cojuhari a administrat „Poșta Moldovei” din septembrie 2021, fiind și președintele fracțiunii PAS din Consiliul municipal Chișinău.
CEC a respins contestația lui Ceban
Comisia Electorală Centrală a examinat contestația depusă de MAN și la 17 octombrie a stabilit că nu există vreo abatere legată de transportarea materialelor electorale, deoarece acest serviciu a fost prestat în baza unui contract. „Din conținutul contractului nr. 4671/6/2023 din 2 octombrie 2023, încheiat între Î.S. „Poșta Moldovei”, în calitate de prestator, și PAS, în calitate de beneficiar, primul se obligă să asigure recepționarea de la adresa indicată de către beneficiar, precum și prelucrarea, transportarea și livrarea trimiterilor la adresele prevăzute în Anexa nr. 3, contra unei plăți stabilite conform tarifelor în vigoare și indicate în Anexa nr. 1 a contractului. În Anexa nr. 3 din contractul nr. 4671/6/2023 din 2 octombrie 2023 sunt date adresele oficiilor teritoriale ale PAS.
Drept urmare, pretinsa acțiune de utilizare a resursei administrative, în cazul de față a serviciilor Î.S. „Poșta Moldovei”, nu poate fi reținută, întrucât serviciile de transportare a ziarului către oficiile teritoriale ale PAS sunt realizate în baza contractului nr. 4671/6/2023 din 2 octombrie 2023. Subsidiar, art. 70 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022 stabilește că autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”, se arată în hotărârea Comisiei Electorale Centrale.
Acuzațiile anterioare la adresa „Poștei Moldovei”
De-a lungul anilor, unii reprezentanți ai conducerii Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” au fost acuzați că ar face partizanat politic. Bunăoară, în ianuarie 2021, directorul Centrului de Poștă Bălți, Vasile Guțu, a declarat că șefii oficiilor teritoriale ale „Poștei Moldovei” ar fi primit indicații de la administratorul general interimar de atunci, Vitalie Zaharia, să facă agitație electorală, în campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în favoarea candidatului „independent”, susținut de PSRM, Igor Dodon, fostul șef de partid al lui Vasile Bolea. Atunci Vitalie Zaharia a respins acuzațiile lansate la adresa sa, calificându-le drept „false și defăimătoare”.
În iulie 2019, directorul de atunci al Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, Serghei Nastas, și-a dat demisia, după ce, în luna iunie a aceluiași an, prim-ministrа Maia Sandu a cerut să fie iniţiat procesul de eliberare din funcție a lui Nastas. Maia Sandu declara atunci că în ultimii ani această întreprindere de stat a fost în centrul unor scandaluri legate de „cazuri grave de ilegalităţi”. Şeful „Poştei Moldovei” a mai fost acuzat că îndeplinea indicaţiile conducerii Partidului Democrat. Într-o reacție publicată pe Facebook, Nastas a respins acuzațiile de partizanat politic: „Personal sunt apolitic, nu sunt și nu am fost membru al unui partid și mă țin departe de politică, au început să apară diverse așa-numite „știri” denigratoare îndreptate spre ponegrirea imaginii întreprinderii și imaginii mele, cu scopul de a exercita presiuni asupra mea și cu scopul de a-mi depune demisia”.
Mariana Colun,
Stopfals.md