Știri false
(INFOGRAFIC) „Sperietoarea” NATO pe timp de război. Care sunt cele mai răspândite falsuri despre Alianța Nord-Atlantică în R. Moldova și ce scop urmăresc
Promovarea narațiunilor false despre NATO a luat amploare în R. Moldova odată cu începerea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Cele mai răspândite narațiuni de acest fel sugerează că NATO luptă cu Rusia în Ucraina, intenționează „să pătrundă” în Moldova prin regiunea transnistreană, se pregătește să atace Moldova sau va deschide aici un laborator biologic sau o bază militară. Falsurile sunt propagate de diverse canale de comunicare, inclusiv de conturi de social media și de mass-media controlate de Rusia sau de agenți de dezinformare conectați la Kremlin, printre care și politicieni. Potrivit experților consultați de Stopfals.md, narațiunile respective au scopul de a răspândi frică și neîncredere în Alianța Atlanticului de Nord, dar și de a diminua susținerea populației pentru dezvoltarea unui parteneriat cu NATO.
NARAȚIUNE: Prin Ucraina, Rusia luptă cu NATO
Una dintre primele narațiuni anti-NATO de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina sugerează că Alianța Nord-Atlantică și statele occidentale sunt responsabile pentru declanșarea și escaladarea conflictului din Ucraina. Surse de propagandă și agenți de influență pro-Kremlin transmit cu regularitate mesajul că războiul din Ucraina este dus, de fapt, de forțele NATO, dar nu de armata ucraineană.
Un astfel de mesaj a fost promovat de fostul politician Iurie Roșca, care a afirmat că Ucraina ar fi încurajată de NATO să se manifeste împotriva Rusiei: „Regimul de la Kiev a fost finanțat, înarmat și asmuțit împotriva Rusiei în permanență de către americani și ceilalți aliați ai americanilor din cadrul blocului NATO”. Mesaje similare au fost transmise și de unele fețe bisericești. Bunăoară, Ioan Grigoraș, parohul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Cotova, raionul Drochia, a acuzat blocul NATO de tot ce se întâmplă în Ucraina. „Dacă Ucraina era ortodoxă, de ce trebuia să ceară că vrea în NATO?”, întreabă preotul, chiar dacă mai multe țări cu majorități religioase ortodoxe sunt membre ale NATO - Grecia, România, Bulgaria, Muntenegru sau Macedonia de Nord. Este adevărat că mai multe state (inclusiv membre NATO) ajută Ucraina, însă blocul NATO propriu-zis nu se implică în război. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO nu se implică direct în conflict, dar va sprijini Ucraina să recupereze teritoriile ocupate.

NARAȚIUNE: NATO se pregătește să atace Moldova și intenționează „să pătrundă” în regiunea transnistreană
Această narațiune a fost promovată încă înainte de începerea războiului din Ucraina. În decembrie 2021, câteva site-uri din Republica Moldova, dar și platforme online afiliate regimului de la Tiraspol, au publicat articole în care au afirmat că „forțele speciale NATO au încercat să pătrundă în regiunea transnistreană” și a avut loc o „încercare de a-i captura pe «grănicerii» transnistreni”. Stopfals.md a dezmințit acest fals. În realitate, la 2 decembrie 2021, în preajma satului Cocieri, lângă unitatea militară din această localitate au avut loc antrenamente planificate ale Grupului operativ de reacție a contingentului moldovenesc din misiunea de pacificare.
Odată cu începutul războiului, ori de câte ori în România sau Republica Moldova se desfășoară exerciții militare, falsul despre pătrunderea trupelor NATO în țara noastră este reluat. În mai multe rânduri au fost distribuite imagini cu vehicule militare, inclusiv cu montarea unor imagini vechi de la exerciții militare care au avut loc în România, pentru a induce ideea că România și NATO vin să ocupe militar R. Moldova în contextul invaziei ruse din Ucraina. Astfel de falsuri au fost dezmințite în câteva rânduri de portalul Stopfals.md, inclusiv în 2024. Această narațiune a fost diseminată intens de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, fiind folosită de sursele de propagandă pro-Kremlin care distribuie frecvent dezinformări și speculații potrivit cărora NATO va intra în Republica Moldova și va angaja țara într-un război.
Narațiunea respectivă a fost folosită inclusiv în România, iar postul de televiziune Nașul TV, care anunțase fals că „sute de tancuri au traversat Moldova pe la Iași și s-au dus pe la vama Albița, îndreptându-se spre Transnistria și Găgăuzia”, a fost chiar amendat de Consiliul Național al Audiovizualului, după o sesizare depusă de Asociația Presei Independente (API). S-a întâmplat după ce portalul Stopfals.md a dezmințit falsul despre tancuri, vociferat de senatoarea din România, Diana Iovanovici-Șoșoacă.
Expertă: Scopul acestor narațiuni este de a prezenta NATO drept o organizație care amenință securitatea regională
„Narațiunile anti-NATO, inclusiv despre pătrunderea în regiunea transnistreană, reflectă strategiile Federației Ruse de dezinformare, cu scopul de a alimenta sentimentele negative, de a submina încrederea în obiectivele NATO de a asigura pacea și securitatea pe continentul european, și de a diminua susținerea populației pentru dezvoltarea unui parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică”, consideră directoarea Platformei pentru Inițiative în Securitate și Apărare (PISA), Elena Mârzac.
Potrivit expertei, aceste narațiuni sunt elaborate și diseminate pentru crearea unei imagini negative a NATO și, cel mai important, acestea prezintă organizația drept o amenințare pentru securitatea regională. Elena Mârzac susține că această narațiune are drept scop și alimentarea temerilor și anxietăților privind securitatea națională, exploatând astfel vulnerabilitățile țării noastre privind regiunea transnistreană: „Se induce percepția că NATO nu ar putea să ne apere sau să ne asigure securitatea și doar destabilizează”.
NARAȚIUNE: NATO organizează exerciții militare în Moldova cu implicarea a zeci de mii de militari
Narațiunea despre exercițiile militare cu participarea unor contingente formate din zeci de mii de militari au fost diseminate în mai multe rânduri. În noiembrie 2023, după izbucnirea războiului între Israel și Gruparea Hamas, unul dintre site-urile rusești de propagandă, blocat de Serviciul de Informații și Securitate, a relatat despre „zecile de mii de militari NATO” care s-ar afla în Moldova şi despre „intenţia SUA de a declanşa un război în Transnistria” cu mâinile Chişinăului. Autorii falsului au încercat să inducă ideea că, „profitând de conflictul din Israel, NATO își concentrează soldaţii în Moldova”. Afirmaţiile lor erau însă însoţite de imagini de la exerciţiul militar „Scutul de foc/Rapid Trident 2023”. Portalul Stopfals.md a dezmințit informațiile, arătând că exerciţiul militar respectiv s-a desfăşurat în Moldova cu aproape o lună înaintea evenimentelor din Israel.
Și în luna ianuarie curent, mai multe surse online și unii politicieni au răspândit informația că în Republica Moldova, în luna mai, vor avea loc exerciții militare NATO „cu participarea a 90.000 de militari, zeci de avioane și elicoptere și peste o mie de vehicule de luptă”. Stopfals.md a dezmințit informația, citându-l pe ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, care a precizat că exercițiul la care se face referire nu se va desfășura în R. Moldova.
NARAȚIUNE: NATO va deschide un laborator biologic în Moldova
Narațiunea despre deschiderea de către NATO a unui laborator biologic în R. Moldova rezonează cu falsul diseminat de Kremlin încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, prin care Rusia a încercat să-și justifice agresiunea militară prin existența în Ucraina a unor laboratoare secrete cu arme chimice și biologice.
Povestea falsă a biolaboratoarelor s-a răspândit rapid în lume, subiectul fiind prezent astăzi pe TikTok, o rețea de socializare chineză, care a devenit o importantă platformă a propagandei ruse. În ianuarie curent, pe această rețea de socializare a devenit viral un video în care se afirmă că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Această informație este falsă. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și este folosit exclusiv în scopuri civile.
NARAȚIUNE: NATO construiește o bază militară la Chișinău
Narațiunea falsă precum că NATO sau SUA ar construi obiective militare pe teritoriul Republicii Moldova, răspândită și anterior, a fost reluată de mediile pro-ruse cu ocazia vizitei la Chișinău, în luna mai 2023, a președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul Robert Bauer. Atât serviciul de presă al NATO, cât și Ministerul Apărării al Republicii Moldova au dezmințit afirmația și spun că este un fals – nu se intenționează construirea unei baze militare NATO în Moldova. Stopfals.md a abordat acest subiect într-un articol.
Experți: Se induce sentimentul de frică și nesiguranță
În opinia expertei în securitate și cofondatoarei PISA, Sanda Sandu, narațiunile anti-NATO diseminate în contextul războiului din Ucraina exploatează strategic fricile societății, precum teama de război și sentimentul de nesiguranță: „Acest lucru se face pentru a diviza, intimida societatea și a submina încrederea în instituțiile statului, dar și pentru a legitima acțiunile Rusiei”. Prin promovarea ideilor că NATO reprezintă o amenințare militară directă, că organizează exerciții militare agresive sau că planifică acțiuni provocatoare, se „alimentează o percepție de insecuritate și conflict iminent, manipulând opinia publică și politica internațională pentru a servi obiectivelor geopolitice specifice, în timp ce erodează fundamentul de încredere. Narațiunile anti-NATO sunt exemple clasice de dezinformare. Acestea fac parte dintr-un arsenal mai larg de tactici de război informațional, care sunt folosite pentru a atinge obiective geopolitice specifice ale Rusiei în contextul actual de tensiune și conflict”, spune experta.
„Aceste narațiuni au scopul să oprească aderarea Republicii Moldova la NATO, unica alianță care poate să asigure securitatea Republicii Moldova. Toată propaganda a fost axată pe necesitatea de a prezenta NATO ca pe un bloc politico-militar agresiv, ca un rău în ultimă instanță. Această abordare anti-NATO a fost preluată de propaganda rusă, care este interesată ca NATO să nu se extindă spre est, și este amplificată în R. Moldova. În societatea moldovenească deocamdată există această atitudine majoritară ostilă NATO și tot ce face propaganda rusă și agenții săi în R. Moldova este să prospere această stare de spirit”, a apreciat, la rândul său, expertul în probleme de securitate Anatol Țăranu.
Vezi și: (VIDEO) Top 5 falsuri despre securitate, propagate în 2023 în R. Moldova
Mariana Colun,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
(VIDEO) TOP 10 falsuri distribuite în Republica Moldova
Spațiul public din Republica Moldova continuă să fie afectat de numeroase falsuri și manipulări informaționale. În majoritatea cazurilor, dezinformările sunt lansate și promovate de surse ale propagandei pro-Kremlin și vizează domeniile social, al securității și apărării, precum și procesul de integrare europeană al R. Moldova. Anul trecut, Stopfals.md a demontat peste 150 de falsuri și manipulări. Vă prezentăm zece dintre cele mai grave falsuri și vă explicăm care este, de fapt, realitatea.
INFOGRAFICUL la acest subiect poate fi văzut AICI.
FALS 1: Gaze naturale la 10 lei per metru cub în Găgăuzia și raioanele Orhei și Taraclia
Oligarhul fugar Ilan Şor şi başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, au anunţat semnarea unui contract care le va permite consumatorilor din Găgăuzia și raioanele Orhei și Taraclia să beneficieze de gaze naturale la tariful de 10 lei. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a calificat această afirmație drept „un fals”. Informații despre companiile cu care a fost încheiat acordul practic lipsesc, iar așa-numitul contract este de fapt „o butaforie”, consideră expertul în energetică, Sergiu Tofilat. Un asemenea preț nu există nicăieri pe piață - a comentat Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrare al „Energocom”. Mai multe detalii la acest subiect puteți afla din articolul Stopfals.md.
FALS 2: Deepfake cu Maia Sandu în ajunul alegerilor locale
Cu o zi înaintea alegerilor locale, desfășurate la 5 noiembrie 2023, pe Facebook a apărut un video în care șefa statului s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. Acest video este un fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale (deepfake), prin care autorii încearcă să copieze înfățișarea, comportamentul și vocea Maiei Sandu. Președinția a denunțat această practică, care a devenit tot mai frecventă. Citiți mai multe la acest subiect pe Stopfals.md. În 2023 și 2024 au fost distribuite mai multe deepfake-uri cu diferite persoane publice, în special cu președinta Maia Sandu.
FALS 3: Refugiații ucraineni beneficiază de miliarde și indemnizații din bugetul R. Moldova
Ex-deputatul PSRM, Oleg Savva, a afirmat că „din bugetul de stat” au fost alocate 2,27 mlrd de lei pentru refugiații ucraineni. Totodată, într-un video devenit viral pe Internet o femeie afirma că o refugiată din Ucraina care se află în R. Moldova i-a spus că beneficiază de o indemnizație de 7000 de lei lunar. Femeia insulta refugiații și autoritățile moldovenești, acuzând că din impozitele moldovenilor sunt întreținute persoane străine, dar nu propriii cetățeni. În realitate, majoritatea banilor direcționați pentru susținerea refugiaților ucraineni în R. Moldova provine din surse nebugetare: donații, granturi și asistență oferită de partenerii de dezvoltare. Prin intermediul Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, fiecărui refugiat i se oferă lunar o indemnizație de 2200 lei de persoană, și nu de 7000 de lei, cum se afirmă în videoul devenit viral. Stopfals.md a scris despre ambele subiecte aici și aici.
FALS 4: Guvernarea vrea să lichideze autonomia găgăuză și lezează drepturile găgăuzilor
Mai multe surse online au scris că partidul de guvernământ vrea să lichideze autonomia găgăuză prin aprobarea unor amendamente legislative. Totodată, pe Internet au apărut și afirmații precum că drepturile locuitorilor din Găgăuzia, dar și ale vorbitorilor de rusă sunt lezate prin decizia autorităților de a nu mai publica legile în limba rusă. Fals! Nu există inițiative legislative care ar propune lichidarea autonomiei găgăuze. Legile vor fi publicate doar în limba română în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar versiunea rusă a legilor va fi publicată în continuare pe site-ul Legis.md. Ambele subiecte au fost abordate de Stopfals.md aici și aici.
FALS 5: Străinii ne vor lua/cumpăra pământurile
Fostul candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, Nikolai Dudoglo, a spus că guvernarea pregătește o lege care le va permite străinilor să cumpere terenuri agricole în Moldova. Iar fostul premier Ion Chicu a declarat că cetățenii vor trebui să plătească pentru compensațiile la gaze și electricitate de care au beneficiat, în caz contrar le-ar putea fi luate pământurile. Aceste afirmații sunt false, după cum a arătat Stopfals.md aici și aici. Nu există în procedura legislativă vreun proiect care ar schimba ordinea actuală de vânzare a terenurilor. Totodată, rambursarea compensațiilor are loc din contul granturilor internaționale. Cedarea terenurilor pentru străini este o narațiune mai veche a propagandei pro-Kremlin.
FALS 6: Guvernarea închide școlile, distruge grădinițele și vrea să „lichideze” satele, comunele, orașele și raioanele
Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a declarat că șefa statului a închis 119 şcoli, 4 universităţi şi 17 centre de cercetări ştiințifice, beneficiind pentru asta de 40 de milioane de dolari din partea Băncii Mondiale. Într-un alt caz, site-ul Kp.md a acuzat Guvernul de intenţia de a „distruge” grădiniţele „urmând modelul școlilor”. Publicația face referire la declarația ministrului Educației, Dan Perciun, despre necesitatea de a reforma finanțarea instituțiilor preșcolare în funcţie de numărul de copii. Iar deputata comunistă Diana Caraman a declarat că autoritățile planifică să implementeze o reformă administrativă care presupune „lichidarea” satelor, comunelor, orașelor și raioanelor și comasarea mai multor sate în unul singur, unde va exista doar o primărie, un punct medical și o școală. Afirmațiile sunt false. Cele 40 de milioane de dolari, despre care vorbește Țîrdea, au fost alocate R. Moldova pentru reformarea sistemului de educaţie, iar şcolile sunt închise pe parcursul ultimilor 20 de ani din cauza numărului redus de elevi. Potrivit Guvernului, Strategia de reformă a administrației publice are alte scopuri decât lichidarea localităților, și anume sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice. Aceste falsuri au fost dezmințite în câteva articole Stopfals.md (aici, aici și aici).
FALS 7: În R. Moldova s-a intensificat politica discriminatorie față de vorbitorii de rusă
Ambasada Rusiei la Chișinău a afirmat, făcând trimitere la un raport al Ministerului rus de Externe, că în R. Moldova s-a intensificat „politica discriminatorie a autorităților moldovenești în raport cu populația vorbitoare de limbă rusă și cu cetățenii ruși” și că „populația vorbitoare de limba rusă continuă să se ciocnească de discriminare la nivelul instituțiilor de stat”. Afirmațiile nu corespund adevărului, după cum a arătat Stopfals.md. Datele Consiliului pentru egalitate arată că cele mai multe plângeri și decizii de constatare a discriminării pe criteriu de limbă au fost înregistrate în anii 2017-2020. În ultimii doi ani, numărul deciziilor de constatare a discriminării este în scădere.
FALS 8: Autoritățile pregătesc provocări sau un conflict militar pe Nistru
Deputata Marina Tauber, ex-vicepreședinta partidului Șor, a declarat în martie 2023 că autoritățile ar pregăti „provocări” militare pe Nistru, în a doua zi de Paște. O lună mai târziu, pe social media a fost răspândită informația că exerciţiul JCET-2023, desfășurat în R. Moldova în comun cu armatele Marii Britanii, României şi SUA, ar fi „o pregătire pentru o operaţiune împotriva Transnistriei”. Declarațiile Marinei Tauber sunt false, ea nu a oferit nicio confirmare pentru afirmațiile sale. Totodată, Ministerul Apărării a declarat că exerciţiul militar JCET-2023 este desfăşurat mai mulţi ani la rând şi nu are legătură cu vreo operațiune în regiunea transnistreană. Iar fostul candidat la funcţia de başcan al Găgăuziei, Nikolai Dudoglo, a declarat că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenţionează „să intre în Transnistria” dacă îi va permite Maia Sandu. Dudoglo a repetat falsurile distribuite de autoritățile ruseşti, mediile de propagandă şi agenţii ruşi de influenţă, după ce au devenit cunoscute planurile Kremlinului privind destabilizarea situaţiei din Moldova. Totodată, autoritățile moldovenești au infirmat declarațiile ministerului rus al Apărării privind o „provocare armată” pe care Ucraina ar pregăti-o împotriva regiunii transnistrene. Aceste falsuri au fost combătute de Stopfals.md în câteva articole (aici, aici, aici și aici).
FALS 9: Autoritățile împing Republica Moldova în război
Activiștii găgăuzi Victor Petrov și Ivan Bessarab au declarat că autoritățile ar împinge R. Moldova într-un conflict militar. Ultimul a afirmat că „Occidentul pompează armament în Moldova” şi că suntem tot mai aproape de un război, referindu-se la livrările de transportoare blindate din Germania. Afirmațiile rezonează cu una dintre narațiunile preferate ale propagandei pro-Kremlin. În realitate, nu este vorba despre vreo „pompare” de arme, iar Germania a oferit R. Moldova 19 transportoare blindate pentru a înlocui tehnica veche din dotarea Armatei Naționale.
Într-o intervenție din aprilie 2023, senatoarea din România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, a declarat că „sute de tancuri traversează Moldova, iar NATO are intenția să atace” în preajma sărbătorilor pascale. Declarațiile politicienei sunt false și au fost infirmate atunci de autoritățile moldovenești. Afirmațiile se înscriu în una dintre principalele teze ale propagandei pro-Kremlin de la începerea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Stopfals.md a dezmințit aceste falsuri aici și aici.
FALS 10: R. Moldova este obligată să recunoască căsătoriile de același sex
După hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), care a condamnat Rusia pentru refuzul de a înregistra căsătoriile a trei cupluri de persoane de același sex, Mitropolia Moldovei și mai multe publicații au distorsionat sensul acesteia, afirmând că CtEDO obligă autoritățile moldovenești să legalizeze cuplurile minorităților sexuale. De fapt, potrivit hotărârii CtEDO, statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte forme legale de recunoaștere și protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex, ceea ce nu înseamnă că statele semnatare sunt obligate să legalizeze căsătoriile de același sex. Aceste falsuri au fost dezmințite de Stopfals.md.
Vezi și: (VIDEO, INFOGRAFIC) 2023: Top 5 falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova
(VIDEO, INFOGRAFIC) Top 5 falsuri despre securitate, propagate în 2023 în R. Moldova
Mihai Avasiloaie,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
(INFOGRAFIC) Doi ani de război: falsuri adaptate și repetate pentru a justifica agresiunea, a răspândi frică și a diviza societatea
Republica Moldova va fi atrasă în război și va fi transformată într-o a doua Ucraină dacă se aliază cu europenii, ucrainenii abia așteaptă să atace Transnistria, tancuri NATO din România intră în R. Moldova, iar refugiații ucraineni sunt răsfățați în detrimentul populației locale. Acestea sunt cele mai intens circulate narațiuni ale dezinformării pro-Kremlin, lansate în spațiul media de la noi în cei doi ani de când a început războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. StopFals.md a selectat cele mai frecvente falsuri din timpul războiului și le-a comentat împreună cu experții Andrei Curăraru și Ion Tăbârță.
Narațiune: Republica Moldova devine platformă pentru sprijinul militar ce se îndreaptă spre Ucraina
Narațiunea care s-a regăsit în cele mai multe articole sau postări pe rețelele de socializare este că Republica Moldova „deschide calea pentru tehnică și eșaloane militare către Ucraina”. Unul dintre falsurile virale în primul an de război anunța că la Mărculești au fost aduse elicoptere militare ucrainene. L-au răspândit liderul Partidului Social Democrat Victor Șelin, dar și deputatii Alexandr Nesterovschi și Bogdan Țîrdea. Ultimul amenința că „Moscova poate riposta dur”. De fapt, la Mărculești fuseseră aduse elicoptere pentru misiuni civile, dezasamblate, pentru a fi ferite de bombardamentele rusești.
În aceeași cheie a venit un alt fals – că R. Moldova și România au început construcția unei autostrăzi pentru detașarea trupelor NATO la Odesa. În realitate, construcția Autostrăzii Unirii (A8) care va conecta orașul Târgu-Mureș din România şi orașul Ungheni din Republica Moldova încă nu a început și nu există niciun proiect referitor la continuarea viitoarei artere până la Odesa.
Peste câteva luni, un activist pro-rus, Mihail Ahremțev, lansa un alt fals referitor la „transportul munițiilor”, afirmând că Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru echipamente militare, interpretând astfel semnarea unui Memorandum de cooperare economică și comercială între S.A. „Ukrzaliznytsia” și Î.S „Calea Ferată din Moldova”.
Narațiunea se menține „vie” și în anul curent. În ianuarie 2024, StopFals.md a dezmințit cel puțin două falsuri legate de acest subiect: că NATO concentrează tehnica militară la granița cu R. Moldova, răspândit online de liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, Alexandr Kalinin, și că autoritățile au permis staționarea avioanelor de luptă F-16 la Mărculești.
Experți: se urmărește inducerea panicii și fricii
În opinia expertului în securitate la comunitatea WatchDog, Andrei Curăraru, unul dintre efectele scontate ale acestor narațiuni este să se inducă populației un sentiment de frică: „Se propagă un sentiment de teamă, subliniind posibilitatea unui conflict armat iminent și menționând amenințarea cu deșeurile radioactive, inclusiv cele nucleare. Aceste aspecte, binecunoscute și reamintite încă din anii '90, sunt utilizate pentru a îngrozi și a manipula opinia publică, consolidând ideea unei pericole iminente și justificând astfel o mobilizare rapidă și amplă a resurselor”. Se oferă, de asemenea, argumente pentru justificarea războiului, mai spune expertul. „Propagandiștii pro-ruși își găsesc justificarea pentru implicarea în conflicte, sugerând că nu ei au fost agresorii, ci au fost provocați și forțați în această confruntare, un element crucial pentru a-și menține sprijinul intern și extern și pentru a obține legitimitate pentru acțiunile lor. De asemenea, se urmărește divizarea societății. Prin construirea unui tablou dualist între „noi” și „ei”, între cei pro-occidentali și cei pro-ruși, propagandiștii își propun să alimenteze tensiunile și să fragmenteze coeziunea socială. În acest mod, ei încearcă să submineze unitatea și solidaritatea națiunii, favorizând astfel propria agendă și interesele geopolitice”, explică Andrei Curăraru.
Directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO la Chișinău, Ion Tăbârță, încadrează falsurile descrise mai sus într-o „narațiune mai largă a Federației Ruse potrivit căreia Republica Moldova ar merge pe scenariul Ucrainei”. „Totodată, se promovează insistent ideea că actuala conducere pro-europeană a Republicii Moldova ar fi străină de interesele majorității societății care și-a dori o relație mai apropiată cu Federația Rusă. Se sugerează astfel că guvernarea nu este decât o uneală în mâinile statelor occidentale, statelor NATO, care promovează intențonat rusofobia și poziționează Republica Moldova contra Rusiei. Prin exploatarea acestor aspecte militariste se încearcă și inducerea panicii, și inocularea în societatea moldovenească a unor sentimente împotriva guvernări pro-europene”, susține Ion Tăbârță.

Narațiune: Guvernarea pro-europeană atrage Moldova în război
Pe măsură ce Guvernul și Parlamentul discutau mărirea bugetului pentru apărare și fortificarea capacităților Armatei Naționale, această narațiune, apărută chiar de la începutul războiului, căpăta noi forme. Astfel, s-a anunțat în mod fals că se pregătește mobilizarea în R. Moldova. Și de această dată politicienii au avut un rol în răspândirea falsului. Socialiștii Igor Dodon, Bogdan Țîrdea, Alexei Vasilian, dar și Sergiu Toma, președintele Partidului Oamenilor Muncii, au răspândit pe Telegram sau Facebook postări în care interpretau o activitate de colectare a datelor despre bărbați drept un început de mobilizare. Autoritățile solicitau atunci date de la agenții economici despre angajații bărbați născuți între 1996 și 2004. Ministerul Apărării a anunțat că avea loc actualizarea bazelor de date ale centrelor militare teritoriale, fapt care nu are nimic în comun cu mobilizarea.
La Radio Sputnik, care își difuzează o parte din conținut pe Facebook, s-a afirmat că NATO și Uniunea Europeană obligă Chișinăul să cumpere echipament militar, iar unul dintre portalurile interzise, dar „clonate”, Enews.md, a scris că NATO construiește o bază militară la Chișinău, iar amiralul Rob Bauer a venit să o inspecteze, în luna mai 2023. Falsul a fost dezmințiti atât de Ministerul Apărării, cât și de Serviciul de presă al NATO. „Nu există planuri de a crea o bază militară în Moldova. Deplasarea amiralului Bauer a avut un scop total diferit: să vorbească despre cooperare și schimb de expertiză”, a comentat pentru StopFlas.md Eleonora Russell, consilieră pentru afaceri publice și comunicare strategică în Oficiul NATO de la Bruxelles.
Retorica împotriva UE și NATO țintește în special populația moderat pro-europeană, consideră Ion Tăbârță: „În Republica Moldova avem trei categorii de bază ale populației: cei care sunt ferm convinși pro-europeni, pro-români, chiar și pro-NATO, asupra cărora aceste narațiuni pro-ruse nu acționează - ei știu că vin din propaganda Kremlinului. A doua categorie sunt convinși pro-ruși, care manifestă cele mai mari reticențe față de parcursul european. Dar avem și o categorie mai moderată, care se orientează în funcție de situație. Ei nu sunt convinși pro-europeni, dar nu sunt nici antieuropeni. Foarte multe narațiuni vin anume în această zonă de mijloc, ca să o orienteze oamenii nu atât către Rusia, cât împotriva actualei guvernări pro-europene”.
Narațiune: Ucraina și R. Moldova se pregătesc să atace Transnistria
Este una dintre narațiunile favorite ale dezinformării pro-Kremlin, alimentată în permanență cu noi articole sau postări. Vicepreședinta fostului partid Șor, Marina Tauber, a declarat în martie 2023 că autoritățile ar pregăti „provocări” militare pe Nistru, în a doua zi de Paște, și ar fi comandat mii de sicrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a afirmat că declarațiile deputatei sunt falsuri menite să provoace frică și dezbinarea societății. Reprezentanții Combinatului Servicii Funerare din mun. Chișinău au negat afirmațiile deputatei și au spus că nu au primit comenzi suplimentare de sicrie.
În campania electorală din Găgăuzia, din primăvara anului 2023, unul dintre candidați, Nicolai Dudoglo, a preluat acest fals și a declarat la postul public regional de televiziune GRT ca lângă regiunea transnistreană ar fi staționate trupe ucrainene, iar Vladimir Zelenski așteaptă permisiunea Maiei Sandu ca să intre în aceast regiune. Afirmații despre „dorința Ucrainei de a ataca Transnistria” apar periodic, în pofida faptului că ele sunt dezmințite în permanență atât de către autoritățile de la Chișinău, cât și de cele de la Kiev.
În aceeași perioadă pe rețele a fost distribuit un video în care se afirma că în Moldova au loc pregătiri pentru o operațiune militară asupra Transnistriei, care a adunat peste 160 de mii de vizualizări. Autorul prezenta drept pregătiri de atac exercițiul militar JCET-2023 (Joint Combined Exchange Training — Exercițiu comun combinat pentru schimb de experiență), desfășurat în Moldova în perioada 27 martie – 7 aprilie.
În octombrie 2023, unii utilizatori de Facebook distribuiau un filmuleț în care jurnalista din Ucraina, Diana Pancenko, inclusă în lista trădătorilor și dată în urmărire de organele de anchetă ucrainene, afirma că Moldova „calcă pe urmele Ucrainei”, iar Chișinăul „este gata să atace Transnistria”.
La câteva luni distanță, structura de securitate din regiunea transnistreană a anunțat, cu preluarea imediată a mesajului în presa din Rusia, că la sediile subdiviziunilor speciale ale instituţiilor de forţă din Republica Moldova sunt instruite grupuri de combatanţi pentru a comite atacuri teroriste în regiunea transnistreană, în activitățile de pregătire fiind implicați instructori străini, preponderent ucraineni. Ministerul Apărării a respins drept falsă această afirmație.
Expert: narațiunile de dezinformare urmăresc subminarea participării la procesele democratice
„Observăm cu îngrijorare creșterea mișcărilor de protest atât în Chișinău, cât și în Comrat și chiar în regiunea transnistriană, unde dezinformările flagrante își găsesc un teren fertil pentru justificare și susținere. Aceste narațiuni manipulative, îndreptate cu precădere împotriva autorităților existente și a orientării pro-europene a Republicii Moldova, pot fi instrumentalizate pentru a submina participarea la procesele democratice, cum ar fi referendumul pro-european sau alegerile prezidențiale. Cât privește Transnistria, aceste relatări toxice nu numai că alimentează sentimentele de nemulțumire și dispreț față de autoritățile de la Chișinău, ci și generează un efect de coeziune suplimentară în rândurile locuitorilor, într-o perioadă marcată de instabilitate și incertitudine. Acest fenomen, cunoscut sub numele de «rally behind the flag», adesea apare în timpuri de criză, determinând consolidarea sprijinului pentru liderii și instituțiile existente, în ciuda eventualelor neajunsuri sau erori”, este de părere Andrei Curăraru.
Narațiune: Refugiații ucraineni, privilegiați în raport cu populația locală
O altă țintă a dezinformării sunt refugiații din Ucraina, care au fost discreditați prin falsuri încă în primele zile de când au sosit. Pe parcursul anului 2023, fostul deputat socialist Oleg Savva a plasat pe Facebook un mesaj în care spunea că pentru refugiați ar fi fost alocate peste două miliarde de lei din bugetul R. Moldova. În realitate, majoritatea sumelor direcționate către susținerea refugiaților din Moldova provine din surse nebugetare - donații, granturi, asistență financiară oferită de către partenerii de dezvoltare.
Savva a răspândit ulterior și mesajul fals că pensionarii ucraineni care se stabilesc în Republica Moldova sunt privilegiați față de localnici, întrucât pot primi pensii din bugetul R. Moldova, trecând sub tăcere faptul că și pensionarii moldoveni care se mută în Ucraina pot ridica pensii de la statul ucrainean.
O altă utilizatoare de Facebook a afirmat, într-un video care a fost distribuit de aproape 10 mii de ori, că refugiații veniți în R. Moldova primesc lunar indemnizații de 7 mii de lei. Verificarea a arătat că ei au indemnizații de puțin peste două mii de lei lunar, bani oferiți prin intermediul Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).
Narațiune: biolaboratoare NATO în Ucraina și Moldova
Existența laboratoarelor biologice și/sau chimice ale NATO în Ucraina și în alte state post-sovietice, inclusiv în R. Moldova este, la fel, una dintre narațiunile preferate ale propagandei pro-Kremlin. Deși a fost promovată și în anii dinaintea începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei, această falsă narațiune a devenit tot mai prezentă după invazia militară la scară largă în țara vecină, ca element prin care s-a încercat justificarea agresiunii.
Într-un video care a acumulat peste 100 de mii de afișări pe TikTok se afirma în mod fals că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și este folosit exclusiv în scopuri civile. De altfel, noua bază militară de la Băcioi a fost subiectul multor speculații, ținta dezinformărilor prin asociere cu NATO și a altor teorii conspiraționiste.
Falsuri similare au fost promovate și în campania electorală pentru alegerile locale generale din noiembrie 2023. Candidatul PSRM la funcția de primar de Chișinău, Adrian Albu, a afirmat că una dintre prioritățile sale, în cazul în care va ajunge primar, va fi lupta „împotriva laboratoarelor secrete și a bazelor militare în apropierea Chișinăului”.
Informaţii false potrivit cărora în Moldova ar fi fost deschise nişte laboratoare biologice au fost răspândite pe rețelele de socializare și în toamna anului 2022. Pe pagina de Facebook „Adevărul din umbră” se afirmă că, în urma „unei înțelegeri secrete” între guvernele R. Moldova şi SUA, în ţară se deschid patru laboratoare biologice în domeniul cercetării virusologice unde „vor fi experimentaţi cei mai periculoşi viruşi”. Autorităţile au negat informaţiile.
„Kremlinul răspândește în mod intenționat minciuni clare că Statele Unite și Ucraina desfășoară activități de arme chimice și biologice”, declara, în martie 2022, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El și alți oficiali avertizau încă de atunci că Rusia lucrează pentru a crea pretexte pentru atacurile sale asupra unei națiuni suverane. „Există această narațiune care a fost promovată de Rusia cel puțin din 2011, despre laboratoarele finanțate de SUA, care de fapt fac cercetări asupra bolilor. Ele fac parte dintr-un program al Departamentului de Apărare pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății publice în țările post-sovietice. Și Rusia întotdeauna a fost suspicioasă față de aceste laboratoare - publicând dezinformări, punând întrebări insinuante prin canale oficiale”, a spus Scott Radnitz, expert și profesor asociat la Universitatea Washington din Seattle, citat de NPR, postul public de radio din SUA.
Experți: în anii de război, narațiunile s-au întețit și nu vor scădea în intensitate prea curând
„Odată cu pandemia, s-a observat clar o creștere în grad a dezinformării venite din Federația Rusă. Probabil anume atunci Rusia a decis să aibă în viitor o invazie directă asupra Ucrainei și la sigur vom mai vedea aceste narațiuni în viitor. Ne asteptăm că în campania electorală vor fi foarte multe, mai ales că tehnologia permite răspândirea foarte rapidă chiar și a dezinformărilor care au o formă rudimentară”, anticipează Ion Tăbârță.
„Regretabil, multe dintre aceste relatări reprezintă ceea ce în marketingul digital se numește conținut evergreen. Conținutul evergreen este acel conținut optimizat pentru căutare care rămâne continuu relevant și rămâne «proaspăt» pentru cititori o perioadă lungă de timp - așa cum sugerează și numele său. Îmi amintesc povestea despre deșeurile europene îngropate în Ucraina încă de la sfârșitul anilor '90. Verificarea faptelor este reacția naturală și intuitivă, însă adesea nu ajunge la publicul țintă al dezinformării și poate genera doar incertitudine pentru unii dintre aceștia. Prebunkingul (tehnică de prevenire a încercărilor de manipulare online – n. red.) și inițiativele de educare a gândirii critice trebuie să completeze această abordare. Situația de pe front și contextul social-politic din Moldova mă determină să anticipez că aceste narațiuni vor fi reutilizate și vor rămâne încă mult timp în arsenalul propagandiștilor”, a apreciat, la rândul său, expertul în probleme de securitate Andrei Curăraru.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
Vezi și: (VIDEO) Top 5 falsuri despre securitate, propagate în 2023 în R. Moldova
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
(VIDEO, INFOGRAFIC) Top 5 falsuri despre securitate, propagate în 2023 în R. Moldova
Republica Moldova se înarmează la ordinul SUA, autoritățile împing țara în război și se pregătesc să atace militar regiunea transnistreană, Ucraina va transforma R. Moldova într-un hub pentru livrarea echipamentelor militare, iar NATO construiește, pe teritoriul Republicii Moldova, o bază militară. Acestea sunt printre cele mai importante falsuri despre securitate și apărare, promovate în 2023 în spațiul public din Republica Moldova. Stopfals.md le-a analizat și vă prezintă cine a promovat falsurile și care este, de fapt, realitatea.
FALS 1: Autoritățile împing Republica Moldova în război
Informația precum că autoritățile moldovene împing Republica Moldova în război a fost una dintre principalele narațiuni false de anul trecut. Narațiunea a fost promovată în special în primăvară, inclusiv în contextul alegerilor bașcanului Găgăuziei.
În cadrul unui miting din 12 martie 2023, de la Comrat, activistul găgăuz Ivan Bessarab s-a pronunţat în favoarea unor demersuri către autorităţi pentru a le ruga să „nu se înarmeze”: „Avem o mare problemă. Este vorba despre războiul care se agită lângă noi, dar nicidecum nu începe. Trebuie să rugăm deputaţii noştri să se adreseze în toate instanţele şi la toate ambasadele ca să fim apăraţi pentru că suntem un stat neutru. Trebuie să ne adresăm conducerii ţării, să le spunem că nu trebuie să ne înarmăm, nu avem nevoie de tancuri, nu avem nevoie de blindate”.
La 14 martie, într-un live pe pagina sa de Facebook, Bessarab a făcut un apel prin care cerea „să nu fie ajutată” Moldova cu armament. „Noi, câţiva activişti, am fost ieri la Ambasada Germaniei şi l-am rugat pe ambasadorul german că dacă vor să ne ajute, atunci să n-o facă prin oferirea de armamente, nu este nevoie să ne ajute prin elemente care nimicesc populaţia”, a declarat acesta, adăugând că „Europa şi America „burdușesc” Moldova cu armament”, ceea ce se poate solda cu un război ca cel din Ucraina.
Stopfals.md a dezmințit aceste fals. În realitate, la 12 ianuarie 2023, Germania a livrat R. Moldova 3 transportoare blindate Piranha-3 H. Acestea nu au fost furnizate pentru a fi folosite în război, ci pentru modernizarea şi consolidarea capacităţii de luptă a Armatei Naţionale, or, tehnica defensivă a ţăriii noastre este învechită şi trebuie înlocuită. „Acest lot de tehnică vine să înlocuiască vehiculele vechi din dotarea Armatei Naționale pe altele noi. Transportoarele primite urmează să fie repartizate Batalionului 22 de menținere a păcii „Căști albastre” în scopul instruirii, dar și sporirii interoperabilității”, a declarat Anatolie Nosatîi, ministru al Apărării, la ceremonia oficială de transmitere a blindatelor.
„Posibilitatea unei agresiuni militare devine din ce în ce mai puțin probabilă. Clar că cineva își dorește să destabilizeze situația, folosind alte metode, cum ar fi dezinformarea, știrile false care să discrediteze conducerea țării și pentru a induce o stare de tensiune în societate. Este vorba și de forțe de aici, de la noi, și din afară. Un pericol iminent de confruntare militară, de agresiune militară nu există. Dacă cineva ținteşte intenționat ceva pe teritoriul nostru, atunci asta sigur va fi un act de război. Deocamdată vedem doar nişte efecte colaterale ale războiului din Ucraina”, a spus oficialul, pe 9 martie, în cadrul unei emisiuni. Nosatîi a mai declarat că R. Moldova nu intenționează să lupte cu nimeni și își dorește doar pace.
Tot în primăvara lui 2023, în ziarul său de agitație electorală, Victor Petrov, candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, a acuzat autoritățile moldovenești că ar împinge țara într-un conflict militar. „Puterea de la Chișinău, încălcând statutul de neutralitate al Moldovei, împing premeditat țara noastră să se implice în conflicte armate, provocând astfel nemulțumirea majorității covârșitoare a populației și îngrijorarea cu privire la viitorul republicii”, scrie ziarul de agitație electorală „Воля народа” („Voința poporului”). Tirajul total al ziarului a constituit 80 de mii de exemplare. În ce mod autorităţile „împing ţara să participe în conflicte armate”, ziarul lui Petrov nu precizează.
Stopfals.md a dezmințit această afirmație. În mai 2022, în cadrul unui discurs în Parlamentul European, președinta Maia Sandu a subliniat importanța menținerii păcii: „Guvernul Republicii Moldova depune un efort considerabil pentru a menține situația stabilă și pașnică, urmând calea diplomatică de soluționare a conflictelor. Și vom continua să facem acest lucru, pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale râului Nistru, care nu își doresc război sau destabilizare”, a declarat șefa statului. „Neutralitatea este în Constituție și cetățenii decid dacă trebuie schimbată Constituția sau nu. Noi vedem în sondaje că majoritatea cetățenilor în continuare susțin neutralitatea. Noi respectăm alegerea cetățenilor pentru că așa funcționează democrația”, a spus Maia Sandu în martie 2023, într-o intervenție la Moldova 1.
Potrivit lui Valeriu Pașa, expert al Centrului Analitic Watchdog, promovarea narațiunii despre intenția autorităților de a implica țara într-un conflict militar este unul din instrumentele războiului hibrid, pentru a induce panica în societate. „Exemplu sunt și declarațiile Marinei Tauber care spunea că autoritățile moldovenești ar pregăti pentru 17 aprilie provocări în Transnistria. Nu s-a întâmplat nimic. Nici nu se putea întâmpla. Autoritățile moldovenești au declarat în repetate rânduri că avem nevoie de pace, că suntem o țară neutră”, a precizat V. Pașa pentru Stopfals.md. Falsurile despre o pretinsă implicare a R: Moldova sunt promovate intenționat de către politicienii pro-ruși din câteva motive. „În primul rând, își doresc să fie pe placul electoratului care este influențat de propaganda Kremlinului și care crede în astfel de sperietori. În al doilea rând, ei încearcă să placă și prietenilor pe care îi au la Moscova pentru a beneficia de susținerea acestora”, a adăugat expertul.
FALS 2: NATO construiește o bază militară în R. Moldova
Narațiunea falsă precum că NATO sau SUA ar construi obiective militare pe teritoriul Republicii Moldova, răspândită și anterior, a fost reluată de unele media pro-ruse cu ocazia vizitei din luna mai 2023, la Chișinău, a președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul Robert Bauer. Într-un articol de pe Comunistul.md, intitulat „Minciuni de admiral”/„Адмиральская лапша”, autorul afirmă: „S-a ajuns până la construcția unei baze militare a NATO în împrejurimile Chișinăului. Apropo, oare nu pentru inspectarea construcției a venit admiralul? Nu, nu!”. Articolul a fost preluat pe portalul Enews.md cu titlul: „Opinie: cine nu e orb, vede că NATO îi pregătește Moldovei soarta Ucrainei”, iar de aici a fost distribuit și comentat pe Facebook.
Solicitat de Stopfals.md, Serviciul de presă al NATO a dezmințit informația. „Nu există planuri de a crea o bază militară în Moldova. Deplasarea amiralului Bauer a avut un scop total diferit: să vorbească despre cooperare și schimb de expertiză”, ne-a răspuns Eleonora Russell, consilieră pentru afaceri publice și comunicare strategică în Oficiul NATO de la Bruxelles.
Ministerul Apărării al R. Moldova a calificat afirmația drept fals. „Armata Națională a devenit, în ultima perioadă, una dintre cele mai atractive ținte pentru dezbateri și știri false. Unul din subiectele cu care se încearcă manipularea opiniei publice este construirea unei baze militare NATO în preajma Chișinăului. Informația este un fals. În Republica Moldova, care este stat neutru, nu se intenționează construirea unei baze militare NATO”, a informat ministerul. Totodată, instituția a confirmat anunțul făcut în luna aprilie de ministrul Apărării Anatolie Nosatîi că în apropiere de Chișinău va fi ridicată o bază militară modernă, dar ea va aparține statului nostru și va fi construită cu bani din bugetul de stat.

FALS 3: R. Moldova se pregătește să atace militar regiunea transnistreană
Acest fals a fost distribuit intens prin intermediul mai multor canale: declarații ale politicienilor, emisiuni și postări pe platformele de social media.
În martie 2023, ex-vicepreședinta fostului partid „Șor”, Marina Tauber, a declarat că autoritățile ar pregăti „o provocare” militară pe Nistru, în a doua zi de Paște. În acest sens, a sugerat deputata, autoritățile ar fi comandat mai multe sicrie. Stopfals.md a scris despre acest fals. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a afirmat atunci că declarațiile deputatei sunt falsuri menite să provoace frică și dezbinarea societății. Contactați de Radio Moldova, reprezentanții Combinatului Servicii Funerare, din municipiul Chișinău au negat afirmațiile Marinei Tauber și au spus că nu au primit comenzi suplimentare de sicrie.
În primăvara anului 2023, pe rețelele de socializare acest fals a mai apărut sub forma unui filmuleţ care a acumulat peste 160 de mii de vizualizări. Autorul filmuleţului, cu pseudonimul Latinii Kassianii, relatează despre exercițiul militar JCET-2023 (Joint Combined Exchange Training), desfășurat în Moldova în perioada 27 martie – 7 aprilie. Ce-i drept, în realitate bărbatul n-a făcut decât să citească integral un material publicat de site-ul ziarului „Moskovskii komsomoleț”, doar că a omis să menționeze acest lucru. Autorul filmulețului afirmă că exerciţiul JCET-2023, desfășurat de Moldova în comun cu armatele Marii Britanii, României şi SUA, ar fi „o pregătire pentru o operaţiune împotriva Transnistriei”. Se menţionează că de pregătire se fac vinovate autoritățile moldovene, iar pentru „a soluţiona problema", trebuie susținute forțele de opoziție.
Stopfals.md a abordat și acest subiect. În materialul publicaţiei „Moskovskii komsomoleț”, exerciţiul JCET-2023 este prezentat de parcă ar fi organizat special pentru „pregătirea operaţiunii împotriva Transnistriei”. Anume pe această afirmaţie se bazează majoritatea acuzaţiilor în adresa Occidentului şi actualei guvernări din R. Moldova. Însă responsabili de la Ministerul Apărării al R. Moldova menţionează că exerciţiul JCET se desfășoară de mai bine de 10 ani, cu participarea nu doar a militarilor din SUA. „Exerciţiul JCET are loc din anul 2009. La el au participat și colegi din armatele României și Marii Britanii. Desfășurarea acestui exercițiu nu are nicio legătură cu Transnistria. Este un exercițiu planificat care, așa cum am specificat, se desfășoară anual”, a declarat Ala Diaconu, purtătoarea de cuvânt a ministerului. Exercițiul JCET nu a avut loc în premieră în 2023, iar mass-media a relatat anual despre eveniment. Exercițiul respectiv s-a desfășurat inclusiv în perioada când la guvernare se afla Partidul Socialiștilor, însă acest lucru a fost trecut sub tăcere în articolul din „Moskovskii komsomoleț”.
Afirmația precum că autoritățile constituționale sunt gata să atace Transnistria se regăsește și într-un filmuleț, distribuit de mai mulți internauți, în care apare jurnalista din Ucraina Diana Pancenko, care în țara sa a fost inclusă în lista trădătorilor, fiind dată în urmărire de organele de anchetă. În emisiunea «Взгляд Панченко», publicată pe 8 octombrie 2023, moderatoarea spune că R. Moldova „calcă pe urmele Ucrainei”, iar Chișinăul „este gata să atace Transnistria”. Stopfals.md a dezmințit aceste falsuri într-un articol în care a analizat „tezele” din emisiunea de propagandă.
FALS 4: R. Moldova se înarmează la ordinul SUA
În 2023, acest fals a apărut nu o singură dată în spațiul public din R. Moldova. Probabil una dintre primele declarații de rezonanță la acest subiect îi aparține fostului șef al statului, Igor Dodon, care a declarat la postul de televiziune cu acționariat rusesc „Primul în Moldova” că SUA a ordonat actualei conduceri a R. Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament „Cu toții vedem că Moldova a început să se înarmeze. Cheltuielile pentru agricultură și infrastructură sunt reduse, iar pentru apărare – mărite. Înțeleg, că sunteți forțați de americani să faceți asta, dar trebuie de avut propriul cap pe umeri. Trebuie să cumpărăm acum patroane, automate și tunuri sau să hrănim oamenii?”, a declarat Igor Dodon, în decembrie 2022.
Afirmațiile sunt speculative, iar realitatea este diferită de ce spune Dodon, după cum a arătat portalul Stopfals.md. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost votat în a doua lectură pe 22 decembrie 2022. Pentru bugetul Ministerului Apărării este prevăzută suma de 1,697 miliarde de lei (circa 85 de milioane de euro), în creștere cu 795 de milioane de lei față de anul trecut, dar asta nu înseamnă că „Moldova se înarmează”. Este vorba, în principal, de cheltuieli suplimentare pentru asigurarea și majorarea salariilor celor circa 6.500 de militari și a personalului auxiliar, dar și unele cheltuieli logistice, cam jumătate din cheltuielile pe sectorul „Apărare Națională” fiind destinate remunerării personalului. În document nu sunt planificate surse pentru procurarea de armanent, precum tunuri, așa cum afirmă Dodon.
Pe 13 decembrie, la Forumul Integrării Europene care a avut loc la Chișinău, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a declarat că, după majorarea bugetului din 2023, R. Moldova va aloca pentru apărare 0,56 din Produsul Intern Brut (PIB), precizând că un buget militar normal al unui stat neutru ar trebui să fie de 1-2% din PIB. Până în prezent bugetul apărării R. Moldova era de sub 0,4% din PIB, fiind unul din cele mai mici din lume.
Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, bugetele prevăzute pentru apărare au fost în creștere de la an la an, inclusiv atunci când Guvernul era condus de Ion Chicu, premierul agreat de socialiști, iar ministru al Apărării era Victor Gaiciuc. Potrivit Ziarului de Gardă, Igor Dodon este nașul fiului mai mic al lui Gaiciuc.
Experții militari consultați de Stopfals.md au confirmat că declarațiile lui Dodon sunt manipulatoare și că achizițiile de armament sunt niște procese transparente.
„Dacă vorbim despre puncte procentuale, este adevărat că bugetul destinat apărării a crescut cu circa 70%. Desigur pentru Republica Moldova este o creștere spectaculoasă, dacă luăm în considerație faptul că în ultimii 10 ani sectorul apărării primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB”, spune Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Cu toate acestea, sumă este mică în comparație cu alte state. „Bunăoară, Georgia, care nu este membră NATO și UE, a alocat în 2022 pentru apărare circa 1,7% din PIB. Deci, putem observa că Moldova, deși se confruntă cu aceleași amenințări, alocă pentru sectorul apărării mai puține resurse decât țările similare ca mărime și potențial din regiune”, a adăugat experta. Republica Moldova trebuie să aibă capabilitatea militară necesară pentru a face față unei agresiuni armate, în condițiile în care Rusia continuă politicile sale agresive față de țările din spațiul ex-sovietic în încercarea de a-și restabili dominația asupra lor, consideră Elena Mârzac.
„Moldova trebuie să-și mărească capacitatea de apărare, pentru a oferi un nivel minim de securitate în actualul context al invaziei militare a Rusiei în Ucraina”, a declarat și Angela Grămadă, președinta Experts for Security and Global Affairs (ESGA) la emisiunea „Punctul pe AZI” de la TVR Moldova. Iar Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown (SUA), specializată în securitatea europeană și a Mării Negre, este convinsă că Republica Moldova nu poate asigura securitatea cetățenilor dacă nu investește în apărare.
„Ceea ce face domnul Dodon este o interpretare tendențioasă ce prinde la publicul care nu cunoaște și nu înțelege domeniul securității și apărării. Lucrurile trebuie explicate pentru ca oamenii să cunoască și să nu fie manipulați”, a declarat pentru Stopfals.md Marin Butuc, expert și cercetător, conferențiar universitar și șef al școlii doctorale „Științe militare și de securitate” al Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun".
FALS 5: Ucraina va transforma R. Moldova într-un hub pentru livrarea echipamentelor militare
Activistul pro-rus și anti-ucrainean Mihail Ahremțev, care este și președinte al Partidului Politic „Ai Noștri”, a afirmat că „Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru transportarea echipamentelor militare, a armelor, muniției”. Afirmația a fost făcută într-o postare pe Facebook, la scurt timp după ce conducătorii celor două întreprinderi de stat de cale ferată, Oleg Tofilat („Calea Ferată din Moldova”) și Evghen Liașcenko („Ukrzaliznytsia”), au semnat la Vinnița, pe 31 mai, memorandumul care prevede reconstrucția unui tronson moldovenesc de cale ferată.
Afirmația este falsă, după cum a arătat Stopfals.md. Prin memorandumul de cooperare, partea ucraineană s-a angajat să ajute la reconstrucția unui tronson de cale ferată în R. Moldova. Acesta va contribui la securitatea alimentară și nu este destinat transportării muniției. Atât în comunicatul de presă al „Căii Ferate din Moldova”, cât și în cel al „Ukrzaliznytsia” se menționează că reconstrucția acestui coridor feroviar este un pas important în fortificarea cooperării comerciale și economice dintre Moldova și Ucraina. „Proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei”, se spune în comunicatul Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. Cu toate acestea, Ahremțev a dezinformat intenționat, afirmând că scopul ar fi unul militar și anume transportarea munițiilor pe acest tronson feroviar.
Mihai Avasiloaie,
Stopfals.md
Vezi și: (VIDEO) 2023: Top 5 falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova
Nu crede falsurilor și manipulărilor! Gândește și analizează.
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
#NuDezinformării #StopFals #API
Topul site-urilor care au promovat falsuri și manipulări în 2023
În 2023, Stopfals.md a continuat să monitorizeze spațiul mediatic, reușind să demaște falsuri și manipulări, dar și sursele care propagă acest tip de conținut. Într-un top al surselor media din R. Moldova care, pe parcursul anului trecut, au promovat cele mai multe falsuri și manipulări, figurează în special site-urile cu politică editorială pro-Kremlin. Printre acestea și site-uri blocate la cererea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pe motiv că pot genera „tensiuni ori conflicte sociale”.
Kp.md - sperietoarea LGBT, tabere de migranți și distrugerea grădinițelor
Pe parcursul anului 2023, site-ul Kp.md, pagina web a ziarului de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”, a publicat cele mai mai multe manipulări și informații false. În octombrie 2023, site-ul Kp.md a fost blocat la cererea SIS, însă și-a continuat activitatea portalulului pe o nouă adresă web: md.kp.media.
În ianuarie 2023, Kp.md a titrat că în R. Moldova va urma recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, această „obligativitate” venind din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Stopfals.md a demonstrat că în articol a fost distorsionată hotărârea CtEDO care a condamnat Rusia pentru refuzul de a înregistra căsătoriile a trei cupluri de persoane de același sex. Aceeași informație falsă a fost diseminată și de site-ul Vedomosti.md.
În alt articol al Kp.md se afirma că în şcolile din R. Moldova sunt scoase din uz noţiunile de „mamă” şi „tată”, acestea fiind înlocuite cu „părinte 1, părinte 2”, lucru care ar avea legătură cu promovarea LGBT. Stopfals.md a demontat acest fals. La fel, portalul nostru a dezmințit și informația speculativă lansată de Kp.md, potrivit căreia în R. Moldova banii în numerar vor fi retrași din circulație.
O altă „știre” falsă a fost că pensionarii ucraineni veniți în Moldova beneficiază de pensii de la buget, în detrimentul pensionarilor moldoveni. În 2023, Stopfals.md a demonstrat și faptul că site-ul Kp.md a mințit despre „distrugerea grădiniţelor de copii”, într-un articol intitulat „Am trăit prea bine înainte de PAS: Moldova s-a apucat de grădinițe urmând modelul de distrugere a școlilor”.
În multe din articolele publicate de acest site sunt distorsionate sau inventate declarații ale unor oficiali, cu scop de manipulare a opiniei publice. Astfel, o declarație a președintei Maia Sandu a fost trunchiată până la afirmația falsă că „cei care nu vor vota cu PAS nu vor primi bani europeni”. Ulterior, Kp.md a scris că și președintele Parlamentului, Igor Grosu, ar fi declarat că primăriile care nu împărtășesc ideologia partidului aflat la guvernare trebuie să rămână fără bani. Acest fals a fost publicat nu doar de Kp.md, dar și de site-uri ca Actualitati.md și Рcrm.md. Redacția Stopfals.md a demonstrat că este vorba de o versiune incompletă și trunchiată a celor spuse de Igor Grosu în cadrul unei emisiuni televizate.
Într-un alt caz, portalul nostru a arătat că site-ul Kp.md și fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, au distribuit simultan falsuri electorale asemănătoare, referitoare la salariile medicilor și profesorilor, majorate înaintea alegerilor locale. Spre sfârșitul anului 2023, același site a scris că Germania propune deschiderea taberelor de migranți în Republica Moldova, citând un politician german de opoziție. Stopfals.md a arătat că, în realitate, o asemenea decizie oficială a Guvernului Germaniei nu există, iar declarația politicianului german a fost calificată de ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, ca „o idee de-a dreptul copilărească”.
Kp.md, care la finele anului 2023 și-a schimbat adresa web în md.kp.media, este pagina web a publicației „Комсомольская правда в Молдове”, cunoscută ca instituție media pro-Kremlin. Politica editorială a site-ului urmărește răspândirea narațiunilor false ale propagandei ruse, inclusiv prezentarea Uniunii Europene, NATO și SUA de o manieră negativă. Potrivit unei investigații a portalului Newsmaker.md, în 2023 „Комсомольская правда в Молдове” și pagina web a acesteia au ajuns sub controlul oligarhului fugar Ilan Șor, fostul președinte al Partidului Șor, declarat neconstituțional. Oficial, publicația aparține agenției de publicitate „Media Contact”, deținută de compania din Rusia „Медиа Инвест Сервис”. Anterior, publicația aparținea companiei „Komsomolskaya Pravda - Basarabia” care, la rândul său, aparținea companiei „Exclusiv Media” SRL, deținută de soția deputatului socialist Corneliu Furculița, Ludmila Furculița.
Noi.md - Soros și pământurile, criza globală de alimente și refugiații veniți la Chișinău
Și publicația web Noi.md a răspândit anul trecut informații false și manipulatorii.
În februarie 2023, portalul a publicat un articol în care scria că Thailanda se pregătește să anuleze contractele de livrare a vaccinurilor Pfizer după ce Prințesa Thailandei, Bajrakitiyabha Narendira Debyavati, ar fi intrat în comă la circa trei săptămâni de la administrarea celei de-a treia doze de vaccin. Stopfals.md a demonstrat că afirmația este falsă și a fost promovată de un medic conspiraționist. O altă informație falsă răspândită de Noi.md este că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina s-ar face responsabilă de criza globală de alimente.
Într-un alt caz, Noi.md a dezinformat că peste 300 de refugiați de război din Tel Aviv au ajuns la Chișinău. Stopfals.md a constatat că informația este falsă și că acest număr este cel al moldovenilor care au cerut ajutor pentru a reveni acasă din Israel și nicidecum numărul refugiaților. Acest portal a scris și că premierul Dorin Recean a cerut anularea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Stopfals.md a demonstrat că Recean nu a declarat că scrutinul ar trebui invalidat, ci a spus că trebuie mai întâi să aşteptăm decizia Curţii de Apel Comrat la acest subiect. Falsul a servit temei și pentru o știre publicată de portalul Gagauzinfo.md. Portalul Noi.md a scris și că fiul lui George Soros va primi de la Ucraina 400 km pătrați de teren pentru îngroparea deșeurilor periculoase. Și de această dată, Stopfals.md a demonstrat că această informație este falsă.
Pe site-ul Noi.md nu sunt publicate date despre proprietari sau beneficiari. Portalul aparține oficial companiei „MLD Media” SRL, condusă de un oarecare Constantin Burghiu. Firma are șase fondatori, dintre care cinci sunt companii controlate de omul de afaceri Vasili Chirtoca, fost consilier municipal din partea PSRM. În total, cele cinci companii dețin aproape 98% de acțiuni.
Vedomosti.md - LGBT și sperietoarea NATO
Clasamentul surselor media care au răspândit falsuri în anul 2023 este completat de portalul Vedomosti.md, pagină web a ziarului „Молдавские Ведомости”, blocată de autoritățile moldovenești în preajma alegerilor locale generale din toamna anului 2023 pe motiv că pot genera „tensiuni ori conflicte sociale”. Ulterior, portalul și-a schimbat denumirea în evedomosti.md.
Stopfals.md a demonstrat că Vedomosti.md și Kp.md au tirajat falsul că în Republica Moldova va urma recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, această „obligativitate” venind din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). De fapt, în articol a fost distorsionată hotărârea CtEDO care a condamnat Rusia pentru refuzul de a înregistra căsătoriile a trei cupluri homosexuale. Faptul că România a recunoscut căsătoriile între persoanele de același sex a fost o altă informație falsă publicată de Vedomosti.md și demontată de Stopfals.md.
Într-un alt articol publicat pe Vedomosti.md se afirma că prin modernizarea tronsoanelor feroviare, R. Moldova „deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina”, speculându-se că țara noastră este atrasă de NATO în război. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals, informând că modernizarea căilor feroviare a fost planificată încă înainte de începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Vedomosti.md este versiunea online a publicației tipărite „Молдавские Ведомости”, fondată în 1995, care publică periodic articole care conțin falsuri și dezinformări specifice narațiunilor propagandistice ale Federației Ruse.
Gagauzinfo.md - amendamente anti-Găgăuzia și invalidarea mandatului de bașcan
În clasamentul surselor care au răspândit informații false și manipulatorii se află și portalul Gagauzinfo.md, o publicație regională care acoperă, preponderent, evenimentele din UTA Găgăuzia.
Site-ul a scris că prim-ministrul Dorin Recean a cerut anularea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Portalul nostru a demonstrat că informația este falsă. Ea a fost răspândită și de portalurile Point.md și Omg.md.
În decembrie 2023, Gagauzinfo.md a scris că autorităţile centrale au aprobat amendamente care lezează drepturile găgăuzilor şi ale vorbitorilor de rusă prin faptul că în R. Moldova legile nu vor mai fi publicate în limba rusă. Redacția Stopfals.md a aratăt că, în realitate, amendamentele prevedeau că legile vor fi publicate în Monitorul Oficial doar în limba română, or platforma în cauză este una juridică, iar, odată traduse, legile nu au valoare juridică. Totuşi, versiunea rusă a legilor şi actelor va fi publicată în continuare pe site-ul Legis.md.
Site-ul Gagauzinfo.md a fost fondat în 2008 și aparține companiei „Iusivmedia” SRL, fondată și administrată de Iulia Spatarenco. Reporterii TV8 au demonstrat într-o investigație că în campania electorală din 2019, Spatarenco a fost trezoriera Irinei Vlah, fost bașcană a Găgăuziei. Publicația prezintă în mod regulat Rusia în lumină pozitivă, iar Uniunea Europeană și România sunt prezentate negativ.
Enews.md - sperietoarea NATO și criza globală de alimente
Și portalul Enews.md a ajuns în atenția Stopfals.md, după ce în 2023 a publicat mai multe informații false și manipulatorii. În octombrie 2023, site-ul a fost blocat la cererea SIS.
Într-un caz, Stopfals.md a demonstrat că acest portal se face responsabil de publicarea falsului precum că NATO construiește o bază militară în Moldova, iar amiralul Robert Bauer a venit să inspecteze construcția.
Redacția Stopfals.md a identificat pe portalul Enews.md și un material la baza căruia a stat informația falsă că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina este responsabilă de criza globală de alimente. Aceeași informație falsă a fost tirajată și de Noi.md.
Enews.md, care și-a schimbat denumirea web în Enewsmd.online, o are în calitate de fondatoare pe Iulia Semionova, președinta Asociației Jurnaliștilor vorbitori de limbă rusă din R. Moldova. În mandatul de șef de stat al lui Igor Dodon, Iulia Semionova a fost membră a Comisiei pentru mass-media și comunicare în Consiliul Societății Civile pe lângă Președintele R. Moldova, creat de același Igor Dodon.
Victoria Borodin,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
(VIDEO, INFOGRAFIC) 2023: Top 5 falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova
Majoritatea populației Republicii Moldova este împotriva aderării la Uniunea Europeană (UE), care nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse și oferă R. Moldova doar credite la dobânzi exorbitante. În același timp, UE condiționează oferirea de granturi prin creșterea vârstei de pensionare și propaganda LGBT, iar Parlamentul European a cerut Republicii Moldova să legalizeze căsătoriile dintre persoanele de același sex și să permită vânzarea pământului către străini. Aceste falsuri au fost printre cele mai intens promovate în anul 2023 în Republica Moldova, atunci când vorbim despre procesul de aderare la Uniunea Europeană și relația cu blocul comunitar. Falsurile au fost propagate în mod special de politicieni pro-ruși și publicații online cu politică editorială pro-Kremlin.
FALS 1: UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse
Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a declarat în noiembrie 2023, într-un interviu pentru Sputnik Moldova, că din cauză că UE se confruntă cu o amplă criză politică, socială, economică și demografică, nu mai are resurse și nu-și mai poate permite extinderea.
Portalul Stopfals.md a demonstrat că această declarație nu corespunde adevărului. Delegația UE în R. Moldova a subliniat că în blocul comunicat nu există nicio criză socio-economică. „Extinderea este una dintre cele mai de succes politici ale UE și continuă să fie pe primul loc pe agendă, așa cum au demonstrat deciziile recente de a include în acest proces încă trei țări, inclusiv R. Moldova. Aceste decizii au fost adoptate de toate statele membre ale UE în unanimitate. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța pe care statele membre ale UE o acordă extinderii. Nu există nicio criză socială și economică în UE, iar cifrele referitoare la performanța economiilor UE și a piețelor muncii sunt cea mai bună dovadă în acest sens”, se arată într-un răspuns oferit portalului Stopfals.md de reprezentanții Delegației UE la Chișinău.
Statisticile, dar și prognozele organizațiilor internaționale de profil, îl contrazic pe deputat. Acestea arată că deși creșterea economică a UE este mică, nu este vorba de criză. Potrivit Eurostat, economia Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în primele nouă luni ale anului 2023. Ultimul studiu al Fondului Monetar Internațional, publicat în luna octombrie, arată că după creșterea economică de 3,3% în zona euro în 2022, pentru acest an este prognozată o majorare de 0,7%, iar în 2024 - de 1,2%.
La o lună după afirmațiile lui Țîrdea privind imposibilitatea extinderii UE din cauza lipsei resurselor, liderii statelor membre au decis să deschidă negocierile de aderare la blocul comunitar cu Ucraina și R. Moldova.
FALS 2: Majoritatea populației este împotriva aderării la Uniunea Europeană
Potrivit secretarului executiv al Platformei „Uniunea Populară”, Veaceslav Perju, marea majoritate a cetățenilor din R. Moldova optează pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, nu pentru aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru „Sputnik на русском”, publicat pe 16 noiembrie 2023.
„Se creează impresia că există două realități: poporul și datele sondajelor sugerează că marea majoritate a moldovenilor se pronunță pentru intensificarea relațiilor de prietenie cu Rusia și cu alte țări din CSI, la fel, ei se pronunță pentru statalitatea moldovenească, pentru istoria Moldovei, pentru limbă. Însă Președinta, Parlamentul și Guvernul reprezintă, de fapt, o forță unită prooccidentală și optează pentru un alt vector. Situația în cauză este uimitoare. Iar marea majoritatea în țara noastră este extrem de preocupată de această situație”, a afirmat Perju. Aceste declarații au fost distribuite și pe alte platforme online.
Stopfals.md a dezmințit acest fals. Conform majorității sondajelor de opinie efectuate și făcute publice în ultimii ani în R. Moldova, ideea privind aderarea la Uniunea Europeană se bucură de susținerea majorității cetățenilor.
Astfel, sondajul „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, realizat de IPRE și CBS-AXA și făcut public la 11 iulie 2023 denotă că 59,2% dintre cetățeni susțin aderarea Moldovei la UE, iar, în eventualitatea unui referendum la acest subiect, 55,4% dintre cetățeni ar vota „pentru” și 30,6% ar vota „contra”.
Totodată, sondajul de opinie anual, ediția 2023, al Programului „VECINII UE de la Est”, realizat în februarie și făcut public în septembrie, arată că percepțiile moldovenilor față de UE se îmbunătățesc cu fiecare an. Potrivit rezultatelor sondajului, 62% dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE (+10% față de părerile din 2016), în comparație cu doar 8% care au o părere negativă (în scădere de la 17% în 2016).
Rezultatele ultimului „Barometru” al companiei iData, publicat la 2 noiembrie 2023, sugerează că 60,6% dintre respondenți susțin aderarea R. Moldova la UE, în comparație cu 33,1% care s-au declarat împotrivă.
Conform Barometrului Opiniei Publice, publicat de IPP la 4 septembrie 2023, dacă va fi organizat un referendum privind aderarea Moldovei la EU atunci 49,7% dintre respondenți ar vota „pentru”, iar 32,8% s-ar pronunța „împotrivă”. În general, rezultatele BOP din ultimii trei ani demonstrează, cu unele excepții, că majoritatea cetățenilor ar susține aderarea Republicii Moldova la UE, chiar dacă pe parcursul ultimului an această susținere s-a diminuat un pic.
Preferințele populației față de statutul de membru al UE s-au conturat și în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, precum și în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. La scrutinul local partidele proeuropene au acumulat aproape 60% din voturi, iar PAS, formațiunea aflată acum la guvernare, a acumulat 52,80% din sufragii. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, Maia Sandu, candidată proeuropeană, și-a asigurat 57,72% din voturi, devansându-l pe oponentul său Igor Dodon (42,28%), care se pronunța pentru extinderea integrării în CSI și o cooperare mai strânsă cu Rusia.

FALS 3: UE nu-i mai oferă granturi R. Moldova, ci doar credite la dobânzi exorbitante
Pe 16 noiembrie 2023, Bogdan Țîrdea a publicat o secvență dintr-un interviu oferit Sputnik Moldova, într-un context în care încerca să argumenteze că Uniunea Europeană este la „marginea prăpastiei” și pe „punctul de a exploda”: „UE nu are bani pentru extindere, nici pentru investiții, nici pentru ajutor real. Nu vedeți că ne dă doar credite la procente nebune și în condiții sălbatice?”.
Portalul Stopfals.md a scris că datele furnizate de Guvern și de structurile europene denotă că afirmațiile lui Țîrdea sunt false, iar UE rămâne unul dintre cei mai mari donatori externi ai Republicii Moldova. Delegația Uniunii Europene la Chișinău a notat, într-un comentariu pentru Stopfals.md, că în ultimii doi ani UE a pus la dispoziția R. Moldova sprijin financiar de peste 1,2 miliarde de euro, dintre care mai mult de jumătate reprezintă granturi, adică asistență nerambursabilă.
„Guvernul RM negociază cu UE Planurile Anuale de Acțiuni (PAA) finanțate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). PAA cuprind proiectele ce vor fi finanțate prin asistență nerambursabilă de Comisia Europeană”, potrivit unei note informative transmise pentru Stopfals.md de secretarul de stat la Ministerul Finanțelor, Ion Gumene. Astfel, în 2021 PAA a prevăzut asistență nerambursabilă Republicii Moldova în valoare de 52 de milioane de euro, în 2022 - 40, iar în 2023 - 31 de milioane de euro.
În plus, la 2 iulie 2021, Comisia Europeană a aprobat Documentul Comun de Lucru (Joint Staff Working Document) 4 - Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic post-2020, care prevede 5 inițiative emblematice (flagships) pentru Republica Moldova, finanțate de UE. Este vorba de o sumă totală de peste 1,6 miliarde de euro pentru domenii ca dezvoltarea infrastructurii și conectivității rutiere, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea eficienței energetice. Acești bani sunt oferiți ca împrumuturi, granturi și scheme de garantare.
Trebuie precizat că și anul viitor Uniunea Europeană va oferi granturi Republicii Moldova, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru 2024. Mai exact, este vorba de 62,5 milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară (MFA) și sprijin bugetar.
FALS 4: Parlamentul European a cerut R. Moldova să legalizeze căsătoriile dintre persoanele de același sex și să permită vânzarea pământului către străini
Unele dintre narațiunile vechi ale propagandei pro-Kremlin, care se referă la „căsătoriile persoanelor de același sex” și „vânzarea pământului străinilor”, au fost promovate în R. Moldova și în 2023. În acest scop, încă din decembrie 2022, ca „rampă de lansare” a fost folosită o Rezoluție a Parlamentului European.
Astfel, pe rețelele sociale, dar și în unele surse media cu politică editorială pro-Kremlin, au fost promovate speculații legate de Rezoluția Parlamentului European cu privire la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. În mesajele diseminate se menționează că autoritățile europene ar impune autoritățile moldovenești să legalizeze căsătoriile dintre persoane de același sex sau să permită vânzarea de terenuri agricole către cetățenii străini.
Site-ul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a publicat un comunicat în care anunță că „se opune categoric mai multor puncte” din Rezoluție. Narațiunea „căsătoriilor persoanelor de același sex” a fost folosită și de PSRM în ultimele campanii electorale. De această dată, socialiștii au afirmat că Parlamentul European, prin această Rezoluție (punctul 52), „solicită autorităților moldovenești să legalizeze căsătoriile dintre persoane de același sex, ceea ce reprezintă o insultă directă la adresa credinței creștin-ortodoxe a poporului moldovenesc, a valorilor tradiționale, a bazelor și moralei societății moldovenești”.
În realitate, Rezoluția include mai multe recomandări și propuneri, și nu condiționalități, iar experții consideră că aceste speculații urmăresc denigrarea UE. Portalul Stopfals.md a dezmințit aceste falsuri aici și aici.
FALS 5: UE condiționează oferirea de granturi prin creșterea vârstei de pensionare și propaganda LGBT
Grigorii Uzun, fost candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, a afirmat în campania electorală că orice grant de la UE și orice împrumut de la FMI prevăd condiții ca promovarea propagandei LGBT în școli și creșterea vârstei de pensionare. „Orice grant care ajunge în Moldova sau, în particular, în Găgăuzia… credite de la Fondul Monetar Internațional, toate se oferă sub anumite condiții. Se cere, în schimb, ridicarea vârstei de pensionare, apoi va trebui să implementăm valori care ne sunt străine, ca copiilor în școli să li se predea valorile LGBT”, a declarat Uzun în aprilie 2023.
Ambele afirmații sunt narațiuni folosite frecvent de propaganda pro-Kremlin și nu corespund adevărului. UE nu a condiționat vreodată oferirea de granturi sau credite de propaganda LGBT în școli sau creșterea vârstei de pensionare. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals.
Mihai Avasiloaie,
Stopfals.md
Nu crede falsurilor și manipulărilor! Gândește și analizează.
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
#NuDezinformării #StopFals #API
Pe Facebook a apărut un video fals cu un pretins discurs al președintei Maia Sandu
Cu o zi înaintea alegerilor locale, desfășurate în Moldova la 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals, în care președinta Maia Sandu s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. Acest video este un deepfake (în traducere – fals profund), la fel şi vocea. Filmuleţul a reuşit să acumuleze peste 400 de mii de vizualizări pentru că promovarea sa a fost plătită.
De ce filmuleţul este un fals?
Acest video cu un pretins discurs al Maiei Sandu a fost publicat de pe contul „Moldova Prietenoasă”, creat în mai 2023. Filmulețul a fost promovat cu ajutorul publicităţii pe Facebook, iar acest lucru explică de ce a avut o audienţă atât de mare.


La începutul video-ului, o prezentatoare de la postul public de televiziune Moldova 1 le propune telespectatorilor să urmărească mesajul preşedintei țării. Ulterior, pe ecran apar imagini false, în care pretinsa Maia Sandu ar spune că este îmbrăcată în negru din motiv că în Moldova „este înmormântată democraţia”. Mai apoi, ea menţionează că în ultima perioadă au crescut tarifele pentru toate serviciile şi adaugă că îşi recunoaşte responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat. La finalul filmuleţului, persoana din imagini cheamă electoratul să voteze pentru Vasile Bolea, care a fost candidatul Partidului „Renaştere” pentru funcția de primar de Chișinău. Practic tot filmuleţul are ca fundal sonor cântecul „Șansa ta”. Reamintim că partidul denumit „Șansă”, un satelit al partidului „Şor” recunoscut neconstituţional, a apărut cu puţin timp înainte de alegeri, iar la 3 noiembrie a fost retras din cursa electorală pentru că a beneficiat de finanţare ilegală prin intermediul oligarhului fugar Ilan Şor.
Faţa şi vocea protagonistei acestui filmuleţ seamănă cu faţa și vocea Preşedintei Moldovei, totuşi, dacă ne uităm mai atent, remarcăm o lipsă de sincronizare a buzelor persoanei din imagine cu cuvintele articulate. Acest lucru este foarte evident. De obicei, astfel de filmuleţe sunt produse în felul următor:
- Este ales cineva cu o constituţie asemănătoare persoanei care va fi copiată, în acest caz vorbim despre Maia Sandu;
- Este înregistrat un video cu discursul persoanei selectate;
- Video cu persoana respectivă este editat cu ajutorul unor instrumente de creare a deepfake-ului, faţa protagonistului real fiind înclocuită cu faţa persoanei publice;
- Cu ajutorul unui soft special, este editată și vocea, pentru a fi asemănătoare celei a viitoarei victime a deepfake-ului.
În fond, instrumentele respective seamănă cu aplicaţiile gratuite din telefon care propun utilizatorilor să includă camera, să o îndrepte spre faţa lor, iar apoi aceasta va fi înlocuită cu imaginea unui pisoi, de exemplu, sau a unei persoane publice. În cazul deepfake-ului, mecanismul este similar.
Cum identificăm un deepfake?
Crearea unui deepfake devine mai accesibilă şi mai realistă cu fiecare zi. În acest mod a fost creat un video fals în care apare cunoscutul actor american Morgan Freeman.

Totuşi, pentru a realiza un deepfake, este nevoie de abilităţi, timp şi, uneori, de un calculator performant. Deseori, astfel de video-uri sunt făcute fără prea multă acuratețe și precizie. Respectiv, dacă ne uităm mai atent, vom remarca o lipsă de sincronizare dintre cuvintele articulate şi mişcarea buzelor, vom observa că un ochi se închide, iar celălalt nu, iar mişcările sprâncenelor şi pomeţilor sunt nenaturale. Aceste detalii sugerează clar că este un video dubios. Dacă ne referim la voce, situaţia este mai complicată. Graţie reţelelor neuronice, vocea poate fi trucată atât de bine, încât practic nu poate fi deosebită de cea reală. În acest caz, în ajutor ne vine regula generală despre sursa informaţiei.
Dacă aţi observat un video dubios, verificaţi cine şi unde l-a postat. De obicei, astfel de filmuleţe sunt distribuite de pe conturi create ad-hoc, unde lipsesc pozele utilizatorului în cauză, precum şi alte informaţii de contact. Ulterior, utilizatorii care au crezut că filmuleţul respectiv este veridic, încep să-l posteze pe paginile lor şi să-l distribuie. La fel, trebuie să verificăm informaţia consumată. Mesajele unor oficiali, inclusiv cele ale şefilor de stat, întotdeauna pot fi găsite şi verificate pe paginile oficiale ale Preşedinţiei, Guvernului, altor autorităţi. Dacă declaraţia a făcut făcută în mass-media, atunci vom verifica instituţia de presă pentru care a fost făcută acea declarație.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
FALS: PAS pregătește lichidarea satelor, comunelor, orașelor și raioanelor
Candidata Partidului Comuniștilor (PCRM) pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a publicat pe Facebook un video, în care a declarat că autoritățile planifică să implementeze o reformă administrativă care presupune „lichidarea” satelor, comunelor, orașelor și raioanelor și comasarea mai multor sate în unul singur, unde va exista doar o primărie, un punct medical și o școală. Aceste afirmații sunt false. Potrivit Guvernului, Strategia de reformă a administrației publice are alte scopuri decât lichidarea localităților și nu se referă la școli, puncte medicale sau alte obiecte sociale. Principalul atu al acestei reforme este sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice.
La 18 octombrie curent, candidata PCRM pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Diana Caraman, a publicat în rețeaua Facebook un video în care, între altele, răspunde la o întrebare care se referă la reforma administrativ-teritorială: „«Желтые» готовят административно-территориальную реформу. Для чего? Как вы к этому относитесь?” (în traducere: „«Galbenii» pregătesc reforma administrativ-teritorială. Pentru ce? Ce atitudine aveți față de asta?”). Candidata PCRM la șefia Capitalei a răspuns: „Представители власти не скрывают что в дальнейшем они будут проводить административную реформу, а это значит ликвидировать села, коммуны, города и районы” (în traducere: „Reprezentanții puterii nu ascund că vor implementa în continuare reforma administrativă, iar asta înseamnă lichidarea satelor, comunelor, orașelor și raioanelor”).
Afirmația a fost repetată și în cadrul unei emisiuni la TVC21, publicată pe pagina de Facebook a postului TV. „По их плану, должны остаться девять районов, а это значит создание из 15-20 сел одного, с одной примэрией, с одной школой, с одним медицинским пунктом, с такой инфраструктурой” (în traducere: „Planul lor este să facă nouă raioane, iar asta înseamnă că 15-20 de sate vor fi comasate în unul, cu o singură primărie, o singură școală, un singur punct medical, cu această infrastructură”), a spus Caraman.
Guvernul: „Nu este adevărat că vor fi lichidate mai multe sate și comune”
Guvernul susține însă că Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (SRAP), aprobată la 15 martie, la care face referire Diana Caraman, nu prevede lichidarea localităților. Într-un răspuns remis portalului Stopfals.md, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că documentul, consultat public inclusiv cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și la mai multe sesiuni de consultări organizate în toată țara, stabilește, între altele, creșterea capacității instituționale a administrației publice locale (APL) prin implementarea cadrului legal existent, precum și a unui proces de consolidare teritorială voluntară. Astfel, fragmentarea excesivă de astăzi va fi în mare măsură eliminată, iar autoritățile publice vor fi capabile să furnizeze servicii de calitate, accesibile și adecvate cerințelor cetățenilor.
Este falsă și afirmația că după comasarea localităților va exista o singură școală, un singur punct medical și o singură primărie. „Strategia nu se referă la școli, puncte medicale sau alte obiecte sociale, care în continuare sunt modernizate în localitățile din toată țara prin programul guvernamental „Satul european” și „Satul european expres” în baza unor programe cu finanțare de stat”, se mai arată în răspunsul semnat de Daniel Vodă.
Care este scopul reformei și cât va costa
Guvernul consideră necesară reforma administrativ-teritorială, din mai multe motive: „APL-urile au capacitate instituțională limitată pentru furnizarea serviciilor publice locale, determinată inclusiv de tendințele demografice negative în mediul rural, fragmentarea teritorială excesivă, lipsa bazei de generare a veniturilor etc. APL au capacitate fiscală insuficientă și predictibilitate scăzută a politicilor fiscale la nivel central și local. Are loc alocarea neclară a responsabilităților între niveluri ale administrației publice locale (unele alocări financiare arbitrare ale APL II către APL I)”, se mai arată în răspunsul Guvernului.
Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea Programului constituie circa 1,3 miliarde de lei, care vor fi acoperite din contul mijloacelor alocate în bugetul de stat pentru autorităţile vizate, dar şi din asistenta partenerilor de dezvoltare.
Reformele administrativ-teritoriale precedente
De-a lungul anilor, au fost făcute mai multe reforme administrativ-teritoriale. Una dintre ele a fost pusă în aplicare între anii 1998 și 2003, când Republica Moldova a fost împărțită în nouă județe, un municipiu și două unități teritoriale. În 2003, când la putere era PCRM, a intrat în vigoare o nouă Lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și s-a revenit la raioane.
O nouă Strategie privind reforma adminstrației publice pentru anii 2016-2020 a fost propusă în timpul guvernului condus de Pavel Filip. Experții economici și cei în domeniul administrației publice locale propuneau ca mai multe localități să aibă un centru administrativ comun.
Potrivit unui studiu al Centrului Analitic „Expert Grup”, scopul principal al acestor fuzionări ar consta în „sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice. În acelaşi timp, în mai multe ţări au fost majorate și dimensiunile unităţilor administrative de nivel superior (regiuni), pentru a obţine economii de scară mai mari şi a le face mai competitive la nivel naţional şi internaţional”.
Narațiunea despre lichidarea satelor, folosită drept sperietoare electorală
Nu este prima oară când narațiunea despre „lichidarea satelor” este folosită în campaniile electorale drept sperietoare. Înaintea alegerilor parlamentare din 2021, portalurile cu politică editorială pro-PSRM au publicat articole în care au afirmat că „planul distructiv al partidelor de dreapta și al președintelui actual Maia Sandu este de a lichida două treimi din raioane și sate după alegeri”, făcând referire la una din propunerile de reformă administrativ-teritorială. Portalul Stopfals.md a scris că, în realitate, acea reforma a fost propusă în 2020 de ex-premierul Ion Chicu, promovat de PSRM.
Narațiunea respectivă a fost folosită și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2020. Atunci, portalul Stopfals.md a dezmințit mai multe afirmații false lansate de Igor Dodon, inclusiv că „Maia Sandu a lichidat școlile, spitalele, primăriile și a eliminat limba rusă din școli”.
Mariana Colun,
Stopfals.md
FALS: Până la accederea Evgheniei Guţul în funcție, satul Joltai din Găgăuzia era practic izolat de restul lumii
„Satul Joltai din Găgăuzia era practic izolat de restul lumii, însă grație bașcanului Evghenia Guțul și lui Ilan Șor problema drumului a putut fi soluționată”, o astfel de postare a fost publicată pe pagina de Facebook „O Nouă Moldova”, una dintre zecile de pagini din reţelele sociale prin intermediul cărora este distribuită publicitatea politică, atât cea deschisă, cât şi cea camuflată. Este o informație falsă, or, pe parcursul ultimilor câțiva ani, în drumurile de acces către satul Joltai au fost investite milioane de lei, doar că nu din partea Evgheniei Guţul şi a lui Şor, ci din contul bugetului regional al Găgăuziei şi al celui public național. Acest lucru s-a întâmplat încă înaintea accederii în funcție a actualei guvernatoare a UTA Gagauz-Yeri.
„Satele găgăuze sunt în proces de transformare datorită eforturilor depuse de Evghenia Guțul și echipa lui Ilan Șor. Cu un drum grav afectat, satul Joltai era practic izolat de restul lumii. Deficiența infrastructurii rutiere făcea ca livrarea de alimente și medicamente să fie o sarcină dificilă. Acum, această zonă problemă beneficiază de asfalt proaspăt și podul a fost reparat. Prin urmare, nu mai există obstacole pentru transport”, se spune pe pagina „O Nouă Moldova” de pe Facebook.

Sursa: Facebook
Pa pagina de Facebook a başcanei este indicat că la Joltai a fost asfaltat un tronson de drum cu lungimea de 1 km şi lăţimea de 5 m pe strada Karl Marx. „Transformări ample au loc în satul Joltai! Am încheiat reparaţia capitală a drumului şi podului din strada Karl Marx”, anunţa Evhgenia Guţul.

Sursa: Facebook
Podul de pe strada Karl Marx fusese deja reparat
În realitate, în 2022, Primăria Joltai a efectuat deja reparaţia capitală a podului din strada Karl Marx cu mijloace proprii. Este vorba despre un pod care leagă cele două părţi ale satului şi asigură circulaţia oamenilor spre centrul localităţii. Pe acest drum sătenii pot ajunge la grădiniţă, şcoală, Primărie şi oficiul poştal.

Imagini de la lucrările de reparaţie a podului, efectuate în 2022
Potrivit primarului localităţii Ilia Coşulinschi, echipa Evgheniei Guţul doar a renovat îmbrăcămintea de asfalt de pe pod din cauza că timp de un an aceasta s-a mai deteriorat, dar reparaţia capitală nu a fost efectuată acum.
Drumul construit „cu susţinerea Evgheniei Guţul” este, de fapt, unul secundar
În postarea dedicată Evgheniei Guţul şi lui Şor se relatează despre un drum reparat care „asigură legătura cu restul lumii”. Deci, urmând logica, ar fi vorba despre segmentul de drum pe unde este posibil accesul în satul Joltai din altă localitate. Totuşi, strada Karl Marx nu este un drum de acces spre sat, ci o stradă auxiliară. „Au fost aşternuţi (de către echipa başcanei) 700 de metri de asfalt în interiorul satului. Este o stradă auxiliară”, a menţionat primarul de Joltai.
Drumurile centrale, construite din contul bugetului naţional şi al celui regional
Strada centrală şi cea de acces, care sunt şi arterele principale din satul Joltai, au fost construite din bugetul naţional şi cel regional. Astfel, potrivit datelor Primăriei, în 2017 – 2019, la Joltai au fost realizate trei proiecte de asfaltare a unor segmente din drumul central până la biserică în cadrul proiectelor „Drumuri bune pentru Moldova”, lucrările respective fiind efectuate din contul mijloacelor bugetului naţional. „În cadrul Programului „Drumuri bune 2” au fost asfaltate 2,5 km de drum, a fost asfaltată toată strada centrală”, a confirmat pentru Stopfals.md primarul localităţii Ilia Coşulinschi. De asemenea, în 2017, prin decizia Comitetului Executiv din Găgăuzia, pentru reparaţia unor tronsoane de drum din localitate, satului Joltai i-au fost alocate mijloace financiare din Fondul Rutier în valoare de 244,9 mii de lei.
Reparaţia drumului în cadrul Programului „Drumuri bune pentru Moldova”
În plus, în anul 2020, din contul mijloacelor bugetului regional din Găgăuzia, a fost efectuată reparația podului și a unei părți din îmbrăcămintea rutieră – de la marginea satului până la stadion. Ulterior, în anii 2021 – 2023, a fost asfaltat drumul Joltai – răscrucea, lucrările în cauză fiind efectuate din contul mijloacelor bugetului regional. La fel în 2021, din Fondul Rutier regional au fost alocate 7,4 mil. de lei. Din aceste mijloace a fost construit un tronson al drumului de acces spre sat cu lungimea de 2 km. În anul 2022, din bugetul autonomiei au fost alocate alte 14 mil. 537 mii de lei – pentru construcția a 3 km de drum de acces. În anul 2023, pentru construcția drumului Joltai-Beșghioz din bugetul regional al Găgăuziei au fost alocate 15,5 mil. de lei. „Pe parcursul ultimilor cinci ani am asfaltat cca 10 km de drum”, a concluzionat primarul de Joltai. Astfel, drumurile principale, prin care are loc accesul în localitate și care „asigură legătura cu restul lumii”, au fost construite și reparate din contul surselor ce nu au nicio legătură cu Ilan Șor și bașcana Găgăuziei.
Despre pagina „O Nouă Moldova”
Pagina de Facebook „O Nouă Moldova” a fost lansată la sfârşitul lunii octombrie. Informațiile despre această pagină practic lipsesc, publicaţiile fiind dedicate „proiectelor” Evgheniei Guţul sau ale lui Ilan Şor. Pe Facebook mai există o pagină omonimă, aceasta fiind lansată la începutul lunii septembrie. Publicaţiile din acea pagină nu sunt prea multe la număr, totuşi aici este şi o postare dedicată partidului „Şansa”, adică formaţiunii „Şor” din umbră (partidul „Şor” a fost recunoscut neconstituţional). Este curios faptul că ambele pagini au aceeaşi poză de profil.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: CFM transportă 30-40% din totalul de grâu exportat de Ucraina
Candidatul Partidului „Renaștere” pentru funcția de primar al mun. Chișinău, Vasile Bolea, afirmă că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) transportă aproximativ 30-40% din totalul grâului ucrainean exportat și, în pofida veniturilor mari obținute în rezultat, are restanțe salariale pe câteva luni. Pe de altă parte, reprezentanții CFM spun că, în primele nouă luni ale acestui an, ponderea grâului ucrainean transportat de întreprindere a fost de până la cel puțin 10 ori mai mică decât cifrele invocate de Bolea. Totodată, potrivit datelor furnizate de CFM portalului Stopfals.md, instituția are restanțe salariale doar pentru o lună.
„Железная дорога получила работу выше крыши, как говорят у нас во дворе, а зарплату уже третий или четвёртый месяц не платят. 30-40% украинского зерна транзитом проходит через Молдову, а наши железнодорожники не получают зарплату. Это как? Воруют значит” (în traducere: „Calea Ferată are o grămadă de lucru, dar salariile nu se plătesc a treia sau a patra lună. Prin Moldova trece aproximativ 30-40% din grâul ucrainean exportat, dar angajații nu primesc salarii. Care este explicația? Înseamnă că se fură”), a declarat Vasile Bolea într-un interviu pentru Sputnik Moldova, plasând secvențe din interviu pe pagina sa de Facebook.
Prin R. Moldova tranzitează doar circa 2,5% din grâul ucrainean exportat
Șeful Serviciului Comercial al CFM, Dmitri Prohnițchi, a precizat pentru portalul Stopfals.md că, în anul 2022, întreprinderea a transportat ceva mai mult de 1,2 milioane de tone de mărfuri aflate în tranzit. Dintre acestea, aproape 215 mii de tone au fost cereale din Ucraina. În primele nouă luni ale acestui an, au fost transportate 930,6 mii de tone de mărfuri în tranzit, inclusiv 216 mii de tone de cereale din Ucraina. Din transportarea grâului ucrainean, întreprinderea a obținut anul trecut 66,22 de milioane de lei, iar în primele nouă luni ale acestui an - 40 de milioane.
Făcând referire la datele prezentate de CFM, economistul Veaceslav Ioniță a constatat că, de fapt, pe calea ferată moldovenească este transportat de peste 10 ori mai puțin grâu decât afirmă Vasile Bolea.
Afirmațiile lui Bolea sunt contrazise și de datele Ministerului Politicii Agricole și Alimentației din Ucraina, potrivit cărora, în 2022, după începutul invaziei militare pe scară largă a Rusiei, țara vecină a exportat 8,5 milioane de tone de grâu. În primele nouă luni ale anului curent, Ucraina a exportat aproximativ 11,8 milioane de tone de grâu. Coroborând datele oferite de CFM, reiese că această întreprindere transportă o cantitate infimă din totalul exporturilor de grâu ucrainean – aproximativ 2,5% în 2022 și sub 2% în primele nouă luni din anul curent.
Restanțele la salarii – pentru o lună
Șeful Serviciului Comercial al CFM recunoaște că întreprinderea are restanțe salariale față de angajații săi, dar acestea sunt doar pentru o lună, și nu pe trei-patru luni, cum a declarat Bolea. „Atestăm o scădere a volumului de mărfuri transportate în ultimele nouă luni comparativ cu perioada similară a anului 2022, cauzele fiind condițiile sezoniere, dar și scăderea tranzitului din și spre Ucraina. Fiind o întreprindere la autogestiune, cheltuielile, inclusiv salariile, sunt acoperite din veniturile pe care le avem din transportul de mărfuri. Astfel, odată cu scăderea volumului de mărfuri, apare și problema restanțelor la salarii. Acum, în octombrie (n.r.: comentariul ne-a fost expediat la 25 octombrie 2023), se finalizează achitarea salariilor pentru luna august. De fapt, este o reținere de o lună, deoarece în luna octombrie ar trebui să fie achitate salariile din septembrie”, a precizat Dmitri Prohnițchi.
Datele oferite de Biroul Național de Statistică arată că volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,8% - de la 1,98 milioane de tone în ianuarie-iunie 2022, la 1,68 milioane în aceeași perioadă a anului curent. Parcursul mărfurilor transportate pe cale feroviară, care se măsoară în tone-kilometru, a scăzut cu aproape o treime.
Mariana Colun,
Stopfals.md
FALS: 40% dintre chișinăuieni vorbesc preponderent în limba rusă
Candidata Partidului Comuniștilor pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a declarat la dezbaterile electorale de la posturile publice „Moldova 1” și „Radio Moldova” (în timpul cărora a fost somată să vorbească în limba română, cerință prevăzută în Regulamentul Companiei publice „Teleradio-Moldova” de desfășurare a dezbaterilor electorale) că 40% dintre chișinăuieni vorbesc în limba rusă. Această afirmație este un fals. Potrivit datelor oficiale, doar 25% dintre locuitorii Chișinăului vorbesc, de obicei, în limba rusă.
La 29 octombrie 2023, Diana Caraman a participat la o dezbatere electorală la postul public de radio „Radio Moldova”, care este difuzată și în format video la postul public de televiziune „Moldova 1”. Candidatei PCRM i-a fost închis microfonul după ce ea nu s-a conformat cerințelor Regulamentului Companiei „Teleradio-Moldova”, potrivit căruia dezbaterile electorale organizate de radiodifuzorul public au loc în limba română. În replică, Caraman a declarat că „în Chișinău noi avem 40% de persoane care vorbesc în limba rusă și ei trebuie să cunoască (argumentele candidaților în cadrul dezbaterilor, n.r.), pentru că ei tot plătesc impozite”. Ea a acuzat „Teleradio-Moldova” că a discriminat-o pe criterii lingvistice.
O secvență din această dezbatere a fost publicată pe pagina de Facebook a portalului Omniapres.md, unde a adunat aproximativ 80 de mii de vizualizări, peste 3 mii de reacții și în jur de 2,5 mii de comentarii. Majoritatea comentariilor sunt critice la adresa Dianei Caraman, dar sunt și critici la adresa postului public de radio.
Doar unul din patru chișinăuieni vorbește, de obicei, în limba rusă
Datele oficiale o contrazic pe candidata comunistă Diana Caraman. Astfel, potrivit Recensământului populației și al locuințelor din 2014 (ultimele date disponibile la subiectul respectiv), din cei puțin peste 450 de mii de locuitori ai municipiul Chișinău care au declarat limba pe care o vorbesc de obicei, doar 25,6% au spus că vorbesc preponderent în rusă. Pentru comparație: 43,8% din locuitorii municipiului Chișinău au declarat că, de obicei, vorbesc în română, iar 29,5% - în moldovenească.

Sursa: BNS
Și mai puțini locuitori ai municipiului Chișinău au spus că limba lor maternă este rusa - 20,8%. Pe de altă parte, doar 9,3% din populația municipiului Chișinău se identificau în 2014 ca etnici ruși.
Pretinsa rusofobie, o narațiune a Kremlinului
Narațiunea că în statele postsovietice care tind să se integreze în Uniunea Europeană ar exista rusofobie, etnicii ruși fiind discriminați, este promovată des de Kremlin și mass-media prorusă, care manipulează cu diferite incidente, „servindu-le” drept manifestări de rusofobie. Portalul Stopfals.md a relatat anterior despre mai multe cazuri când pagini web din Republica Moldova prezentau în mod fals diverse fapte drept acte de discriminare a populației vorbitoare de limba rusă. Anterior, și socialistul Igor Dodon invoca narațiunea respectivă, acuzând-o pe Maia Sandu că a eliminat limba rusă din programa școlară. Precizăm că limba rusă nu a fost eliminată din curriculumul școlar, ci a fost schimbată din disciplină obligatorie în una opțională, odată cu adoptarea, în 2014, a noului Cod al Educației.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Imaginea unor personalități, folosită de escroci pentru a face rost de datele bancare ale utilizatorilor de Internet
Pe Facebook apar mai multe clipuri video publicitare în care personalități renumite, inclusiv rapperul rus Morgenstern și creatorul Facebook Mark Zuckerberg le-ar propune moldovenilor să facă bani din investiții. În realitate, însă, în spatele acestor video-uri stau niște escroci care le solicită utilizatorilor datele cardurilor bancare. În cele ce urmează, vom relata cum anume acționează răufăcătorii.
Ce anume dă de bănuit în filmulețele escrocilor
Primul video pe care l-am remarcat, cel cu Mark Zuckerberg, a început să fie distribuit activ pe Facebook acum aproximativ o lună. Anterior, escrocii la fel foloseau poza lui pentru a propune oportunități de „a face bani”. În video, Zuckerberg ar spune: „Dacă locuiți în Moldova și vedeți acest spot publicitar, felicitări! Acum puteți câștiga cu proiectul meu de la 400 de euro pe zi completând un chestionar succint pe site.” Acest spot este sonorizat în limba rusă și se pretinde că ar fi vorba despre o traducere. De fapt, este un live pe Facebook, făcut de Mark Zuckerberg, în care, evident, el nu spune o vorbă despre vreo ofertă pentru moldoveni. Afirmațiile despre Moldova aplicate pe video sunt false.
Pe o captură din același live Zuckerberg apare alături de comediantul Jerry Seinfeld.

Sursa: Facebook
Protagonistul altui video apărut pe rețelele sociale este rapperul rus Morgenstern (Alişer Valeev). Pentru acest spot, escrocii au decupat un fragment dintr-un video în care Morgenstern arată un pachet de bancnote și spune: „Acesta ar fi putut fi salariul tău dacă ai fi muncit pentru noi.” Mai apoi, altcineva afirmă că Morgenstern recomandă un program de investiții.

În realitate, artistul făcea publicitate pentru un site de matrimoniale și propunea un serviciu legat de această pagină web, fără vreo legătură cu vreun „program investițional”.
Cum acționează escrocii
Scopul acestor video-uri trucate este să motiveze utilizatorul să acceseze linkul indicat sub spoturi, să participe la un sondaj și să indice numărul de telefon.

După asta, la numărul respectiv sună un „asistent” care ar oferi detalii despre modul de a obține venituri din investiții. În timpul discuției, escrocii spun că, „pentru a obține venit din tranzacții”, utilizatorul trebuie să indice datele propriului card bancar, la care-i vor fi transferați banii. Ei îi propun utilizatorului să expedieze prin mesageria WhatsApp un formular special cu datele respective. La fel, răufăcătorii solicită de la utilizator codul băncii, pe care acesta îl va primi prin SMS. Escrocii își motivează solicitarea prin faptul că ei ar fi cei care i-au expediat codul, iar utilizatorul trebuie să-l divulge „pentru a-și confirma identitatea”. Când utilizatorul le comunică datele respective, răufăcătorii îi retrag imediat banii de pe card. Pentru a fi și mai convingători, escrocii folosesc denumirea și logoul companiei Meta, care aparține lui Mark Zuckerberg.
De notat că escrocii au folosit o schemă similară și cu băncile moldoveneşti mai solicitate, politicieni, precum şi cu Elon Musk, creatorul companiei Tesla.
Rețineți aceste lucruri ca să nu ajungeți victima escrocilor în Internet
Pentru ca să nu vă pomeniți victima escrocilor, reprezentanții băncilor și ai poliției vă sugerează următoarele:
- Nu comunicați niciodată nimănui datele cardului dvs. bancar, inclusiv numărul, termenul de valabilitate și codul CVV. Chiar dacă persoana care vă sună se prezintă drept angajat al băncii, nu este cazul să aveți încredere, or băncile nu le solicită clienților să le comunice la telefon informații confidențiale;
- Nu accesați linkurile din mesajele și scrisorile venite de la expeditori necunoscuți. S-ar putea întâmpla să fie un link phishing, care vă va redirecționa spre un site fals, de pe care escrocii v-ar putea fura datele de identitate;
- Folosiți o autentificare în doi pași. Este o protecție suplimentară care vă va ajuta să evitați accesul neautorizat la contul deținut;
- Verificați cu regularitate extrasul din cont. Dacă veți identifica tranzacții suspecte, luați imediat legătura cu banca dvs.
De asemenea, țineți minte că escrocii inventează mereu noi modalități de fraudă, astfel că este bine să fiți la curent cu ultimele tendințe și să nu vă lăsați pradă trucurilor la care recurg aceștia.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
Speculații pe seama serviciilor prestate de „Poșta Moldovei”
Recent, jurnalistul Sputnik Moldova Andrei Petric afirma în cadrul unui interviu cu Vasile Bolea, candidatul pentru funcția de primar al Chișinăului din partea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor, că Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” folosește resursele administrative pentru a transporta materiale electorale ale partidului de guvernământ. Atât Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cât și „Poșta Moldovei” au prezentat dovezi că serviciile de transport au fost oferite în baza unui contract, iar Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a identificat vreo abatere în această privință.
Epopeea „resurselor administrative” utilizate de „Poșta Moldovei”
„Astăzi, a apărut o informație interesantă pe rețelele de socializare - fotografii cu microbuze ale „Poștei Moldovei”, întreprindere de stat, pline vârf cu materiale electorale ale PAS, pe care le transportă prin țară. Cum așa, o întreprindere de stat, care funcționează din banii plătitorilor de impozite, utilizează deschis resursele administrative?” (în original: «Появилась интересная информация, опять же, вот, сегодня, в соцсетях, фотографии как микроавтобусы «Пошта Молдовей», государственного предприятия, доверху забитые агитационной литературой партии ПАС, развозят это всё, собственно говоря, по стране. Вот как это так, государственное предприятие, на деньги налогоплательщиков существует, и вот так вот использует в открытую административные ресурсы?»), l-a întrebat Andrei Petric pe Vasile Bolea, care a publicat această parte a interviului pe pagina sa de Facebook pe 15 octombrie.
Înainte de asta, chiar Vasile Bolea declara într-un briefing, la 9 octombrie, că PAS ar utiliza resursele administrative prin faptul că materialele electorale ale acestei formațiuni politice erau distribuite prin „Poșta Moldovei” și anunța că va depune o contestație la CEC.
Partidul „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), condus de candidatul pentru funcția de primar al mun. Chișinău Ion Ceban, a depus o contestație la CEC cu aceste acuzații încă din data de 5 octombrie. MAN a solicitat să se verifice dacă PAS are vreun contract cu „Poșta Moldovei” și dacă tarifele prevăzute în contract corespund celor stabilite pentru prestarea acestor servicii.
„Poșta Moldovei”: „Livrăm contra plată”
Ca răspuns la aceste acuzații, PAS a declarat că materialele electorale au fost transportate de automobilele „Poșta Moldovei” în bază de contract. A reacționat și întreprinderea de stat, menționând că prestează, în bază de contract, inclusiv astfel de servicii: „Serviciile noastre comerciale sunt accesibile pentru toate organizațiile și agenții economici care au nevoie de cei mai buni curieri din țară. Livrăm contra plată, inclusiv materiale electorale”, nota „Poșta Moldovei” la 5 octombrie.
La momentul actual, administratoare interimară a Î.S. „Poșta Moldovei” este doamna Violeta Cojocaru. Ea deține această funcție din iulie 2023, după ce fostul administrator interimar Roman Cojuhari a fost numit în funcția de director al Agenției Proprietății Publice (APP). R. Cojuhari a administrat „Poșta Moldovei” din septembrie 2021, fiind și președintele fracțiunii PAS din Consiliul municipal Chișinău.
CEC a respins contestația lui Ceban
Comisia Electorală Centrală a examinat contestația depusă de MAN și la 17 octombrie a stabilit că nu există vreo abatere legată de transportarea materialelor electorale, deoarece acest serviciu a fost prestat în baza unui contract. „Din conținutul contractului nr. 4671/6/2023 din 2 octombrie 2023, încheiat între Î.S. „Poșta Moldovei”, în calitate de prestator, și PAS, în calitate de beneficiar, primul se obligă să asigure recepționarea de la adresa indicată de către beneficiar, precum și prelucrarea, transportarea și livrarea trimiterilor la adresele prevăzute în Anexa nr. 3, contra unei plăți stabilite conform tarifelor în vigoare și indicate în Anexa nr. 1 a contractului. În Anexa nr. 3 din contractul nr. 4671/6/2023 din 2 octombrie 2023 sunt date adresele oficiilor teritoriale ale PAS.
Drept urmare, pretinsa acțiune de utilizare a resursei administrative, în cazul de față a serviciilor Î.S. „Poșta Moldovei”, nu poate fi reținută, întrucât serviciile de transportare a ziarului către oficiile teritoriale ale PAS sunt realizate în baza contractului nr. 4671/6/2023 din 2 octombrie 2023. Subsidiar, art. 70 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022 stabilește că autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”, se arată în hotărârea Comisiei Electorale Centrale.
Acuzațiile anterioare la adresa „Poștei Moldovei”
De-a lungul anilor, unii reprezentanți ai conducerii Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” au fost acuzați că ar face partizanat politic. Bunăoară, în ianuarie 2021, directorul Centrului de Poștă Bălți, Vasile Guțu, a declarat că șefii oficiilor teritoriale ale „Poștei Moldovei” ar fi primit indicații de la administratorul general interimar de atunci, Vitalie Zaharia, să facă agitație electorală, în campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în favoarea candidatului „independent”, susținut de PSRM, Igor Dodon, fostul șef de partid al lui Vasile Bolea. Atunci Vitalie Zaharia a respins acuzațiile lansate la adresa sa, calificându-le drept „false și defăimătoare”.
În iulie 2019, directorul de atunci al Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, Serghei Nastas, și-a dat demisia, după ce, în luna iunie a aceluiași an, prim-ministrа Maia Sandu a cerut să fie iniţiat procesul de eliberare din funcție a lui Nastas. Maia Sandu declara atunci că în ultimii ani această întreprindere de stat a fost în centrul unor scandaluri legate de „cazuri grave de ilegalităţi”. Şeful „Poştei Moldovei” a mai fost acuzat că îndeplinea indicaţiile conducerii Partidului Democrat. Într-o reacție publicată pe Facebook, Nastas a respins acuzațiile de partizanat politic: „Personal sunt apolitic, nu sunt și nu am fost membru al unui partid și mă țin departe de politică, au început să apară diverse așa-numite „știri” denigratoare îndreptate spre ponegrirea imaginii întreprinderii și imaginii mele, cu scopul de a exercita presiuni asupra mea și cu scopul de a-mi depune demisia”.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Într-o vorbă, într-un gând: Kp.md și fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah distribuie falsuri electorale asemănătoare
Portalul Kp.md (pagina web a ziarului de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”) a publicat un articol în care se spune că autoritățile au majorat salariile medicilor și profesorilor înaintea alegerilor locale pentru ca ei să voteze în favoarea reprezentanților Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), „uitând” însă de pensionari, pe voturile cărora nu mizează. Același lucru l-a spus și ex-bașcana Găgăuziei Irina Vlah. Declarațiile respective nu corespund realității.
Kp.md și Irina Vlah: „Majorarea salariilor, o pomană înaintea alegerilor”
În articolul „Pensionarii moldoveni au fost eliminați nu doar din categoria cetățenilor „necesari”, dar și din electorat: Autoritățile nu mizează pe voturile lor și nu au de gând să îndeplinească promisiunile preelectorale anterioare” (în original: «Пенсионеров в Молдове выкинули не только из категории “нужных” граждан, но и из электората: На их голоса власть не рассчитывает, и выполнять ранние предвыборные обещания не собирается»), publicat pe Kp.md la 29 septembrie, se afirmă că „în cadrul scrutinelor prezidențiale și parlamentare anterioare, în lista de promisiuni făcute de PAS și de lidera acestuia Maia Sandu, pensionarii erau în top-5…” (în original: «На прошлых президентских и парламентских выборах в списке обещаний от партии ПАС и ее лидера Майи Санду пенсионеры шли в первой пятерке обещаний...»), dar aceste promisiuni așa și nu au fost îndeplinite, iar în cadrul actualului scrutin „Președinta și partidul său au eliminat deja pensionarii din «programul de promisiuni»” (în original: «Президент и ее партия даже уже вычеркнули пенсионеров из “программы обещаний”»).
În articol sunt enumerate categoriile pentru care autoritățile au hotărât să majoreze salariile și cele care ar fi fost date uitării. „Cu titlu de pomană, urmează a fi majorată retribuția medicilor și personalului medical cu 15%, iar cea a angajaților din teatre - cu 25%, va fi achitată o indemnizație unică pentru profesori (5000 de lei) și personalul auxiliar din instituțiile de învățământ (3000 de lei), valoarea indemnizației unice pentru polițiști, salvatori, grăniceri și carabinieri va constitui 5000 de lei. Asta în condițiile când inflația depășește 30 la sută. E un fel de plată pentru voturile în favoarea PAS în cadrul alegerilor. De medici nici nu și-au amintit, probabil, pur și simplu vor aduna conducătorii instituțiilor medicale și îi vor amenința cu represiuni dacă nu vor vota pentru PAS. Așa cum s-a întâmplat deja cu primarii care, evident, vor desfășura o muncă de convingere printre locuitorii din sate: vă dăm lemne – nu vă dăm lemne, vă dăm pământ – vă luăm pământul etc. În Moldova, poporul dintotdeauna s-a temut de autorități și a încercat să se conformeze cumva. Ce să mai zici de amenințările din gura unui președinte de țară: dacă nu votați „cum trebuie”, nu vedeți bani”) (în original: «В качестве подачек планируется поднять зарплаты докторам и медперсоналу на 15%, а работникам театра — на 25%, выплатить единовременное пособие учителям (5000 леев) и непедагогическому персоналу (3000 леев), полицейские, спасатели, пограничники и карабинеры получат единовременную выплату в 5000 леев. Это притом, что инфляция больше 30 процентов. Своеобразная оплата голоса за ПАС на выборах. Врачей даже не вспомнили, наверное, просто соберут руководителей медучреждений и пригрозят репрессиями, если не будут голосовать за ПАС. Как это уже было с примарами - те, конечно, проведут внушение среди жителей сел - дрова дать-не дать, землю отобрать-дать и т.п. В Молдове народ всегда боялся власти и пытался приспособиться. А тут угрозы из уст президента: не проголосуете “правильно” - не получите деньги»).

Și ex-başcana Găgăuziei Irina Vlah s-a pronunțat în privința majorărilor salariale planificate. Potrivit ei, guvernarea actuală și-a amintit de cetățeni cu scopul de a-și asigura alegători loiali în cadrul scrutinului local care urmează. „Guvernarea PAS, care a coborât brusc în clasamente și a rămas fără jumătate din electorat, și-a amintit de medici și profesori abia cu o lună înaintea alegerilor din 5 noiembrie. Nu-mi amintesc o fățărnicie mai mare din partea guvernării. Chipurile, spuneți bogdaproste și votați pe cine trebuie” (în original: «Резко упавшее в рейтингах, потерявшее половину своего электората правительство PAS вспомнило о врачах и учителях всего за месяц до выборов 5 ноября. Большего лицемерия со стороны власти я даже не припомню. Говорят, дескать, скажите спасибо и голосуйте, за кого нужно»), a spus Irina Vlah. Un video cu această declarație este postat pe pagina de Facebook a Irinei Vlah, fiind distribuit de peste 130 de utilizatori, precum şi pe Instagram.
Kp.md: „Nimic pentru pensionari”
În articolul publicat de Kp.md se mai spune că, pentru pensionari, autoritățile nu au prevăzut nici un fel de plăți suplimentare. „Iar pentru pensionari NIMIC. Indexarea derizorie din acest an constituie jumătate din valoarea inflației. Pentru anul viitor este prevăzută o indexare a pensiilor cu 3.5 la sută. Așadar, pe voturile pensionarilor ei nici nu mizează. Iată de ce nici nu le promit vreun beneficiu și o viață decentă.” (în original: «А пенсионерам - НИЧЕГО. Мизерная индексация в этом году - в половину от инфляции. А на будущий год - 3.5 процента индексации пенсий. То есть, на голоса пенсионеров даже не рассчитывают. Поэтому - никаких для них благ и достойной жизни».)
Acest articol a fost postat și pe Facebook.
Cuantumul pensiei este majorat deja trei ani la rând
Afirmațiile despre faptul că pensiile nu sunt majorate nu sunt adevărate. Astfel, în anul 2021, pensia minimă a fost majorată de la 1188 de lei până la 2000 de lei, adică cu peste 800 de lei. În cazul pensionarilor cu un stagiu complet de cotizare, pensiile au fost majorate de la 1633 de lei până la 2000 de lei, iar în cazul celor cu stagiu de cotizare incomplet - de la 1163 de lei la 1562 de lei. Totodată, a fost majorată pensia minimă de dizabilitate, precum și pensia și indemnizația de dizabilitate.
La 1 aprilie 2022, pensiile au fost indexate cu 13,94%, adică în medie cu 300 de lei. Iar în octombrie 2022, tuturor beneficiarilor de pensii în valoare de până la 5000 de lei le-a fost achitat un suport financiar unic în mărime de 1500 de lei.
Pe lângă indexare, pensionarii au primit și un adaos la pensie în mărime de circa 170 de lei pe lună.
De la 1 aprilie 2023, pensiile și unele prestații sociale au fost indexate cu 15%. Astfel, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2620,62 de lei, adică cu aproximativ 342 de lei mai mult decât în 2022.
Totodată, a fost majorat cuantumul pensiei minime de dizabilitate. Din 1 aprilie 2023, acesta constituie, în cazul persoanelor cu dizabilitate severă, 1965,47 de lei, în cazul celor cu dizabilitate accentuată - 1834,43 de lei, iar în cazul celor cu dizabilitate medie - 1310,31 lei. La fel, din 1 aprilie, a fost majorat cu 15% și cuantumul venitului lunar minim garantat aplicat pentru stabilirea dreptului pentru ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului. După indexare, valoarea acestuia este de 1568 de lei pentru un adult și de 1631 de lei pentru un copil.
Pensionarii care utilizează circa 100 de metri cubi de gaze naturale și cărora le-a fost atribuită categoria vulnerabilitate energetică foarte ridicată au beneficiat în iarna 2022-2023 de o compensație în valoare de aproximativ 1200 de lei.
Rata inflației nu are valoarea de 30%
Potrivit ultimilor indicatori ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM), rata inflației în august 2023 a fost de 9,69%, nu de 30%, așa cum afirmă Kp.md. O rată a inflaţiei în jur de 30% a fost atestată în a doua jumătate a lui 2022. Totuşi, în primăvara lui 2023, aceasta a început să se reducă rapid. Deja în luna februarie rata inflaţiei a ajuns la 25,9%, în martie a coborât până la nivelul de 22%, iar în aprilie 2023 a constituit 18,1%.

Sursa: BNM
Medicii nu au fost dați uitării, iar primarii nu au fost amenințați
Și afirmația că „de medici nici nu și-au amintit” și că „îi vor amenința cu represiuni, la fel ca și pe primari” este o dezinformare.
De fapt, angajații din medicină vor beneficia de o majorare care va constitui în medie 15% (acest lucru este spus chiar în articolul de pe site-ul Kp.md, dar, mai apoi, autorul materialului s-a contrazis, negând prima afirmație). Din această categorie fac parte medicii, asistenții medicali și infirmierii, angajații diferitor instituții medicale departamentale (spitalele MAI, Ministerului Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor etc.). Totodată, retribuția medicilor legiști va fi majorată cu 26%. Astfel, salariul mediu al medicilor va spori de la 17 344 de lei la 19 945 de lei, al felcerilor - de la 11 094 de lei la 12 758 de lei, cel al asistenților medicali - de la 6 510 de lei la 7 486 de lei, a anunțat premierul moldovean Dorin Recean la 25 septembrie, când a lansat noul program de asistență oferită de stat în condițiile crizei energetice continue.
Anterior, în octombrie 2022, salariul de funcție al angajaților din sănătate a fost majorat cu 10%. Astfel, afirmația Irinei Vlah că salariile medicilor ar fi fost majorate înainte de alegeri, pentru a le cumpăra voturile, sunt speculative.
Declarația speculativă despre faptul că primarii ar fi fost amenințați că nu vor beneficia de bani dacă nu vor vota pentru partidul aflat la guvernare este repetată de Kp.md deja de câteva ori. Anterior, acest site scria că, potrivit președintei Maia Sandu, satele și orașele unde alegătorii nu vor vota PAS în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie vor fi „pedepsite”, adică nu vor beneficia de bani europeni pentru dezvoltare. Este o afirmație falsă. În realitate, Maia Sandu a spus că finanțarea europeană nu va ajunge în satele și orașele unde alegătorii vor accepta să-și vândă voturile, fiind corupți de către grupările criminale. Șefa statului nu a pomenit formațiunea PAS. Portalul Stopfals.md a publicat o dezmințire a acestui fals.
Tentativă de distragere a atenției
De menționat că, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din 5 noiembrie, unele partide, unii candidați și unele instituții de presă care îi susțin încearcă deliberat să distragă atenția de la problemele comunităților locale, ale orașelor și satelor unde urmează să fie aleși primarii și consilierii, axând-o pe problemele naționale care țin, de fapt, de responsabilitatea Președintelui, Parlamentului și Guvernului. Acest lucru este făcut cu scopul de a reduce șansele reprezentanților partidului de guvernare la scrutinul local.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Peste 300 de refugiați de război din Tel Aviv au ajuns la Chișinău
La 11 octombrie 2023, portalul Noi.md a anunțat că „peste 300 de refugiați de război din Tel Aviv au ajuns la Chișinău”. Acesta este un fals. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), acesta este numărul conaționalilor noștri care au cerut ajutor pentru a reveni acasă din Israel și nicidecum numărul refugiaților.
În textul știrii „Peste 300 de refugiați de război din Tel Aviv au ajuns la Chișinău”, portalul Noi.md transmite, cu referire la Tvrmoldova.md, că: „Ministerul de Externe al Republicii Moldova anunță că a primit peste 300 de solicitări de informații din partea moldovenilor privind modalitățile de părăsire a Israelului”. Astfel, după ce în titlu se afirmă despre „300 de refugiați” care „au ajuns la Chișinău”, în textul propriu-zis deja se spune despre „300 de solicitări de informații”. Articolul a fost promovat și pe pagina de Facebook a portalului Noi.md.
Informația despre „refugiații de război” din Israel nu corespunde adevărului. Șeful Biroului de presă și purtătorul de cuvânt al MAEIE, Igor Zaharov, a declarat pentru Stopfals.md că în acest caz „nu putem vorbi despre refugiați, nu avem nici un număr de refugiați care ar fi venit la noi din Israel. Cei care au solicitat informații nu sunt refugiați, ei sunt cetățenii ai Republicii Moldova care au revenit acasă. Pot să confirm că la Ambasada Republicii Moldova din Tel Aviv au fost deja depuse peste 400 de solicitări privind modalitățile de revenire acasă”.
Cadrul legislativ național prevede că statut de refugiat îl au persoanele străine sau apatride care solicită formă de protecție recunoscută de Republica Moldova. Potrivit Legii cu privire la statutul refugiaților, „de dreptul de a obține statut de refugiat în Republica Moldova beneficiază străinul care are temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice, care se află în afara țârii a cărei cetățenie o are și care nu poate sau, în virtutea temerilor expuse, nu dorește să se pună sub protecția acestei țări; sau care, neavînd nici o cetăţenie şi aflîndu-se în afara țării în care își are reședința obișnuită, în virtutea temerilor menționate, nu poate sau nu dorește să se reîntoarcă în țara de origine”.
În Israel, sunt înregistrați oficial aproximativ 20 de mii de cetățeni moldoveni, însă numărul lor variază, luând în considerare munca sezonieră din această țară, a precizat purtătorul de cuvânt al MAEIE, Igor Zaharov, într-un interviu acordat portalului NewsMaker.md.
Imagini reale cu mesaje false
Subiectul așa-zișilor „refugiați veniți din Israel în Republica Moldova” este abordat și pe rețelele sociale. Astfel, pe un canal de Tik-tok a apărut un video, în care sunt folosite imagini filmate în Aeroportul Internațional Chișinău, cu mențiunea că „refugiații din Israel au ajuns deja în Moldova” (vezi imaginea).
Este un colaj cu o imagine reală, dar cu un mesaj fals. Din imagini e clar că video-ul a fost filmat la porțile de ieșire spre pista de decolare a aeroportului Chișinău și nu la ieșirea din aeroport după aterizare. Nu se știe când au avut loc filmările dar, cel mai probabil, este vorba de ultima decadă a lunii septembrie 2023, când evreii hasidici au revenit din orașul Uman (Ucraina), unde a avut loc pelerinajul lor tradițional de Rosh Hashanah (Anul Nou evreiesc), iar din Chișinău urmau să plece în Israel cu avionul. Potrivit unui comunicat de presă publicat de Poliția de Frontieră, în perioada 11-22 septembrie, autoritățile au asigurat „circa 30.000 de tranzitări (tur-retur) ale evreilor hasidici care au participat la pelerinaj”.
Amintim că, la 7 octombrie 2023, Gruparea palestiniană Hamas a lansat cel mai mare atac din ultimii ani asupra Israelului. MAEIE și misiunea diplomatică a Moldovei din Tel Aviv au declarat că sunt în legătură permanentă cu cetățenii moldoveni care se află in Israel și coordonează măsurile de evacuare a acestora în cazul în care este solicitat ajutorul autorităților. Totodată, pe 11 octombrie, prin dispoziția premierului Dorin Recean, a fost activată celula de criză interinstituțională, coordonată de Ministerul Afacerilor Interne.
Alina Rusu și Dorin Dulman,
studenți la Școala de Jurnalism din Moldova,
pentru Stopfals.md
FALS: Igor Grosu a îndemnat să fie lăsate fără bani primăriile care nu împărtășesc ideologia PAS
La 3 octombrie, pe câteva pagini web din Republica Moldova, a fost publicat concomitent un articol în care se spune că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că primăriile care nu împărtășesc ideologia partidului aflat la guvernare trebuie să rămână fără bani. Această informație nu corespunde realității.
„Președintele Parlamentului Republicii Moldova, liderul PAS, Igor Grosu, este de părere că primăriile care nu împărtășesc ideologia partidului de guvernare trebuie lăsate fără bani” (în original: «Спикер Парламента РМ, глава ПДС Игорь Гросу считает, что надо оставить без денег мэрии, которые не разделяют идеологии правящей партии»). Un astfel de text a fost publicat de Actualitati.md (inclusiv pe pagina de Facebook), Кp.md, Рcrm.md (și pe pagina de Facebook a formațiunii politice). Mai apoi, aceste pagini web îl citează pe Igor Grosu: „Dacă cineva s-a trezit cu gândul și cu dragostea față de URSS sau îl proslăvește pe Putin, atunci nu este corect ca banii din România să meargă la astfel de primari” (în original: «Если кто-то очнулся с мыслью и любовью к СССР или прославляет Путина, то неправильно, чтобы деньги из Румынии шли к таким мэрам»).
Informația respectivă a fost distribuită și de către socialistul Vladimir Odnostalco, deputat în Parlament, pe canalul său de Telegram. Totodată, aceasta a apărut și pe canalul de Telegram «Гагаузская Республика».
Kp.md, ca și celelalte surse enumerate mai sus, a publicat informația despre declarația făcută de Igor Grosu, dar a adăugat că, în acest mod, partidul aflat la guvernare vine cu amenințări înaintea alegerilor. „Noi amenințări înaintea alegerilor din Moldova. De data aceasta, speakerul Grosu a avertizat că guvernarea va lăsa fără bani primăriile care nu împărtășesc ideologia partidului aflat la putere” (în original: «Опять угрозы перед выборами в Молдове: Теперь уже спикер Гросу предупредил, что власть оставит без денег мэрии, которые не разделяют идеологии правящей партии»), titrează publicația.
Igor Grosu nu a vorbit despre PAS
În realitate, Igor Grosu n-a spus că primăriile care nu împărtășesc ideologia Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) nu trebuie să beneficieze de bani. El n-a amenințat primarii și nici nu a pomenit de PAS. Paginile web menționate mai sus au prezentat o versiune incompletă și trunchiată a celor spuse de Grosu. Iată ce a spus președintele Parlamentului în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la PRO TV Chișinău. (1:19:09-1:20:36): „Cumva mi se pare firesc că dacă este cineva care se trezește cu gândul și cu dorul de Uniunea Sovietică și îl elogiază pe criminalul de război Putin, cumva îmi pare total incorect ca banii, de exemplu ajutoarele care vin din România, să ajungă la un astfel de primar. Mi se pare cumva incorect. Trebuie motivați aleșii locali care își doresc drum, apă, canalizare, alte lucruri necesare, elementare. (…) Am demonstrat că suntem europeni, avem șansa aceasta, și atunci când cineva este deliberat împotriva vectorului european, mă întreb care ar fi justificarea și argumentul nostru față de partenerii noștri să susțină un primar care-ţi spune: „Domnule, eu nu vreau în Uniunea Europeană, dați-mi bani, dar nu mă convingeți voi că Uniunea Europeană este bine pentru Republica Moldova”. Dar eu zic că-i bine și trebuie ajutați primarii care gândesc altfel”, a spus Grosu. În acest context, el n-a pomenit nimic despre Partidul „Acțiune și Solidaritate”, aflat la guvernare, sau despre ideologia acestei formațiuni politice.
Vom aminti că vectorul european de dezvoltare a Moldovei și aderarea țării noastre la Uniunea Europeană constituie un obiectiv strategic nu doar al PAS, dar și al altor formațiuni politice din țara noastră.
Colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost lansată încă în anul 1998, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat și Cooperare. În anul 2002, când la guvernare se afla Partidul Comuniștilor, președintele de atunci Vladimir Voronin a semnat decretul privind constituirea Comisiei naționale pentru integrare europeană. Această comisie urma să elaboreze și să prezinte Parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova.
Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană a fost semnat în 2014 când la guvernare se afla Coaliția pentru Guvernare Pro-Europeană, constituită din Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Democrat și un grup de deputați care promovau reformarea Partidului Liberal.
Kp.md denaturează (din nou) cuvintele Maiei Sandu
În articolul publicat de Kp.md (pagina web a ziarului de limbă rusă «Комсомольская правда в Молдове») se face referire și la președinta Maia Sandu: „Anterior, președinta Maia Sandu declara că localitățile care vor vota „incorect” trebuie să fie lipsite de finanțare (în original: «Ранее президент Майя Санду заявила, что населенные пункты, которые проголосуют "неправильно" должны быть лишены финансирования»). Declarația făcută de șefa statului este distorsionată intenționat pentru a manipula opinia publică. Într-un alt articol, apărut în septembrie, Kp.md afirma de asemenea că, potrivit declarației președintei țării, satele și orașele unde alegătorii nu vor vota pentru PAS în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie vor fi pedepsite, adică nu vor beneficia de bani europeni pentru dezvoltare. În realitate, Maia Sandu a spus că finanțarea europeană nu va ajunge în satele și orașele unde alegătorii vor accepta să-și vândă voturile, fiind corupți de către grupările criminale. Șefa statului nu a pomenit formațiunea PAS. Portalul Stopfals.md a dezminţit acest fals.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Parlamentul Moldovei a tăiat în jumătate bugetul Găgăuziei
Într-un articol publicat pe 28 septembrie pe site-ul Gagauznews.com se spune că Parlamentul Moldovei a tăiat în jumătate bugetul UTA Gagauz-Yeri, dar această afirmație nu corespunde realității. Unele instituţii de presă manipulează informațiile despre operarea unor modificări în Codul Fiscal al Republicii Moldova în conformitate cu care Găgăuzia urmează să compenseze TVA pentru agenţii economici din autonomie din propriul buget, nu din cel central. Totuşi, această iniţiativa nu a fost aprobată în lectura a doua.
*** Actualizare. Pe 5 octombrie, Parlamentul a votat în lectura a doua (finală) un proiect de modificare a Codului Fiscal. Documentul prevede că restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din UTA Gagauz-Yeri se va realiza din bugetul acesteia, în limita veniturilor disponibile, iar sumele neacoperite pentru restituire vor fi compensate prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat în anul bugetar următor. Modificarea legislativă urmează să intre în vigoare din 1 noiembrie 2023.
Gagauznews: Bugetul Găgăuziei a fost tăiat
Pe 28 septembrie, site-ul gagauznews.com a publicat articolul „Spînu din nou le scoate găgăuzilor ochii cu șoseaua de centură” (în original: «Спыну снова тычет в глаза гагаузам объездной трассой») în care, chiar la început, citează declaraţia făcută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la realitatea.md (36:20 - 37:11): „Vrem noi totuși ca țară să ne integrăm în Uniunea Europeană sau nu vrem? Vrem noi să începem negocierile cât mai repede şi să le închidem, să putem accesa fonduri, repet, pentru toți, sau nu vrem? Pentru că Găgăuzia se bucură de foarte multe proiecte. Centura de la Comrat, unul dintre cele mai bune drumuri construite în ultima perioadă, e construită pe bani europeni. Dar este doar o porțiune. Sunt sigur că în toată Găgăuzia sunt încă multe probleme cu drumurile. Cum le vom construi? Care este viziunea lor? Eu vreau să aud un politician din Găgăuzia care le explică oamenilor cum văd ei dezvoltarea de mai departe și să spună pe puncte: iată noi credem că trebuie să ne ducem la Putin și să cerem atâția bani ca să facem drumuri. Iată eu chiar vreau să văd asta.”
În continuare, redacția site-ului gagauznews.com a considerat oportun să „enumere unele momente” (în original: «перечислить некоторые моменты»). În special, în articol se afirmă: „De curând, Parlamentul Moldovei a tăiat în jumătate bugetul Găgăuziei”. (în original: «Не так давно парламент Молдовы вдвое урезал бюджет Гагаузии»). Ce-i drept, autorul nu explică legătura dintre cele spuse de Spînu despre fondurile europene și „tăierea” bugetului autonomiei.
O postare cu același conținut a fost publicată şi pe pagina de Facebook Gagauznews - Новости Гагаузии.
Parlamentul n-a tăiat bugetul Găgăuziei
Parlamentul Moldovei n-a tăiat bugetul Găgăuziei. Site-ul gagauznews.com a recurs la narativul despre faptul că Chișinăul și-ar dori să lase Găgăuzia fără 500 de milioane de lei, narativ difuzat în spațiul public din iulie curent.
Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputat din partea Partidului „Acțiune și Solidaritate”, aflat la guvernare, a propus în iulie curent operarea unor modificări în Codul Fiscal, prin care Găgăuzia urmează să compenseze TVA pentru agenții economici din autonomie din bugetul propriu, nu din cel central, or, în prezent, autonomia găgăuză colectează TVA în bugetul său, dar acești bani nu participă la restituirea TVA.
Potrivit lui Marian, prevederea respectivă a fost introdusă în anul 2004, pe timpul aflării comuniștilor la guvernare. El a remarcat că doar în ultimii cinci ani bugetul central a rambursat peste 640 de milioane de lei către autonomia găgăuză. Deputatul este de părere că acest lucru nu este corect față de alte regiuni, astfel că a propus o serie de amendamente la Codul Fiscal, prin care Găgăuzia nu doar va beneficia, dar va și compensa TVA agenților economici din bugetul său. „Contrar principiilor de autonomie bugetară, restituirile TVA în beneficiul agenților economici din Găgăuzia se fac din contul bugetului de stat, bugetului național (...) Restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din unitatea autonomă se va realiza de la bugetul autonomiei găgăuze în limita veniturilor disponibile, iar sumele neacoperite pentru restituire se vor compensa prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat”, a precizat deputatul.
La 14 august a avut loc întâlnirea deputaților Parlamentului R. Moldova cu membrii Adunării Populare din Găgăuzia (APG), în cadrul căreia deputații APG au solicitat implicarea reprezentanților Ministerului Finanțelor, ai Direcției Finanțe din Comrat, dar și a experților din Uniunea Europeană și a altor specialiști pentru a discuta toate aspectele amendamentelor propuse și abia după aceasta ele să fie dezbătute în lectura a doua.
Bugetul Găgăuziei este format din impozitul pe venitul persoanelor juridice colectat pe teritoriul autonomiei, taxa pe valoare adăugată (TVA), accizele pe mărfurile fabricate care sunt colectate pe teritoriul autonomiei.
Narativul despre tăierea bugetului autonomiei a fost lansat de echipa lui Ilan Şor
Prima despre „reducerea bugetului autonomiei găgăuze cu jumătate de miliard de lei” (în original: «сокращение бюджета автономии Гагаузии на полмиллиарда леев») a declarat bașcana Găgăuziei, Evghenia Guţul. Mai apoi, Ilan Şor a declarat despre „jecmăneala banditească” (în original: «бандитском грабеже») a locuitorilor Găgăuziei. Ambii politicieni se refereau la propunerea lui Radu Marian.
Marina Tauber, deputată în Parlament, apropiată oligarhului fugar Ilan Şor, condamnat la 15 ani privațiune de libertate pentru implicare în „furtul miliardului”, a declarat în timpul unei intervenții la compania publică regională de televiziune GRT că în Parlamentul Moldovei au loc dezbateri pentru a priva Găgăuzia de jumătate de miliard de lei pe parcursul a cinci ani. „Apropo, acum în Parlament au loc audieri pentru a priva Găgăuzia de jumătate de miliard de lei pe parcursul a cinci ani. Din câte cunosc, la data de 16-17 va avea loc lectura a doua. Anume în cadrul ședinței extraordinare va avea loc votarea în a doua lectură” (în original: «Сейчас, кстати, в Парламенте идут слушания о том, чтобы лишить Гагаузию полумиллиарда леев в течение пяти лет. 16-17 числа, как мне известно, будет второе чтение. Именно во время экстренного заседания будет проголосовано во втором чтении»), a spus atunci Tauber.
În realitate, pe agenda ședinței speciale a Parlamentului Moldovei, publicată pe 16 august, nu figura chestiunea privind adoptarea Legii cu privire la modificarea Codului Fiscal. Proiectul respectiv a fost transmis pentru consultații și expertizare în cadrul grupului comun de lucru al Parlamentului și APG. Acest lucru a fost confirmat și de către vicepreședintele APG Aleksandr Tarnavski.
Gagauznews aparține unei persoane afiliate lui Șor
Pe 26 februarie 2022, la trei zile de la declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, portalul Gagauznews.md a fost blocat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pentru că promova informații ce incită la ură și război. Portalul este blocat și în prezent, însă același conținut propagandistic pro-Kremlin este publicat acum pe Gagauznews.com, o clonă a versiunii inițiale a portalului.
Potrivit datelor Rise.md, portalul Gagauznews.md aparține organizației „A.O. Centrul Comunitar Anticriză” (Народный антикризисный штаб). Fondatorul acestuia este Victor Petrov, ales în funcția de vicepreședinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia în frunte cu Evghenia Guţul, o persoană protejată și promovată de Ilan Şor.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Dacă nu ești acasă în timpul recensământului populației, te alegi cu o amendă de 1000 de lei
Portalul Kp.md, care este pagina web a ziarului „Комсомольская правда в Молдове”, a publicat un articol în care se spune că cei care nu vor fi acasă în timpul recensământului de probă vor fi amendați cu 1000 de lei. Printre altele, autorul articolului se întreabă: „Este oare acest lucru legat cumva cu acumularea fondurilor pentru alegeri?” (în original: «Не связано ли это со сбором средств для выборов?»). Nici prima afirmație, nici a doua nu corespund realității. În răspunsul oferit de Biroul Național de Statistică (BNS) se precizează că legea a fost interpretată incorect în articolul în cauză. Astfel, dacă o anumită persoană nu era acasă și nu a participat la recensământ, ea nu va fi amendată.
Kp.md: „autoritățile acumulează bani, dacă lipsești de acasă te alegi cu amendă, vă povestim cum scăpați de amendă” (în original: Kp.md: «власть собирает деньги, нет дома – штраф, расскажем, как уберечься»)
Articolul publicat de Kp.md începe în felul următor: „Profitând de ocazie, autoritățile au aprobat legea respectivă – să fie amendați cu 1000 de lei cei care nu vor fi acasă în timpul recensământului populației, inclusiv al celui de probă, care deja se desfășoară în aceste zile” (în original: «как-то под шумок власть приняла соответствующий закон — штрафовать на 1000 леев тех, кого нет дома во время переписи населения, в том числе и пробной, которая проходит в эти дни»). Autorul intervine și cu o precizare: „Dacă ești plecat în străinătate pentru un timp, atunci chiar nu scapi de amendă” (în original: «если уехал за границу на время, то штрафа уже не избежать»). Semnatarul articolului mai scrie: „Nu cumva în acest mod autoritățile își adună bani de alegeri?” Or cum altfel ar mai putea fi explicată această decizie cinică de a amenda oamenii deja sărăciţi?!” (în original: «Неужели таким образом власть собирает деньги себе на выборы?! А как еще иначе можно объяснить это циничное решение — штрафовать и без того обнищавших людей?!»).
Autorul materialului chiar promite să spună „cum putem scăpa de amenzi” (în original: «уберечься от выплаты штрафа»), deși, în realitate, nu este prevăzută vreo amendă pentru cei care vor lipsi de acasă în timpul recensământului. Autorul articolului omite să precizeze care a fost sursa informației, de ce legea a fost interpretată în acest mod și care ar fi legătura cu alegerile. El nu face referire la opinia unui expert sau a unei instituţii, ci interpretează legea de sine stătător, doar că incorect.
BNS: Nu vor fi aplicate amenzi pentru cei care vor lipsi de acasă
Pe 3 octombrie, pe site-ul oficial al Biroului Naţional de Statistică a fost publicată o dezminţire la materialul despre amenzi. Reprezentanţii instituţiei au menționat că afirmaţiile din articolul publicat de „Комсомольская правда” reprezintă o dezinformare care afectează desfăşurarea recensământului.
Potrivit BNS, în perioada 28 august - 10 octombrie 2023, se desfășoară un recensământ de probă, care este o etapă esențială în procesul de pregătire a Recensământului național al populației și locuințelor, planificat pentru anul 2024.
Cât privește amenzile, potrivit BNS, este vorba despre articolul 330 din Codul Contravenţional, care prevede că refuzul de a prezenta date pentru scopuri statistice sau prezentarea unor date eronate se sancționează cu amendă în valoare de la 1000 la 2500 de lei. Legea nu prevede amendă pentru cazul când persoana nu era acasă sau nu a participat la recensământ. Sancțiunile pot fi aplicate doar în caz extrem și doar în raport cu persoanele care refuză categoric să participe la recensământ, împiedicând în acest mod societatea să obțină informații.
Dacă membrii gospodăriei vor lipsi de acasă, recenzorul va lăsa în cutia poștală un bilet cu numărul său de contact pentru a stabili timpul pentru o vizită repetată atunci când va fi comod pentru membrii gospodăriei. Dacă gospodăria nu a luat legătura cu recenzorul, acesta este obligat să o viziteze de cel puțin trei ori pentru a colecta informațiile conform chestionarelor.
BNS a subliniat importanța participării la recensământ a tuturor cetățenilor care locuiesc în țară. Instituția garantează că datele acumulate vor fi utilizate în exclusivitate în scopuri statistice, pentru elaborarea unor statistici oficiale despre populație și locuințe, pentru informarea societății, nu în alte scopuri, precum cele la care se face referire în articolul publicat de Kp.md. Cunoașterea situației demografice reale în fiecare localitate din țară depinde de participarea la recensământ a fiecărui locuitor şi de oferirea unor răspunsuri corecte şi complete.
…şi alte falsuri ale Kp.md
Portalul Stopfals.md a dezmințit în repetate rânduri informațiile false și manipulatorii distribuite de publicația „Комсомольская правда в Молдове” și de pagina web a acesteia. De regulă, în astfel de materiale, autorii nu indică sursele, distorsionează informațiile sau chiar scriu minciuni crase. Acest lucru se referă la diferite subiecte, inclusiv cele ce țin de politică, mass-media, educaţie, LBGT, finanţe etc.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
FALS: Găgăuzia poate avea reprezentanțe oficiale în alte țări
Autonomia găgăuză poate avea reprezentanțe în străinătate pentru că acest lucru este prevăzut de un acord semnat între Comrat și Chișinău. Declarația îi aparține lui Mihail Vlah, consilierul guvernatoarei UTA Gagauz-Yeri. Afirmațiile sale nu corespund adevărului, deoarece doar Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este abilitat cu dreptul de a deschide reprezentanțe oficiale sau diplomatice.
Mihail Vlah: „Găgăuzia poate avea reprezentanțe în Turcia și CSI”
Mihail Vlah, consilierul pentru relații publice al bașcanei Evghenia Guțul, a declarat că Găgăuzia dispune de dreptul de a avea reprezentanțe în lumea turcică și în țările CSI, deoarece acest lucru este prevăzut de acordul semnat în 1994 între Comrat și Chișinău.
„Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul, în calitate de conducător al unei regiuni autonome cu statut special, are sută la sută dreptul să facă declarații importante din numele poporului găgăuz. Conform statutului său, ea este membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova, are dreptul să se implice în politica externă în conformitate cu Constituția Republicii Moldova și competențele sale stipulate în Regulamentul UTA Gagauz-Yeri. Găgăuzia poate avea reprezentanțele sale în lumea turcică și în țările CSI și le va avea. Acest lucru este stipulat încă din anul 1994 în acordul dintre Comrat și Chișinău, Găgăuzia a fost și rămâne o autonomie politică. Cei din actuala conducere a țării și-ar dori să nimicească statalitatea găgăuzilor și încearcă deschis acest lucru, dar nu-i țin baierele!” (în original: «Башкан Гагаузии Евгения Гуцул являясь руководителем Автономного Региона с особым уровнем 100% имеет право на важные заявления от имени гагаузского народа. По своему статусу она является членом правительства РМ имеет право участвовать во внешней политики согласно конституции республики Молдова и своим компетенциям прописанным в уложении АТО Гагауз Ери. Гагаузия может и будет иметь свои представительства в тюркском мире и странах СНГ. Это прописано ещё с 1994 года в договоре между Комратом и Кишинёвом, Гагаузия была и остаётся политической автономией. Нынешнее руководство страны хотела бы и открыто стараться уничтожить государственность гагаузов, но у них кишка тонка!»), a scris Mihail Vlah pe pagina sa de Facebook.

Sursa: Facebook
Legea nu prevede deschiderea unor reprezentanțe ale Găgăuziei peste hotare
„Acordul” semnat în 1994 între Comrat și Chișinău, la care se referă Mihail Vlah, este, de fapt, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri). Totuși, legea nu spune nimic despre faptul că autonomia găgăuză ar avea dreptul la reprezentanțe în alte state.
Regulamentul Găgăuziei și Constituția Republicii Moldova prevăd că guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcția de membru al Guvernului prin decretul președintelui Republicii Moldova. Iar articolul 96 din Constituție spune că Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. Astfel, bașcanul poate participa la asigurarea politicii externe în componența Cabinetului de Miniștri, nu și în calitate de subiect separat. Totodată, implicarea bașcanului în politica externă nu presupune deschiderea unor reprezentanțe ale autonomiei. Amintim că bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, nu este confirmată deocamdată în componența Guvernului.
Potrivit alineatului (1) al articolului 111 din Constituția Moldovei, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit prevederilor Constituției Republicii Moldova, în interesul întregii populații, problemele cu caracter politic, economic și cultural.
MAEIE: Găgăuzia nu poate deschide reprezentanțe diplomatice
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a remarcat în comentariul oferit pentru Stopfals.md că Găgăuzia nu este împuternicită să deschidă reprezentanțe diplomatice. „Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia este parte componentă a Republicii Moldova, iar țara noastră are deja o misiune diplomatică în Republica Turcia.
UTA Găgăuzia nu este un subiect de drept internațional. Prin urmare, regiunea nu poate deschide reprezentanțe oficiale sau diplomatice în alte state. Nu este pentru prima dată când sunt făcute asemenea declarații absurde, care, la modul practic, nu pot și nu vor fi realizate”, se menționează în comentariul MAEIE.
Anterior, într-un interviu pentru RIA Novosti, Guțul a declarat despre intenția de a deschide o reprezentanță la Moscova.
Misiunea diplomatică este realizată de MAEIE
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate, ce promovează politica statului în domeniul relațiilor externe. MAEIE promovează politica externă a Republicii Moldova în relațiile cu alte state și organizații internaționale, coordonează activitatea organelor centrale de specialitate și a altor autorități administrative ale Republicii Moldova în vederea stabilirii și dezvoltării relațiilor cu alte țări.
MAEIE negociază în numele Republicii Moldova sau participă la negocierea tratatelor și înțelegerilor internaționale.
Elena Celak,
Stopfals.md
Kp.md a distorsionat o declarație a Maiei Sandu, obținând o afirmație falsă: Cei care nu vor vota cu PAS nu vor primi bani europeni
Portalul Kp.md, care este pagina web a ziarului de limbă rusă „Komsomolskaia Pravda v Moldove”, a publicat un articol în care afirmă că președinta Maia Sandu a anunțat cum vor fi „pedepsite” satele și orașele unde alegătorii nu vor vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la scrutinul local din 5 noiembrie – ele nu vor primi bani europeni pentru dezvoltare. Afirmația din articol este falsă. În realitate, Maia Sandu a declarat că în satele și orașele unde alegătorii vor accepta să-și vândă votul, fiind corupți de grupări criminale, nu vor ajunge finanțări europene. Ea nu a făcut nici o referire la formațiunea PAS.
În articolul intitulat «"Там европейских денег на развитие сёл и городов не будет": Майя Санду на русском языке рассказала, что будет с теми, кто не проголосует за ПАС» (în traducere: „Acolo nu vor fi bani europeni pentru dezvoltarea orașelor și satelor”: Maia Sandu a spus, în limba rusă, ce se va întâmpla cu cei care nu vor vota pentru PAS”), publicat marți, 26 septembrie, de Kp.md, se spune că: „Președinta Moldovei, Maia Sandu, a oferit un interviu în limba rusă, ca să fie clar pentru toți, nu doar adepților PAS. Președinta a declarat în mod deschis, direct, pentru toți alegătorii, cum vor fi „pedepsite” orașele și satele care nu vor vota pentru PAS” (în original: «Президент Молдовы Майя Санду дала интервью на русском языке, чтобы всем было понятно, а не только адептам ПАС. Президент открыто, напрямую заявила для всех избирателей, как будут "наказаны" те города и села, которые не проголосуют за ПАС»). Articolul continuă cu un citat, atribuit Maiei Sandu: „Vreau să spun foarte clar – acolo unde, din anumite motive, oamenii vor alege reprezentanți ai grupărilor criminale, acolo nu vor veni bani europeni pentru dezvoltarea satelor și orașelor. Cei care intenționează să-și vândă votul cu 50 de lei nu vor avea apoi bani pentru a-și dezvolta satul sau orașul” (în original: «Я хочу сказать очень чётко - там, где по каким-то причинам люди выберут представителей криминальных группировок, там европейских денег на развитие сёл и городов не будет. У тех, кто рассчитывает продать свой голос за 50 лей, потом не будет денег, чтобы развивать своё село или город»).
Articolul a fost plasat pe pagina de Facebook a publicației, de unde a fost replasat inclusiv de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, acumulând zeci de distribuiri.
Președinta a spus că banii europeni nu pot fi dați localităților unde grupările criminale cumpără alegătorii
De fapt, citatele atribuite președintei Republicii Moldova au fost extrase de Kp.md, fără să se facă referire la context, din declarațiile Maiei Sandu în cadrul emisiunii în limba rusă „Новая неделя” cu Anatolie Golea, la postul TV8 (min. 48:02). Emisiunea a fost difuzată pe 25 septembrie curent. Președinta a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora proiectele de dezvoltare a infrastructurii locale din cadrul proiectului „Satul European” ar fi fost date preponderent reprezentanților PAS. Ea a răspuns că cifrele arată altceva - 30 la sută dintre aceste proiecte au fost obținute de primari care au candidat pe listele blocului ACUM, din care anterior a făcut parte și PAS. Apoi a spus: „Pe de altă parte, aș vrea să spun clar: acolo unde, din anumite motive, oamenii vor dori sau vor alege reprezentanți ai structurilor criminale, acolo, desigur, nu vor ajunge banii europeni destinați dezvoltării satelor și orașelor, pentru că asta nu este corect. - Dar dacă ei vor depune proiecte, inclusiv transfrontaliere? - Ei pot depune, dar Uniunea Europeană nu oferă bani pentru criminali, așa că oamenii trebuie să știe asta. Cei care cred că vor primi 50 de lei și își vor vinde astfel votul trebuie să știe că ulterior nu vor avea bani pentru o dezvoltare normală a satului sau orașului” (în original: «- Но, с другой стороны, я хочу сказать очень четко: там где по каким-то причинам люди захотят или выберут представителей криминальных группировок, то там, конечно, европейских денег на развитие сел и городов не будет, потому что это не правильно. - Но если они напишут проекты, в том числе трансграничные? - Они могут написать, но Европейский Союз это не на криминальные расходы, то есть не дает деньги на криминалов, так что люди должны знать это. Те, которые думают, что вот они получат 50 лей потому что продали свой голос, у них потом не будет денег чтобы развивать нормально село или город»).
Astfel, declarațiile Maiei Sandu, la care face trimitere Kp.md, nu conțin nici o referire la formațiunea PAS. Ele au fost redate trunchiat și selectiv, apoi au fost interpretate în mod intenționat eronat, pentru a se obține o afirmație falsă.
Komsomolskaia Pravda v Moldove este un portal cu politică editorială pro-Kremlin, ale cărui articole sunt verificate și dezmințite frecvent de StopFals.md. În ultimele luni, pe kp.md au fost publicate mai multe dezinformări referitoare la războiul din Ucraina, dar și la chestiuni interne ale Republicii Moldova.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md