Articole si Analize
ФЕЙК: Углубляя сотрудничество в области безопасности с Евросоюзом, Молдова «идет по пути Украины»
Ряд Telegram-каналов, включая канал депутата парламента Богдана Цырдя поделились информацией о том, что Республика Молдова планирует углубить военное сотрудничество с Европейским союзом. Они намекают на то, что таким образом власти «втягивают Молдову в войну и идут по сценарию Украины». Эти утверждения не соответствуют действительности и были ранее опровергнуты, в том числе порталом Stopfals.md. Этот нарратив продвигается Кремлевской пропагандой и про-кремлевскими политиками уже не первый год. Эксперты отмечают, что безопасность государства имеет много составляющих, в том числе такие сферы как финансовую устойчивость и борьбу с кибератаками.
Молдова планирует углубить военное сотрудничество с Европейским союзом
- об этом со ссылкой на Financial Times написали Telegram-каналы Приднестровец, Молдавия сегодня и сайт ZOV Приднестровье. Авторы сопроводили публикации утверждениями о том, что «Франция в ближайшее время должна поставить в Молдову большое количество своего старого вооружения. В частности, автоматические винтовки FAMAS, самое не популярное оружие во французской армии. Но вы не думаете, что это все будет бесплатно. Поговаривают, что на закупку этого хлама уже выделены из бюджета порядка 100 тыс. евро».
Telegram-канал Insider Moldova ко всему прочему добавил: «"Хорошие люди" (намек на действующую власть - прим.ред.) верно и настойчиво идут по пути Украины». Такой же информацией авторы канала поделились и на странице в Facebook.

Нарратив о том, что «Молдову может постигнуть участь Украины», продвигается и некоторыми пользователями сети Facebook.
Telegram-канал WTF Moldova?! также написал, что «Молдова планирует углубить военное сотрудничество с Европейским союзом», приложив скриншот публикации на сайте Financial Times с фотографией, на которой изображена президент Республики Молдова Майя Санду и Председатель Европейской комиссии Урсула фон дер Ляйен.

К этому посту автор добавил манипулятивный вопрос, намекающий, что Молдову втягивают в войну, написав следующее: «WTF?! Майка явно хочет стать вторым Зеленским: получить безграничную власть и молдаван кинуть в окопы».

Депутат парламента Молдовы от Блока коммунистов и социалистов Богдан Цырдя тоже поделился в своем Telegram-канале постом на эту тему российского пропагандистского канала RT на русском. В посте этого канала ссылаются на заявление главы МИД РФ Сергея Лаврова о том, что «Запад превращает Санду в персону, которая откровенно тащит Молдавию в НАТО либо напрямую, либо в соединении с Румынией».
Соглашение о расширении сотрудничества в области безопасности и обороны
В статье, опубликованной британской газетой Financial Times говорится, что Молдова и ЕС намерены углубить свое оборонное сотрудничество. Также сообщается, что это партнерство будет направлено на расширение сотрудничества между молдавскими и европейскими агентствами по защите от иностранных манипуляций, кибер и террористических угроз, ссылаясь на полученный официальный документ. В статье нет никаких упоминаний об участии Молдовы в военных действиях.

Министерство иностранных дел Республики Молдова (МИДЕИ) ранее сообщило, что наша страна и ЕС в ближайшее время подпишут Партнерство в области безопасности и обороны, которое будет функционировать как «зонтичный механизм».
«Партнерство в области безопасности и обороны - это политическое соглашение о расширении сотрудничества в области безопасности и обороны, которое будет заключено между Республикой Молдова и ЕС в ближайшем будущем в соответствии с целями, изложенными в Стратегии национальной безопасности нашей страны», - прокомментировали в МИДЕИ.
В МИДЕИ отметили, что ЕС находится в процессе создания подобных партнерств с рядом стран, с которыми достигнут более интенсивный уровень сотрудничества. «По сути, Партнерство будет функционировать как зонтичный механизм для всех взаимодействий между Республикой Молдова и ЕС в таких областях, как помощь ЕС в укреплении устойчивости нашей страны, кибербезопасность, борьба с дезинформацией, помощь оборонному сектору через Европейский инструмент мира, участие Молдовы в миссиях ЕС по управлению кризисами, интегрированное управление границами», - сообщили в Министерстве иностранных дел Молдовы.
На основе этого партнерства, Р. Молдова и ЕС будут вести ежегодный диалог в области безопасности и обороны, а также смогут установить тематические диалоги по некоторым областям, представляющие взаимный интерес. Документ о партнерстве в области безопасности и обороны не будет иметь статуса международного договора, а будет основан на политических обязательствах.
Что говорят эксперты?
По мнению экспертов, соглашение между Молдовой и ЕС будет способствовать укреплению государственных институтов, чтобы иметь возможность противостоять вызовам, связанным с гибридной войной, дезинформацией и кибератаками. На эту тему они высказались на общественных дебатах «Зачем нужно соглашение с ЕС в сфере обороны?», организованное новостным агентством IPN.
Бывший вице-премьер по реинтеграции Георгий Бэлан подчеркнул, что соглашение не противоречит нейтралитету нашей страны. Он также отметил, что Республика Молдова, являясь государством-кандидатом на вступление в ЕС, должна постепенно интегрироваться в эту сферу безопасности. «Мы должны объяснить населению, что в этом нет ничего необычного, что это нормальный подход - довести стандарты в сфере национальной безопасности и обороны до европейского уровня. Этот документ поддерживает власти Молдовы в контексте процесса европейской интеграции. На данный момент, будучи нейтральным государством, мы должны иметь возможность защитить суверенитет и территориальную целостность страны. Республика Молдова является нейтральным государством, но это соглашение не противоречит нейтралитету, а содержит четкие и осязаемые инструменты, позволяющие молдавским властям выполнить свои обязательства по защите суверенитета с теми ресурсами, которые у нас есть», - сказал бывший вице-премьер (19:54-21:02).
Бывший министр обороны Анатол Шалару призвал граждан не путать государственную безопасность с танками. Он заметил, что безопасность имеет более широкий спектр, к ней относятся в том числе такие сферы как финансовая составляющая и сфера кибернетики. «Оборона – это не только Министерство обороны. Например, является ли финансовая сфера частью государственной безопасности или нет? Потому что, если финансовый сектор будет дестабилизирован, нам плевать на безопасность Республики Молдова. Или кибербезопасность. Например, если хакерские центры, группы хакеров, которые действуют из России, дестабилизируют сферу медицины, или военную или безопасность через кибератаки, что мы тогда можем сделать? Мы можем противостоять или не можем противостоять? И это тоже составляет часть безопасности государства», - сказал Анатол Шалару (14:44-15:31).
Кремлевский нарратив о том, что Молдова «идет по пути Украины»
Нарратив о том, что Кишинев рискует «пойти по стопам киевского режима», давно распространяется представителями Кремля. Такую же риторику озвучил глава МИД РФ Сергей Лавров и на Анталийском дипломатическом форуме 1 марта 2024 года. «Прежде всего, режим, который в Кишиневе обосновался и который идет просто след в след по стопам киевского режима, отменяя все русское, дискриминируя русский язык во всех сферах и вместе с украинцами еще устраивая серьезное экономическое давление на Приднестровье», - сказал Лавров (1:03:40-1:03:56).
Ранее, в августе 2023 года, официальный представитель МИД России Мария Захарова прокомментировала поставки в Молдову военного оборудования из США, заявив о «последовательном превращении Молдавии в логистический придаток киевского режима».
Этот тезис повторяют и молдавские прокремлевские политики. К примеру, экс-президент страны и лидер партии социалистов Игорь Додон несколько раз заявлял о том, что Молдову «втягивают в военный конфликт». То же самое утверждает и политик из Гагаузии Виктор Петров. Эти фейки опроверг Stopfals.md.
А на странице лидера партии NOI Владимира Даки 12 января 2024 года был опубликован пост, в котором утверждается, что помощь, которую США оказывает Молдове, невыгодна нашему государству. Stopfals.md опроверг это заявление.
Elena Celak,
Stopfals.md
Теперь нас можно найти и в Telegram!
Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?
Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru
Два года полномасштабной агрессии. Несколько выводов о российской пропаганде войны против Украины
Conținut disponibil numai în limba rusă
Прошедшие два года военной агрессии РФ против Украины ознаменовались активизацией российской информационно-пропагандистской машины на всех направлениях. Главной целью этого этапа войны было оправдание преступления агрессии, военных преступлений и преступлений против человечества, осуществляемых Россией в Украине. Информационные кампании и распространение дезинформации продолжалось и в других странах, но так или иначе, они касались интересов России на поле боя в Украине.
С момента начала полномасштабной агрессии, пропаганда стала полноценным оружием войны, роль которого еще предстоит оценить с точки зрения международного права и первые шаги в этом направления уже сделаны. Речь идет о признании Международным судом ООН факта злоупотребления Россией термином «геноцид».
Нарратив о «геноциде» - начало конца
Информационные кампании, дезинформация, пропаганда или FIMI (манипуляции и вмешательство в иностранную информацию), как это определяет Европейский союз, являются значительной частью спектра гибридных угроз. В этом же поле велась подготовка к полномасштабному вторжению Россию в Украину, начавшаяся задолго до 24 февраля 2024 года.
Центральный нарратив, использованный в качестве повода для России начать агрессию, касался якобы «геноцида русскоязычного населения». Еще в 2021 году, за год до полномасштабного вторжения, главный медиа-рупор Кремля телеканал RT (Russia Today) выпустил очередной пропагандистский «шедевр», посвященный Украине, в котором рассказывалось якобы о «геноциде народа Донбасса». В этом фильме было представлено видение России войны на Донбассе и ее дальнейшего развития, как мы потом убедились.
Главная идея фильма, как мы анализировали в проекте StopFake, состояла в том, чтобы представить что украинская власть делает все ради того, чтобы оправдать геноцид русскоязычного населения и навязать ему чуждые ценности Запада — по заказу Госдепа США. После начала полномасштабной агрессии все эти тезисы станут отдельными информационными инструментами войны, но уже в контексте пропаганды войны, в том числе призывы к уничтожению и убийствам.
Нарратив о «геноциде» является частью более широкого гибридного концепта о «русофобии», который Россия продвигает за рубежом.
«Термин „русофобия” в ходе этой войны эксплуатируется в целях имперской пропаганды, чтобы позволить агрессору называть себя жертвой. В последний год он использовался для оправдания российских военных преступлений в Украине», — сказал профессор Йельского университета, американский историк, специализирующийся на Восточной Европе Тимоти Снайдер на заседании Совета Безопасности ООН, 14 марта 2023 года.
К слову, в Молдове после 24 февраля 2022 года инструментализация нарратива о «русофобии» выглядело следующим образом: «В связи с участившимися случаями дискриминации на национальной, языковой, культурной, религиозной и иной основе... вы можете обращаться на адрес электронной почты Посольства». Это сообщение опубликовало посольство России в Р. Молдова в марте 2022 года. Публикация вызвала бурную реакцию граждан Молдовы и критику молдавских политиков.
Однако 2024 год стал началом краха российского нарратива о «геноциде», использовавшийся и для агрессии, глобальных манипуляций, и для вмешательства во внутреннюю политику других стран, в том числе Республики Молдова. Международный суд ООН поставил точку и признал, что Россия манипулирует Конвенцией о предотвращении и наказании преступления геноцида. Решение Суда – первое ключевое заключение, в том числе и для последующей оценки роли российской пропаганды в контексте войны против Украины.
Несмотря на это важное решение Международного суда для дальнейших оценок роли пропаганды РФ, фейки о «геноциде» находят свою аудиторию, поэтому работа с такими медиаэффектами остается задачей для фактчекинговых проектов, центров стратегической коммуниуации и организаций в сфере медиаграмотности.
Игра в жертву
Особенностью информационных кампаний периода агрессии на этапе стабилизации фронта стало возложение вины на Украину за действия России. Это служило и инструментом для дальнейшей дискредитации украинской стороны на международной арене, а также для перекладывания ответственности на коллективный Запад, НАТО и «англосаксов» якобы за развязывание полномасштабной войны, которую начала сама Россия.
Российские СМИ рассказывали о мифической «агрессии Украины против России» и о намерении украинского руководства «захватить» Россию, оправдывая таким образом агрессивные действия Кремля, а также дискредитируя поставки вооружения и любую солидарность с Украиной.
В этом контексте Молдова стала не меньшей целью информационных кампаний, чем сама Украина: нарратив о том, что «Молдову втягивают в войну» озвучивали пророссийские политики в ответ на любые проукраинские заявления и действия.
При такой информационной повестке, лучшим контраргументом было объяснение кто на кого совершил нападения. Понимание факта, что агрессия не происходит непроизвольно, а является результатом принятых решений реальных политиков способствовало бы построению качественных причинно-следственных связей в информационном пространстве.
Контроль и доминирование
Важно также отметить и действия России по физическому ограничению доступа к информации. На прифронтовых и оккупированных территориях Россия осуществляла полную блокировку доступа к украинской информации, подменяя новости из Украины пропагандистскими источниками. Речь идет об отключении интернета, блокировке сайтов, физическом уничтожении инфраструктуры вещания и, одновременно, распространением десятков Telegram-каналов с пропагандистским содержанием для целевых аудиторий, которые формировали альтернативную реальность, что местное население якобы ожидает приход России, стремится стать частью РФ и радостно встречает российскую армию.
Как правило в Украине такую активность осуществляла система анонимных Telegram каналов с маркировкой Z/V. Интересно, что в первые месяцы войны, многие группы в социальных сетях, которые до этого распространяли нейтральный контент (рецепты, блоги красоты, домашние животные и т.д) оказались «спящими пропагандистскими ячейками».
С этой перспективы, ключевыми оказались навыки медиаграммотности, включающие знания, как о базовой проверке информации, источников, так и о ключевых нарративах российской пропаганды, используемых против Украины, в качестве предлога войны.
Психологический паралич
В первые дни агрессии интенсивность информационной интервенции отличалась небывалыми масштабами: сотни фальшивых сообщений о ситуации на поле боя и о якобы захвате всех городов, фейки о бегстве президента Украины Владимира Зеленского, якобы массовой сдаче в плен украинских военных и так далее.
Пример одного из таких сообщений выглядел в российских СМИ таким образом: «ВСУ в массовом порядке отказываются от выполнения приказов и покидают позиции по всей линии соприкосновения». Такие сообщения должны были парализовать способность к сопротивлению и дезориентировать общество на этапе подготовки к обороне. В большинстве случаев, для этого использовались анонимные Telegram-каналы и сеть так называемых «военных корреспондентов».
Со временем, акценты в информационной войне сместились к оправданию военных действий и аргументации вторжения. Одним из шокирующих примеров были фейки о якобы инсценировке украинцами бомбардировки роддома в Мариуполе, которые представлялась как «большая постановка украинской пропаганды» и те же самые нарративы касательно событий в Буче. Подрыв доверия и блокирование коллективных механизмов консолидации являлись главной целью информационно-психологических операций, которые особенно наблюдались в первые месяцы полномасштабного вторжения.
Опыт ежедневных эмоциональных видео президента Украины Владимира Зеленского сегодня можно оценить как положительный пример кризисных коммуникаций. В этом контексте стоит отметить важность постепенного уменьшения эмоционального компонента такого стиля официальных коммуникаций и перехода к более рациональному стилю.
Отдельно стоит отметить также подрыв Каховского водохранилища в ночь на 7 июня 2023 года. Информационное сопровождение этого преступления стало одним из первых случаев, когда российская пропаганда проявила себя растерянной. В первые часы даже на уровне государственных телеканалов РФ представлялись различные версии произошедшего. Это показало, что стратегическая пропаганда России является централизированной деятельностью не способной противодействовать проактивным подходам в стиле "ad hoc". И это – слабое место, которым мы должны пользоваться в дальнейшем все более активно для обеспечения своей информационной безопансости.
Цели «специальной военной операции»
«Мною принято решение о проведении специальной военной операции. Её цель — защита людей, которые на протяжении восьми лет подвергаются издевательствам, геноциду со стороны киевского режима» — это шокирующее обращение Путина, после которого на Украину выдвинулись танки с территории Беларуси, оккупированного Крыма и Донбасса.
Оно стало отправной точкой для еще одной важной тенденции информационных кампаний России. Как позже оказалось, «денацификация», как цель вторжения в Украину не выдерживает проверку временем. Блицкриг, на который рассчитывала Россия, не удался, и соответственно, заготовленный каркас пропаганды и информационных операций оказался не в состоянии инструментализировать все, что происходило на поле боя и на дипломатическом уровне уже с середины марта - апреля.
Представитель Кремля на украино-российский переговорах Владимир Мединский, заявлял, что «денацификация» - это вопрос, который «важен для всех, кто считает итоги Второй мировой войны базисом современного миропорядка». Однако, под «денацификацией» и в самой России каждый раз называли разные вещи: то ликвидацию объединения националистов, то предание суду «преступников», «ответственных за «кровавые преступления против мирных жителей Донбасса», то отмену любых законов, которые якобы подвергают дискриминации русскоязычное население, то блокировку возможности «поклонников радикальных идей попасть в любые структуры украинской власти»
Но 2024 год привел к окончательному краху и этого нарратива. В интервью американскому пропагандисту Такеру Карлсону, Владимир Путин шокировал весь мир своими заявлениями, в которых он фактически оправдывает разделение Польши и действия Гитлера по развязыванию Второй мировой войны.
Таким образом, можно заключить, что информационное сопротивление все же имело свои успехи и пропагандистская машина Кремля начала покрываться первыми трещинами. Для результата стоит понимать, что информационный компонент – всегда сопутствующий элемент, поэтому и инструменты противодействия должны выходить за рамки медийного пространства.
Марианна Присяжнюк
StopFake/Главком для Stopfals.md
(INFOGRAFIC) Doi ani de război: falsuri adaptate și repetate pentru a justifica agresiunea, a răspândi frică și a diviza societatea
Republica Moldova va fi atrasă în război și va fi transformată într-o a doua Ucraină dacă se aliază cu europenii, ucrainenii abia așteaptă să atace Transnistria, tancuri NATO din România intră în R. Moldova, iar refugiații ucraineni sunt răsfățați în detrimentul populației locale. Acestea sunt cele mai intens circulate narațiuni ale dezinformării pro-Kremlin, lansate în spațiul media de la noi în cei doi ani de când a început războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. StopFals.md a selectat cele mai frecvente falsuri din timpul războiului și le-a comentat împreună cu experții Andrei Curăraru și Ion Tăbârță.
Narațiune: Republica Moldova devine platformă pentru sprijinul militar ce se îndreaptă spre Ucraina
Narațiunea care s-a regăsit în cele mai multe articole sau postări pe rețelele de socializare este că Republica Moldova „deschide calea pentru tehnică și eșaloane militare către Ucraina”. Unul dintre falsurile virale în primul an de război anunța că la Mărculești au fost aduse elicoptere militare ucrainene. L-au răspândit liderul Partidului Social Democrat Victor Șelin, dar și deputatii Alexandr Nesterovschi și Bogdan Țîrdea. Ultimul amenința că „Moscova poate riposta dur”. De fapt, la Mărculești fuseseră aduse elicoptere pentru misiuni civile, dezasamblate, pentru a fi ferite de bombardamentele rusești.
În aceeași cheie a venit un alt fals – că R. Moldova și România au început construcția unei autostrăzi pentru detașarea trupelor NATO la Odesa. În realitate, construcția Autostrăzii Unirii (A8) care va conecta orașul Târgu-Mureș din România şi orașul Ungheni din Republica Moldova încă nu a început și nu există niciun proiect referitor la continuarea viitoarei artere până la Odesa.
Peste câteva luni, un activist pro-rus, Mihail Ahremțev, lansa un alt fals referitor la „transportul munițiilor”, afirmând că Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru echipamente militare, interpretând astfel semnarea unui Memorandum de cooperare economică și comercială între S.A. „Ukrzaliznytsia” și Î.S „Calea Ferată din Moldova”.
Narațiunea se menține „vie” și în anul curent. În ianuarie 2024, StopFals.md a dezmințit cel puțin două falsuri legate de acest subiect: că NATO concentrează tehnica militară la granița cu R. Moldova, răspândit online de liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, Alexandr Kalinin, și că autoritățile au permis staționarea avioanelor de luptă F-16 la Mărculești.
Experți: se urmărește inducerea panicii și fricii
În opinia expertului în securitate la comunitatea WatchDog, Andrei Curăraru, unul dintre efectele scontate ale acestor narațiuni este să se inducă populației un sentiment de frică: „Se propagă un sentiment de teamă, subliniind posibilitatea unui conflict armat iminent și menționând amenințarea cu deșeurile radioactive, inclusiv cele nucleare. Aceste aspecte, binecunoscute și reamintite încă din anii '90, sunt utilizate pentru a îngrozi și a manipula opinia publică, consolidând ideea unei pericole iminente și justificând astfel o mobilizare rapidă și amplă a resurselor”. Se oferă, de asemenea, argumente pentru justificarea războiului, mai spune expertul. „Propagandiștii pro-ruși își găsesc justificarea pentru implicarea în conflicte, sugerând că nu ei au fost agresorii, ci au fost provocați și forțați în această confruntare, un element crucial pentru a-și menține sprijinul intern și extern și pentru a obține legitimitate pentru acțiunile lor. De asemenea, se urmărește divizarea societății. Prin construirea unui tablou dualist între „noi” și „ei”, între cei pro-occidentali și cei pro-ruși, propagandiștii își propun să alimenteze tensiunile și să fragmenteze coeziunea socială. În acest mod, ei încearcă să submineze unitatea și solidaritatea națiunii, favorizând astfel propria agendă și interesele geopolitice”, explică Andrei Curăraru.
Directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO la Chișinău, Ion Tăbârță, încadrează falsurile descrise mai sus într-o „narațiune mai largă a Federației Ruse potrivit căreia Republica Moldova ar merge pe scenariul Ucrainei”. „Totodată, se promovează insistent ideea că actuala conducere pro-europeană a Republicii Moldova ar fi străină de interesele majorității societății care și-a dori o relație mai apropiată cu Federația Rusă. Se sugerează astfel că guvernarea nu este decât o uneală în mâinile statelor occidentale, statelor NATO, care promovează intențonat rusofobia și poziționează Republica Moldova contra Rusiei. Prin exploatarea acestor aspecte militariste se încearcă și inducerea panicii, și inocularea în societatea moldovenească a unor sentimente împotriva guvernări pro-europene”, susține Ion Tăbârță.

Narațiune: Guvernarea pro-europeană atrage Moldova în război
Pe măsură ce Guvernul și Parlamentul discutau mărirea bugetului pentru apărare și fortificarea capacităților Armatei Naționale, această narațiune, apărută chiar de la începutul războiului, căpăta noi forme. Astfel, s-a anunțat în mod fals că se pregătește mobilizarea în R. Moldova. Și de această dată politicienii au avut un rol în răspândirea falsului. Socialiștii Igor Dodon, Bogdan Țîrdea, Alexei Vasilian, dar și Sergiu Toma, președintele Partidului Oamenilor Muncii, au răspândit pe Telegram sau Facebook postări în care interpretau o activitate de colectare a datelor despre bărbați drept un început de mobilizare. Autoritățile solicitau atunci date de la agenții economici despre angajații bărbați născuți între 1996 și 2004. Ministerul Apărării a anunțat că avea loc actualizarea bazelor de date ale centrelor militare teritoriale, fapt care nu are nimic în comun cu mobilizarea.
La Radio Sputnik, care își difuzează o parte din conținut pe Facebook, s-a afirmat că NATO și Uniunea Europeană obligă Chișinăul să cumpere echipament militar, iar unul dintre portalurile interzise, dar „clonate”, Enews.md, a scris că NATO construiește o bază militară la Chișinău, iar amiralul Rob Bauer a venit să o inspecteze, în luna mai 2023. Falsul a fost dezmințiti atât de Ministerul Apărării, cât și de Serviciul de presă al NATO. „Nu există planuri de a crea o bază militară în Moldova. Deplasarea amiralului Bauer a avut un scop total diferit: să vorbească despre cooperare și schimb de expertiză”, a comentat pentru StopFlas.md Eleonora Russell, consilieră pentru afaceri publice și comunicare strategică în Oficiul NATO de la Bruxelles.
Retorica împotriva UE și NATO țintește în special populația moderat pro-europeană, consideră Ion Tăbârță: „În Republica Moldova avem trei categorii de bază ale populației: cei care sunt ferm convinși pro-europeni, pro-români, chiar și pro-NATO, asupra cărora aceste narațiuni pro-ruse nu acționează - ei știu că vin din propaganda Kremlinului. A doua categorie sunt convinși pro-ruși, care manifestă cele mai mari reticențe față de parcursul european. Dar avem și o categorie mai moderată, care se orientează în funcție de situație. Ei nu sunt convinși pro-europeni, dar nu sunt nici antieuropeni. Foarte multe narațiuni vin anume în această zonă de mijloc, ca să o orienteze oamenii nu atât către Rusia, cât împotriva actualei guvernări pro-europene”.
Narațiune: Ucraina și R. Moldova se pregătesc să atace Transnistria
Este una dintre narațiunile favorite ale dezinformării pro-Kremlin, alimentată în permanență cu noi articole sau postări. Vicepreședinta fostului partid Șor, Marina Tauber, a declarat în martie 2023 că autoritățile ar pregăti „provocări” militare pe Nistru, în a doua zi de Paște, și ar fi comandat mii de sicrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a afirmat că declarațiile deputatei sunt falsuri menite să provoace frică și dezbinarea societății. Reprezentanții Combinatului Servicii Funerare din mun. Chișinău au negat afirmațiile deputatei și au spus că nu au primit comenzi suplimentare de sicrie.
În campania electorală din Găgăuzia, din primăvara anului 2023, unul dintre candidați, Nicolai Dudoglo, a preluat acest fals și a declarat la postul public regional de televiziune GRT ca lângă regiunea transnistreană ar fi staționate trupe ucrainene, iar Vladimir Zelenski așteaptă permisiunea Maiei Sandu ca să intre în aceast regiune. Afirmații despre „dorința Ucrainei de a ataca Transnistria” apar periodic, în pofida faptului că ele sunt dezmințite în permanență atât de către autoritățile de la Chișinău, cât și de cele de la Kiev.
În aceeași perioadă pe rețele a fost distribuit un video în care se afirma că în Moldova au loc pregătiri pentru o operațiune militară asupra Transnistriei, care a adunat peste 160 de mii de vizualizări. Autorul prezenta drept pregătiri de atac exercițiul militar JCET-2023 (Joint Combined Exchange Training — Exercițiu comun combinat pentru schimb de experiență), desfășurat în Moldova în perioada 27 martie – 7 aprilie.
În octombrie 2023, unii utilizatori de Facebook distribuiau un filmuleț în care jurnalista din Ucraina, Diana Pancenko, inclusă în lista trădătorilor și dată în urmărire de organele de anchetă ucrainene, afirma că Moldova „calcă pe urmele Ucrainei”, iar Chișinăul „este gata să atace Transnistria”.
La câteva luni distanță, structura de securitate din regiunea transnistreană a anunțat, cu preluarea imediată a mesajului în presa din Rusia, că la sediile subdiviziunilor speciale ale instituţiilor de forţă din Republica Moldova sunt instruite grupuri de combatanţi pentru a comite atacuri teroriste în regiunea transnistreană, în activitățile de pregătire fiind implicați instructori străini, preponderent ucraineni. Ministerul Apărării a respins drept falsă această afirmație.
Expert: narațiunile de dezinformare urmăresc subminarea participării la procesele democratice
„Observăm cu îngrijorare creșterea mișcărilor de protest atât în Chișinău, cât și în Comrat și chiar în regiunea transnistriană, unde dezinformările flagrante își găsesc un teren fertil pentru justificare și susținere. Aceste narațiuni manipulative, îndreptate cu precădere împotriva autorităților existente și a orientării pro-europene a Republicii Moldova, pot fi instrumentalizate pentru a submina participarea la procesele democratice, cum ar fi referendumul pro-european sau alegerile prezidențiale. Cât privește Transnistria, aceste relatări toxice nu numai că alimentează sentimentele de nemulțumire și dispreț față de autoritățile de la Chișinău, ci și generează un efect de coeziune suplimentară în rândurile locuitorilor, într-o perioadă marcată de instabilitate și incertitudine. Acest fenomen, cunoscut sub numele de «rally behind the flag», adesea apare în timpuri de criză, determinând consolidarea sprijinului pentru liderii și instituțiile existente, în ciuda eventualelor neajunsuri sau erori”, este de părere Andrei Curăraru.
Narațiune: Refugiații ucraineni, privilegiați în raport cu populația locală
O altă țintă a dezinformării sunt refugiații din Ucraina, care au fost discreditați prin falsuri încă în primele zile de când au sosit. Pe parcursul anului 2023, fostul deputat socialist Oleg Savva a plasat pe Facebook un mesaj în care spunea că pentru refugiați ar fi fost alocate peste două miliarde de lei din bugetul R. Moldova. În realitate, majoritatea sumelor direcționate către susținerea refugiaților din Moldova provine din surse nebugetare - donații, granturi, asistență financiară oferită de către partenerii de dezvoltare.
Savva a răspândit ulterior și mesajul fals că pensionarii ucraineni care se stabilesc în Republica Moldova sunt privilegiați față de localnici, întrucât pot primi pensii din bugetul R. Moldova, trecând sub tăcere faptul că și pensionarii moldoveni care se mută în Ucraina pot ridica pensii de la statul ucrainean.
O altă utilizatoare de Facebook a afirmat, într-un video care a fost distribuit de aproape 10 mii de ori, că refugiații veniți în R. Moldova primesc lunar indemnizații de 7 mii de lei. Verificarea a arătat că ei au indemnizații de puțin peste două mii de lei lunar, bani oferiți prin intermediul Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).
Narațiune: biolaboratoare NATO în Ucraina și Moldova
Existența laboratoarelor biologice și/sau chimice ale NATO în Ucraina și în alte state post-sovietice, inclusiv în R. Moldova este, la fel, una dintre narațiunile preferate ale propagandei pro-Kremlin. Deși a fost promovată și în anii dinaintea începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei, această falsă narațiune a devenit tot mai prezentă după invazia militară la scară largă în țara vecină, ca element prin care s-a încercat justificarea agresiunii.
Într-un video care a acumulat peste 100 de mii de afișări pe TikTok se afirma în mod fals că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și este folosit exclusiv în scopuri civile. De altfel, noua bază militară de la Băcioi a fost subiectul multor speculații, ținta dezinformărilor prin asociere cu NATO și a altor teorii conspiraționiste.
Falsuri similare au fost promovate și în campania electorală pentru alegerile locale generale din noiembrie 2023. Candidatul PSRM la funcția de primar de Chișinău, Adrian Albu, a afirmat că una dintre prioritățile sale, în cazul în care va ajunge primar, va fi lupta „împotriva laboratoarelor secrete și a bazelor militare în apropierea Chișinăului”.
Informaţii false potrivit cărora în Moldova ar fi fost deschise nişte laboratoare biologice au fost răspândite pe rețelele de socializare și în toamna anului 2022. Pe pagina de Facebook „Adevărul din umbră” se afirmă că, în urma „unei înțelegeri secrete” între guvernele R. Moldova şi SUA, în ţară se deschid patru laboratoare biologice în domeniul cercetării virusologice unde „vor fi experimentaţi cei mai periculoşi viruşi”. Autorităţile au negat informaţiile.
„Kremlinul răspândește în mod intenționat minciuni clare că Statele Unite și Ucraina desfășoară activități de arme chimice și biologice”, declara, în martie 2022, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El și alți oficiali avertizau încă de atunci că Rusia lucrează pentru a crea pretexte pentru atacurile sale asupra unei națiuni suverane. „Există această narațiune care a fost promovată de Rusia cel puțin din 2011, despre laboratoarele finanțate de SUA, care de fapt fac cercetări asupra bolilor. Ele fac parte dintr-un program al Departamentului de Apărare pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății publice în țările post-sovietice. Și Rusia întotdeauna a fost suspicioasă față de aceste laboratoare - publicând dezinformări, punând întrebări insinuante prin canale oficiale”, a spus Scott Radnitz, expert și profesor asociat la Universitatea Washington din Seattle, citat de NPR, postul public de radio din SUA.
Experți: în anii de război, narațiunile s-au întețit și nu vor scădea în intensitate prea curând
„Odată cu pandemia, s-a observat clar o creștere în grad a dezinformării venite din Federația Rusă. Probabil anume atunci Rusia a decis să aibă în viitor o invazie directă asupra Ucrainei și la sigur vom mai vedea aceste narațiuni în viitor. Ne asteptăm că în campania electorală vor fi foarte multe, mai ales că tehnologia permite răspândirea foarte rapidă chiar și a dezinformărilor care au o formă rudimentară”, anticipează Ion Tăbârță.
„Regretabil, multe dintre aceste relatări reprezintă ceea ce în marketingul digital se numește conținut evergreen. Conținutul evergreen este acel conținut optimizat pentru căutare care rămâne continuu relevant și rămâne «proaspăt» pentru cititori o perioadă lungă de timp - așa cum sugerează și numele său. Îmi amintesc povestea despre deșeurile europene îngropate în Ucraina încă de la sfârșitul anilor '90. Verificarea faptelor este reacția naturală și intuitivă, însă adesea nu ajunge la publicul țintă al dezinformării și poate genera doar incertitudine pentru unii dintre aceștia. Prebunkingul (tehnică de prevenire a încercărilor de manipulare online – n. red.) și inițiativele de educare a gândirii critice trebuie să completeze această abordare. Situația de pe front și contextul social-politic din Moldova mă determină să anticipez că aceste narațiuni vor fi reutilizate și vor rămâne încă mult timp în arsenalul propagandiștilor”, a apreciat, la rândul său, expertul în probleme de securitate Andrei Curăraru.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
Vezi și: (VIDEO) Top 5 falsuri despre securitate, propagate în 2023 în R. Moldova
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Washingtonul a folosit laboratorul de la Mariupol pentru a lupta cu Rusia şi poporul ei
Într-un reportaj al postului rusesc de televiziune RT (anterior denumit Russia Today) s-a anunţat că Ministerul Apărării din Rusia „a deconspirat, la Mariupol, o schemă de proporţii prin care companii europene şi americane cu renume încercau să facă teste pe slavii din Rusia şi CSI” și că Washingtonul folosea laboratoarele „pentru a lupta cu Rusia și poporul ei”. În calitate de dovezi, în reportaj sunt demonstrate logo-urile unor companii cunoscute de pe cutiile care ar fi fost descoperite în incinta Spitalului nr. 7 din Mariupol. Totuși, codurile de pe cutii sugerează niște studii clinice efectuate peste tot în lume, nu doar în țările unde locuiesc popoarele slave. Este vorba despre cercetarea preparatelor destinate persoanelor cu artrită reumatoidă, aceste studii fiind publice.
RT: Ministerul Apărării a deconspirat „planul Occidentului de creare a laboratoarelor biologice”
Postul de televiziune RT a difuzat un reportaj în care se afirmă că Ministerul Apărării din Rusia a deconspirat „planul periculos al Occidentului susținut de SUA care prevede crearea laboratoarelor biologice” (în original: «опасный план Запада при поддержке США по созданию биологических лабораторий»). „Occidentul, după care și Washingtonul, au folosit regimul de la Kiev în calitate de instrument în lupta cu Rusia și poporul ei prin intermediul laboratoarelor și a unor planuri meschine cu scopul de a-și atinge doar propriile interese, ignorând interesele altora” (în original: «Запад, а затем и Вашингтон, использовали киевский режим как инструмент в своих руках для борьбы с Россией и ее народом посредством лабораторий и злых планов с целью достижения только своих интересов, игнорируя интересы других»), se spune în video.
În calitate de dovezi, în spot apare o cutie cu inscripția „SB4-G31-RA și Samsung Bioepis, Ltd”.

La fel, în reportaj este demonstrată o cutie cu inscripţia „Galapagos NV, Protocol: GLPG0634-CL-204”. O persoană în halat alb şi cu faţa blurată afirmă că studiile clinice erau efectuate ilegal. De altfel, numele şi funcţia vorbitorului nu sunt afișate.

„Orice cercetare de acest gen presupune transmiterea materialului biologic, inclusiv a celui care conţine informaţii sensibile, de exemplu, date genetice, anumite polimorfisme genetice, către terțe persoane care ar putea folosi aceste informații în cu totul alte scopuri” (în original: «Любые подобные исследования подразумевают отправку биологического материала, в том числе, которые содержат чувствительно значимую информацию, например генетические данные, определенные генетические полиморфизмы третьим лицам, которые могут использовать эту информацию в совершенно разных целях»), a declarat vorbitorul.
Făcând referire la canalul de Telegram al lui Mohammad Kassab, reporter RT, site-urile ZOV Мариуполь şi bezformata au scris că rezultatele testelor din cadrul studiilor clinice efectuate la Mariupol erau expediate în Europa împreună cu medicamentele care „inhibă practic total funcţionarea sistemului imunitar, precum şi stimulează creşterea rapidă a celulelor canceroase” (în original: «почти полностью подавляющими работу иммунной системы, а также стимулирующими быстрый рост раковых клеток»).
Reportajul video a fost distribuit de canalele de Telegram Gagauznews — Новости Гагаузии, Молдавский пистон, dar şi de unele pagini de Facebook (aici, aici, aici, aici). La fel, videoul a fost distribuit și pe TikTok.
În laboratoare au loc testele clinice ale preparatelor
În realitate, codurile și logo-urile de pe cutii sugerează efectuarea testelor clinice asupra preparatelor.
Galapagos NV (unul din logo-urile de pe cutii) este o companie biotehnologică din Belgia care elaborează și plasează pe piață preparate micromoleculare sintetice. Șase dintre medicamentele dezvoltate de Galapagos sunt supuse testelor clinice. Printre acestea sunt și preparate pentru tratarea unor maladii precum osteoartrita genunchiului (gonartroza) și fibroza pulmonară. Printre cele 18 țări unde au fost efectuate studii clinice se numără și Federația Rusă.

Acronimele SB4-G31-RA şi Samsung Bioepis, Ltd indică numărul şi tipul cercetărilor științifice efectuate oficial în diferite ţări. Toată informaţia este reflectată în Registrul UE pentru studii clinice. În baza codului, registrul generează informaţiile cu privire la studiul clinic efectuat.

Este vorba de studii clinice în grupe paralele pentru a evalua inclusiv eficienţa şi siguranţa în cazul pacienţilor cu artrită reumatoidă de gravitate medie şi severă. Artrita reumatoidă este o boală autoimună care poate afecta diferite organe, inclusiv plămânii, provocând artrită reumatoidă – boală pulmonară interstițială (AR-BPI).
Pe o altă cutie demonstrată în video apare denumirea entităţii AstraZeneca AB şi numărul protocolului: D4300C00001.

AstraZeneca a desfăşurat studii clinice cu scopul de a evalua eficienţa a două regimuri de administrare a preparatelor. Vârsta minimă a persoanelor eligibile pentru a fi implicate este de 18 ani, acest lucru fiind indicat în toate rapoartele despre coduri şi companii, prezentate în reportajul video.

La cercetări au participat nu doar popoarele slave
Studiile clinice au fost desfăşurate nu doar în raport cu popoarele slave, așa cum se afirmă în reportajul video. Persoanele care au participat sunt locuitori ai diferitor continente. Prezentăm mai jos un fragment din raportul despre unul dintre tipurile de studii clinice:

Cu referire la cercetarea companiei AstraZeneca, menţionată în reportaj, vom preciza că, potrivit raportului, scopul studiului clinic a fost evaluarea eficienţei a două regimuri de dozare a preparatului „Fostamatinib” la pacienţii cu artrită reumatoidă (AR). Iar mostrele de ADN erau colectate şi păstrate pentru viitoarele cercetări exploratorii ale genelor/variații genetice care pot influența răspunsul (adică absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia, siguranţa, tolerabilitatea şi eficacitatea) la preparate. Studiul clinic al companiei AstraZeneca a fost desfăşurat în peste 15 ţări, cel mai mare număr de pacienţi implicaţi fiind din SUA.
Protocoalele, aprobate de comitetul de etică
Protocoalele studiilor clinice au fost examinate şi aprobate de Comitetul Independent de Etică (IEC) sau Comitetul de Supraveghere Instituțională (IRB) pentru fiecare centru de studii.

Comitetul Independent de Etică este format din profesionişti medicali şi non-medicali având misiunea să asigure protecția drepturilor, siguranței și bunăstării subiecților implicați în studiile clinice, fiind garanția acestei protecții, în special prin analiza, aprobarea/avizarea protocolului, candidaturilor cercetătorilor, centrelor de cercetare, precum și a materialelor și metodelor care urmează a fi utilizate pentru a obține și a documenta acordul informat al subiecților.
Potrivit raportului, natura și scopul studiilor clinice au fost explicate pe deplin fiecărui subiect care, în formă scrisă, şi-au oferit în prealabil acordul pentru efectuarea oricăror proceduri ce țin de studiul clinic. Actele prin care a fost oferit acordul pentru au fost examinate și avizate de IEC sau IRB înainte de utilizare.
Narațiune pro-Kremlin
Falsurile despre laboratoarele biologice sunt plăsmuite de posturile de televiziune rusești pe parcursul a câtorva ani. În ianuarie 2024, pe TikTok a apărut un video care anunţa că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Stopfals.md a demontat acest fals.
În vara lui 2023, posturile ruseşti de televiziune declarau că în R. Moldova şi România au fost descoperite laboratoare biologice implicate în „experimente asupra naţiunii”. La fel, mediile pro-Kremlin scriau despre laboratoarele secrete din Ucraina, unde „SUA și guvernul lui Zelenski făceau experimente periculoase, cu germeni folosiți în război”. Aceste falsuri au fost .
Anterior, în perioada de răspândire a infecţiei de COVID-19, mediile pro-Kremlin, la fel, au promovat scenarii potrivit cărora americanii „dezvoltă și finanțează laboratoare secrete de arme biologice” în țări, precum Georgia, Ucraina și Moldova. Dezminţirea o găsiţi pe Stopfals.md.
Postul de televiziune RT, care a lansat falsul despre „laboratoarele pentru a lupta cu Rusia şi poporul ei”, este finanţat de autorităţile Federației Ruse. Postul a fost fondat în 2005, iniţial având denumirea de Russia Today. La 2 martie 2022, Consiliul UE a introdus măsuri restrictive adiţionale ca răspuns la agresiunea Rusiei faţă de Ucraina. Prin aceste măsuri, UE a sistat imediat emisia agenţiei de ştiri Sputnik şi a reţelei de televiziune RT/Russia Today (RT English, RT UK, RT Germany, RT France şi RT Spanish) până va fi oprită agresiunea faţă de Ucraina, iar Federaţia Rusă şi instituţiile media asociate cu aceasta vor înceta activităţile de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre.
Elena Celak,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Politicienii şi activiştii pro-Kremlin continuă să sperie moldovenii cu „atragerea ţării” în război
După începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, locuitorii din Republica Moldova sunt expuși periodic narațiunilor care afirmă că ţara noastra este atrasă în război, că pe teritoriul ei sunt construite baze NATO sau sunt instruite detaşamente cu destinaţie specială formate din militari ucraineni. Aceste narațiuni sunt redate şi promovate de politicieni, activişti şi instituţii media pro-Kremlin. În opinia experţilor, toate aceste demersuri sunt făcute cu scopul de reduce gradul de susţinere de către populaţie a ideii despre integrarea europeană.
„Sperietori” de la Vladimir Dachi
„MOLDOVENI!!! Guvernul ne atrage în război!” (în original: «МОЛДОВАНЕ!!! Нас правительство втягивает в войну!») — aşa a fost intitulată o postare de pe Facebook, publicată pe 12 ianuarie 2024 de liderul Partidului NOI, Vladimir Dachi. În mesaj se afirmă că asistenţa oferită Republicii Moldova de SUA nu este convenabilă statului nostru.
„Această cooperare presupune o asistenţă oferită în condiţii inconvenabile moldovenilor, o asistenţă care, în fond, ne atrage ţara în război. Diverse surse spun în repetate rânduri că ţara noastră este invadată, nu se ştie la ce bun, cu tehnică militară, aici este încurajată prezenţa instructorilor NATO, iar banderoviştilor ucraineni li se permite încartiruirea pe teritoriul Moldovei (lucru care ulterior ar putea fi servi drept motiv întemeiat pentru acţiuni militare din partea FR) (în original, păstrând ortografia autorului: «Это сотрудничество подразумевает помощь на невыгодных для молдован условиях, помощь, которая и втягивает нашу страну в войну. Разные источники неоднократно говорят о том, что нашу страну непонятно для чего наводняют военной техникой, приветствуют инструкторов НАТО и дают базироваться на территории Молдавии украинским бандеровцам (что впоследствии может стать обоснованным предлогом для военных действий с стороны РФ)»), a scris Dachi. La fel, acesta se întreabă „pe cine vom acuza ulterior de iminența acțiunilor de răspuns” (în original: «кого впоследствии винить в неизбежности ответных мер»), încercând în acest mod să justifice o eventuală agresiune militară a Rusiei împotriva R. Moldova.


Postarea lui Dachi a acumulat pe Facebook peste 900 de reacții și peste 180 de distribuiri.
Dachi este militar în retragere. Cea mai mare parte a vieţii, mai exact 35 de ani, a locuit în Rusia, unde are o afacere. Pe pagina sa de Facebook, Dachi se autodescrie ca „Moştenitor al lui Ştefan cel Mare, în componenţa Imperiului Rus. Președinte #PartidulPoliticNOI” (în original, păstrând ortografia autorului: «Наследник Штэфана Чел Маре, в Составе Российской Империи. Председатель #PartidulPoliticNOI»).
„Occidentul atrage Moldova în război”, o narațiune frecventă a propagandei pro-Kremlin
Afirmațiile lui Vladimir Dachi redau fidel declarațiile autorităților Federației Ruse despre o pretinsă „atragere a Moldovei în război”. „Este evident că Occidentul colectiv, în pofida statutului de neutralitate consfințit în Constituția Moldovei, continuă s-o atragă activ în conflictul din Ucraina. Noi am avertizat oficial Chișinăul, în repetate rânduri, despre consecințele dezastruoase ale acestor pași” (în original: «Очевидно, что коллективный Запад, несмотря на закрепленный в конституции Молдовы нейтральный статус, продолжает активно втягивать ее в конфликт в Украине. О катастрофических последствиях подобных шагов мы уже не раз предупреждали официальный Кишинев»), declara Maria Zaharova, reprezentantă a MAE rus, în august 2023.
Iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că pe Republica Moldova „o paște pericolul să devină următoarea victimă a războiului hibrid declanșat de Occident împotriva Rusiei” (în original: «уготована участь следующей жертвы в развязанной Западом гибридной войне против России»).
Această naraţiune a fost repetată de mai multe ori şi de unii politicieni, activişti şi jurnalişti proruşi din R. Moldova. „În situaţia actuală, curatorii occidentali folosesc Moldova ca o zonă de tranzit pentru livrarea de combustibili şi arme. Totodată, Occidentul are nevoie de un front anti-rus unit, astfel ca la toate forurile să existe o voce în plus împotriva Rusiei”, comenta fostul preşedinte moldovean Igor Dodon în ianuarie 2023, fără a prezenta dovezi pentru afirmaţiile sale.
De regulă, declaraţiile despre „atragerea Moldovei în război” sunt însoţite de apelurile de a renunţa la cooperarea cu NATO. La 23 ianuarie, Partidul „Renaştere-Возрождение”, afiliat lui Ilan Şor, condamnat în dosarul despre „furtul miliardului” şi care se ascunde de justiţie, a criticat autorităţile pentru presupusa participare a militarilor moldoveni în cele mai ample aplicaţii militare ale NATO, în care sunt implicaţi 90.000 de militari. „Pentru ce ne pregătesc? De ce regimul «galben» calcă deliberat în picioare Constituția, încălcînd statutul de neutralitate permanentă?)”, se menţiona în comunicatul de presă al partidului. La rândul său, Ministerul Apărării a dezminţit informaţia în cauză. Mai multe detalii despre aceste aplicaţii puteţi afla aici.
Dezinformările şi speculaţiile despre „atragerea Moldovei în război” au fost lansate acum doi ani, imediat după declanşarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, acţiunile militare respective fiind condamnate de autorităţile moldovene, care şi-au declarat sprijinul pentru Ucraina.
Anterior, portalul Stopfals.md a demontat în repetate rânduri falsurile la acest subiect, inclusiv cel despre construcţia unei baze NATO în Republica Moldova. Materialele în cauză pot fi consultate aici. Toate naraţiunile false la acest subiect sunt distribuite de site-urile cu politică editorială prorusă sau de către politicieni şi activişti afiliaţi Kremlinului.
Unul din cele mai recente falsuri, răspândite inclusiv de Vladimir Dachi, se referă la pretinsa instruire pe teritoriul R. Moldova a unor grupuri de militari ucraineni care vor fi implicate ulterior în organizarea diversiunilor. În realitate, geniştii moldoveni îi pregătesc pe colegii lor ucraineni la capitolul protejarea populației civile de obiectele explozive și efectuarea unor activități de deminare umanitară.
Anterior, activistul prorus Mihail Ahremţev distribuia un fals despre pretinsa transformare a R. Moldova într-un „hub pentru livrarea echipamentelor militare pentru Ucraina”. Declaraţia a apărut în contextul cooperării între întreprinderile de stat „Ukrzaliznytsia” și „Calea Ferată din Moldova” implicate în reabilitarea unui tronson de cale ferată în R. Moldova.
Populaţia este speriată cu un eventual război pentru a discredita cursul european de dezvoltare al R. Moldova
Vitalie Marinuţa, ex-ministru al Apărării, este de părerea că aceste naraţiuni se pliază pe interesul Rusiei de a readuce Republica Moldova în sfera sa de influenţă. „Pentru acesta nu este nevoie de acapara Moldova pe cale militară. Este nevoie de a susţine partidele pro-Kremlin, coloana a cincea care se pronunţă împotriva dezvoltării democratice, împotriva apropierii de Uniunea Europeană”, a precizat Marinuţa pentru Stopfals.md. În opinia sa, „sperietorile” despre „atragerea Moldovei în război” sunt un element de manipulare cu scopul de a discredita autorităţile şi cursul european al Chişinăului.
Potrivit analistului politic, Anatol Ţăranu, activiştii şi politicienii pro-Kremlin sunt ancoraţi electoratului care simpatizează Moscova şi îndeplinesc indicaţiile venite, direct sau indirect, de la Kremlin. „Ei încearcă să-şi asigure susţinerea unei părţi din populaţia Moldovei şi generează permanent naraţiuni care corespund intereselor Moscovei. Iar Kremlinul este interesat ca Moldova să nu fie solidară cu Ucraina, ţară care luptă împotriva agresiunii ruseşti. Ca Moldova să susţină o stare falsă de neutralitate absolută. Iată de unde apar toate aceste idei că Moldova ar fi atrasă în război”, a spus Ţăranu pentru Stopfals.md.
Piotr Garciu,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Republica Moldova a permis staționarea avioanelor de luptă F-16 la Mărculeşti
Pe internet a fost distribuită informația că Republica Moldova ar fi decis să permită staționarea la Mărculeşti a avioanelor de luptă F-16, destinate Ucrainei. Acest lucru ar fi fost anunțat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Atât instituția, cât și ministrul Nosatîi au calificat informațiile în cauză drept false.
Falsul a apărut în diverse surse
Informațiile despre avioanele de luptă au apărut pe Facebook, precum și pe canalele de Telegram, pe TikTok și pe unele site-uri. Bunăoară, pe site-ul portalului Gagauznews.com, o clonă a site-ului Gagauznews.md, blocat anterior pentru promovarea unor informații ce incită la ură și război, a fost publicat un material intitulat „Moldova amenințată de atacuri cu rachete? Ministerul Apărării va accepta staționarea avioanelor F-16 destinate Ucrainei” (în original: «Молдове грозят ракетные удары? Минобороны разместит американские F-16 для Украины»). În acest material nu se specifică sursa informației. La fel, lipsesc linkurile sau alte probe.

De asemenea, un utilizator TikTok a înregistrat un videoclip în care spunea: „Astăzi ministrul Apărării al Moldovei a făcut o declarație. Când am auzit, nu am crezut. Dar acesta este un fapt, băieți. Anatolie Nosatîi a declarat că Ucraina a primit permisiunea de a folosi teritoriul aeroportului Mărculești pentru staționarea avioanelor de vânătoare F-16”. Bărbatul, bazându-se pe informații false, susține că „rușii nu vor ierta asta”. De asemenea, acesta nu indică de unde a luat informația sau unde a citit-o.
Nu am identificat nicăieri o astfel de declarație despre avioane a ministrului Apărării.
Ministerul Apărării: Acest fals induce panică în societate
Pentru a verifica informațiile despre avioanele de luptă F-16, am apelat la serviciul de presă al Ministerului Apărării. Reprezentanții instituției ne-au comunicat că informația este falsă și au îndemnat cetățenii să verifice informațiile doar în sursele oficiale. „În ultimele zile, în spațiul online, mai ales pe canalele de Telegram, au apărut mai multe dezinformări provocatoare, care țintesc instituția de apărare. Potrivit unor date, Ministerul Apărării ar fi permis staționarea avioanelor F-16 aparținând Ucrainei pe aerodromul de la Mărculești, iar Republica Moldova ar instrui militari ucraineni care ar avea misiunea să atace regiunea transnistreană. Infirmăm categoric aceste informații false care au rolul de a induce frica în societate. Încurajăm cetățenii să fie vigilenți și să se informeze doar din surse oficiale”, ne-au comunicat reprezentanţii Ministerului Apărării.
Pe 24 ianuarie, și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a confirmat aceleași informații în cadrul unei discuții cu jurnaliștii.
Falsul despre avioanele „de luptă” nu este o premieră
Subiectul despre tehnica aeriana de luptă care ar fi transportată în R. Moldova a fost dezbătut intens odată cu declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei. Inițial erau distribuite falsuri cu afirmația că Ucraina ar fi achiziționat de la R. Moldova 6 avioane de vânătoare MiG-29, amplasate pe teritoriul aeroportului de la Mărculești. Atunci, deputatul ucrainean Oleksiy Goncearenko a scris pe pagina sa de Facebook că informația este un fals.
Ulterior, deputații din Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Bogdan Țîrdea și Alexandr Nesterovschi, care actualmente este membru al Partidului „Renaștere-Возрождение”, au distribuit un fals cu afirmaţia că la aeroportul de la Mărculești ar fi fost aduse elicoptere de luptă din Ucraina. În realitate, elicopterele, care într-adevăr au fost transportate în Moldova, erau destinate misiunilor de stingere a incendiilor.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: NATO va deschide un laborator biochimic în baza militară de la Băcioi
Într-un video devenit viral pe TikTok se afirmă că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Această informație este falsă. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și este folosit exclusiv în scopuri civile. Zvonurile privind „laboratoarele biochimice NATO” revin periodic, fiind parte a narațiunilor propagandei pro-Kremlin.
„După începerea războiului din Ucraina, astfel de biolaboratoare au fost aduse din Ucraina în Republica Moldova. (...) Conform legislației SUA, americanii nu au dreptul de a deschide aceste laboratoare pe teritoriul SUA. Astfel, acestea sunt deschise în țările noastre: Moldova, Ucraina, Georgia, Kazahstan, peste tot în jurul Rusiei” (în original: «После начала войны в Украине, такие биоматериалы были привезены с Украины в Молдову. (...) Американцы, в соответствие с американским законодательством, не имеют право, на территории США, открывать подобного рода лаборатории. Вот они их и открывают по нашим странам: на Украине, в Молдове, Грузии, Казахстане, и всё вокруг России»), spune bărbatul care apare în videoul publicat pe 5 decembrie 2023 de utilizatorul „aurel.670” și care a acumulat, timp de o lună, peste 90.000 de afișări pe TikTok. „Uitați-vă sub ce pretext binevoitor a fost deschis (n. r. - laboratorul): ca să distrugă pesticidele. (...) Și nu mă va mira dacă pe teritoriul bazei care se construiește lângă Băcioi va fi încă un laborator subteran, despre care nimeni nu va cunoaște” (original: «Смотрите под каким благовидным предлогом она была открыта: чтобы нужно было уничтожить пестициды. (...) И я не удивлюсь, что на территории базы которая строится возле Бэчоя будет ещё одна лаборатория под землёй, про которую никто знать не будет»), mai afirmă bărbatul.
Distorsionare cu scop de dezinformare
În videoul publicat pe TikTok, bărbatul a distorsionat afirmațiile din anul 2019 ale colonelului Mariana Grama, fosta șefă a Direcției Cooperare Internațională din Ministerul Apărării, care a vorbit atunci despre proiectele gestionate de Ministerul Apărării în colaborare cu NATO. În video, oficiala de la Apărare spunea că ar urma să fie creat un laborator în cadrul unui „proiect pentru atenuarea riscurilor biologice”. Acest laborator nu a mai fost însă deschis în cadrul Ministerului Apărării, ci în cadrul unei agenții de sănătate publică. „Un astfel de laborator în cadrul Armatei Naționale nu există”, a declarat pentru Stopfals.md purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Ala Diaconu. Ea a mai precizat că „pe teritoriul unității militare de la Băcioi nu se construiește niciun laborator biochimic. Informația este un fals”.
Laborator medical pentru depistarea maladiilor transmisibile
Stopfals.md a aflat că, în realitate, laboratorul mobil la care s-a referit Mariana Grama în 2019 (afirmație pe care a speculat-o autorului videoului) a fost transmis în decembrie 2019 Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), o instituție cu profil civil, subordonată Guvernului. Laboratorul nu are nicio legătură cu cele afirmate în videoul cu pricina.
Dotat conform standardelor internaționale, laboratorul este destinat consolidării capacităților în domeniul diagnosticului de laborator și răspunsului rapid la urgențe de sănătate publică pentru detectarea sporilor de antrax în sol potențial contaminat, a precizat ANSP într-un răspuns oficial pentru Stopfals.md.


„Cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), laboratorul mobil a fost operaționalizat și poate fi dislocat, la necesitate, în orice regiune a țării, în caz de epidemii sau alte situații de urgență. De asemenea, în cadrul proiectului, specialiștii din cadrul laboratorului microbiologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au beneficiat de instruire pentru operarea echipamentului analitic, instalat în acest laborator mobil”, se precizează în răspuns.
Laboratorul mobil se află în gestionarea laboratorului microbiologic de referința ANSP, fiind utilizat actualmente în diagnosticul de rutină al maladiilor transmisibile, inclusiv identificarea microorganismelor rezistențe la preparate antimicrobiene prin metoda RT-PCR.
ANSP a precizat pentru Stopfals.md că utilizează capacitățile laboratoarelor microbiologice, inclusiv a laboratorului mobil, exclusiv în scopuri de prevenire bolilor și ca răspuns în caz de urgențe de sănătate publică și „nu participă în niciun proiect de caracter militar cu NATO și nu efectuează experimente biologice în Republica Moldova”.
Bază militară de antrenament și studii la Băcioi
Ministerul Apărării a publicat în noiembrie 2023 o serie de fotografii de pe șantierul viitoarei unități militare din Băcioi, acolo unde vor fi oferite condiții moderne de cazare și activitate, studii și antrenamente pentru militari. Viitoarea construcție se întinde pe 26 de hectare, decizia fiind aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la sfârșitul lunii iulie 2023.
„Proiectul de construcție nu este bază militară NATO. Noua tabără militară este un proiect național, finanțat din bugetul de stat; tabăra este construită în conformitate cu standardele internaționale. Proiectul include: cazărmi, săli de instruire, clădiri administrative, bloc alimentar, remize pentru stocarea tehnicii militare, depozite, săli de sport, precum și o zonă rezidențială pentru efectiv”, a afirmat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
De altfel, acest proiect își propune scoaterea unităților militare din centrul Chișinăului, așa cum au fost ele proiectate pe vremea Uniunii Sovietice, și mutarea lor la periferie pentru o mai bună logistică și amplasare strategică la intrarea în oraș.
În noiembrie 2023, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a dezmințit narațiunea falsă a propagandei de la Kremlin, potrivit căreia cooperarea Republicii Moldova cu NATO îi amenință securitatea. „Cine amenință securitatea cui? NATO lansează dezinformare și atacuri cibernetice sau plătește politicieni și creează instabilitate, sau Federația Rusă? Iarăși „hoțul strigă: hoții!”, a declarat Mircea Geoană. „Nu avem alt interes decât de a ajuta Republica Moldova să devină o țară independentă, suverană, care să poată să aibă capacități, neutră fiind, să-și apere propriile interese. Colaborăm într-adevăr cu Republica Moldova pe tot ce înseamnă subiecte de reziliență: la nivelul atacurilor cibernetic, energetice, sprijinul pentru eventuale calamități naturale. Nu avem alt interes decât de a avea o Republică Moldova robustă și capabilă să-și gestioneze inclusiv securitatea națională în condiții mai bune”, a mai adăugat Geoană.
Expert: Prin această narațiune falsă se încearcă menținerea unei imagini de organizație militară agresivă a NATO în R. Moldova
Directorul Centrului de Informare și Documentare al NATO, Ion Tăbârță, a declarat pentru Stopfals.md că narațiunea falsă despre laboratoarele secrete ale Occidentului, în care s-ar produce arme biologice, există de mai mulți ani. „Această narațiune a apărut cumva încă din perioada pandemică și acum doar evoluează sub anumite forme. Este o narațiune care, cu acest iz de senzație, prinde la persoanele care sunt mai puțin instruite, fiind un fel de sperietoare contra NATO”, a spus Tăbârță.
Expertul a mai explicat că prin astfel de mesaje se încearcă menținerea unei imagini negative a NATO în Republica Moldova: „Toate aceste falsuri legate de baza de instruire de la Băcioi sunt de fapt legate de interesele Rusiei, care vrea să discrediteze ideea de creare a acestei baze. Federația Rusă nu-și dorește ca, din punct de vedere militar, noi să fim echipați, să avem o bază modernă de instruiri, exerciții etc.”.
„Aurel” răspândește narațiuni pro-Kremlin pe mai multe conturi de social media
Pe rețeaua de socializare TikTok, bărbatul care a distribuit falsul se prezintă ca „Aurel”, contul lui fiind urmărit de circa 6.000 de persoane. Totuși, unele videouri acumulează un volum semnificativ de afișări - peste 50.000, 80.000 sau chiar 100.000.

El și-a creat o serie de profiluri și pe Facebook, dintre care am depistat cel puțin patru: Aurel Petru Bucureanu, Аурел Букуряну, Букуряну Аурел și Aurel Bucureanu. Potrivit informațiilor de pe trei profiluri, bărbatul ar locui la Tiraspol. Pe unul dintre profiluri, însă, el a indicat că locuiește în Chișinău.

Bărbatul obișnuiește să exprime opinii legate de viața politică din Republica Moldova, inclusiv în format video. Profilul de Facebook Aurel Bucureanu este contul pe care bărbatul este cel mai activ. Acesta abundă de critici la adresa actualei guvernări din Republica Moldova, pe care o califică drept „mucegai galben” (trad. - жёлтая плесень). Unele dintre postări se înscriu în narațiunea propagandistică rusă anti-Soros (vedeți aici și aici).
Aurel Bucureanu, un nume „cu vechime” în spațiul public din R. Moldova
Numele lui Aurel Bucureanu a apărut de mai multe ori în spațiul public din Republica Moldova, bărbatul fiind cunoscut anterior pentru participarea sa la diverse manifestații publice, în special antiunioniste.
Pe 20 ianuarie 2016, Aurel Bucureanu a fost una dintre persoanele care se afla lângă liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a fost agresat fizic în preajma Parlamentului. Bărbatul s-a aflat pe lista celor 13 persoane care figurau într-un dosar penal iniţiat pentru comportament agresiv. Aurel Bucureanu declara atunci că l-ar fi protejat pe Mihai Ghimpu de furia protestatarilor.
Potrivit Deschide.md, care citează surse proprii, la manifestația din 20 ianuarie 2016 au participat protestatari care au venit din regiunea transnistreană, „or conform politicilor regimului transnistrean, participarea acestora este posibilă doar cu acordul „kgb al rmn”, patronat și el de către serviciile speciale rusești”. „Unul dintre acești provocatori ar fi Aurel Bucureanu, bărbatul care demonstrativ ar fi lăsat impresia că-l scoate pe Mihai Ghimpu din mâinile agresorilor adunați miercuri la Parlament. El este locuitor al orașului Tiraspol, membru al grupului „Vreau să trăiesc în Moldova”. Organizația respectivă a făcut pe 1 decembrie 2015 un protest la ambasada României, împotriva propagandei unioniste. Același Bucureanu este observat și la intrarea Parlamentului, atunci când protestatarii agresivi forțau cordoanele de poliție pentru a pătrunde în sediu”.
Aurel Bucureanu a vrut să candideze la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în calitate de candidat independent pe circumscripția electorală nr. 23 din mun. Chișinău, însă nu a fost înregistrat. A vrut să candideze și la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, din partea Partidului Oamenilor Muncii, dar nu s-a regăsit în lista electorală finală a formațiunii.
Biolaboratoarele secrete - o narațiune mai veche a propagandei ruse
Noua bază militară de la Băcioi a fost subiectul multor speculații, ținta dezinformărilor prin asociere cu NATO și a altor teorii conspiraționiste.
Falsuri similare au fost promovate și în campania electorală pentru recentele alegeri locale generale. Candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Adrian Albu, a afirmat că una dintre prioritățile sale, în cazul în care va ajunge primar, va fi lupta „împotriva laboratoarelor secrete și a bazelor militare în apropierea Chișinăului”.
Odată cu răspândirea infecției COVID-19, sursele media pro-Kremlin au lansat în anul 2020 scenarii că americanii ar dezvolta și finanța laboratoare secrete de arme biologice în țări precum Georgia, Ucraina și Moldova. Acest subiect a fost analizat de Stopfals.md.
Încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Rusia a încercat să-și justifice agresiunea militară prin existența în Ucraina a unor astfel de laboratoare secrete cu arme chimice și biologice. Povestea falsă a biolaboratoarelor s-a răspândit rapid în lume, subiectul fiind prezent astăzi pe TikTok, o rețea de socializare chineză, care a devenit o importantă platformă a propagandei ruse.
„Kremlinul răspândește în mod intenționat minciuni clare că Statele Unite și Ucraina desfășoară activități de arme chimice și biologice”, declara, în martie 2022, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El și alți oficiali avertizau încă de atunci că Rusia lucrează pentru a crea pretexte pentru atacurile sale asupra unei națiuni suverane. „Există această narațiune care a fost promovată de Rusia cel puțin din 2011, despre laboratoarele finanțate de SUA, care de fapt fac cercetări asupra bolilor. Ele fac parte dintr-un program al Departamentului de Apărare pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății publice în țările post-sovietice. Și Rusia întotdeauna a fost suspicioasă față de aceste laboratoare - publicând dezinformări, punând întrebări insinuante prin canale oficiale”, a spus Scott Radnitz, expert și profesor asociat la Universitatea Washington din Seattle, citat de NPR, postul public de radio din SUA.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Sandu, împreună cu mercenarii ucraineni, pregăteşte o răfuială cu opoziţia moldovenească
Nicolai Kostîrkin, redactorul portalului Gagauznews.md, blocat în Moldova pentru incitare la ură și război, a oferit un interviu site-ului NEWS-FRONT din Rusia. În emisiunea difuzată la 29 noiembrie, Kostîrkin a declarat, cu referire la nişte „canale de Telegram”, că autorităţile moldovenești pregătesc atentate la viața politicienilor din opoziţie şi arestarea acestora, acțiuni care ar urma să se desfășoare până la Revelion. El a mai spus că este deja pregătită „lista celor vizaţi”, ce include 150 de persoane, inclusiv din Bălţi şi Găgăuzia. Totuşi, Kostîrkin n-a explicat care ar fi sursa informaţiei în cauză. La fel, el nu a evocat niciun exemplu când vreun politician din Moldova a fost asasinat.
Maia Sandu, mercenari ucraineni și atentate la viața celor din opoziţie
În interviul oferit site-ului din Rusia, Nicolai Kostîrkin a declarat că represiunile autorităţilor moldovenești împotriva opoziţiei sunt cât se poate de reale. Citând „canale de Telegram cu pondere”, el a spus că Preşedinta Maia Sandu intenţionează să solicite ajutorul „mercenarilor ucraineni” pentru a se răfui cu opoziţia. „Au apărut informaţii cu referire la acei reprezentanţi ai comunităţii de experţi din Ucraina care mai păstrează un dram de raţiune, ei nu-s prea numeroşi, dar totuşi mai sunt, iar informaţiile în cauză au fost citate şi de instituţiile media din Rusia, că Maia Sandu intenţionează să solicite ajutorul ucrainenilor, pe care eu unul îi cred mercenari, pentru a lichida prin forţă segmentul de opoziţie din ţara noastră”, a spus Kostîrkin. (citatul în original: «Появилась информация, со ссылкой на тех представителей экспертного сообщества из Украины, которые сохранили здравый смысл, их немного, но они есть, эту информацию цитировали российские СМИ, что Майя Санду намерена запросить поддержку украинских, в моём понимании, боевиков для силовой зачистки оппозиционного поля нашей страны»).
El a mai menţionat că „Moldova este împinsă spre scenariul ucrainean”, astfel că atentatele şi arestările sunt cât se poate de posibile. „Scenariul care prevede organizarea unor atentate, arestări, intentarea unor dosare penale, sechestrarea averii în raport cu mai mulți exponenți ai opoziției moldovenești, este destul de realist. Și, în opinia mea, multe se pot întâmpla anume până la Revelion”, este de părere Kostîrkin. (citatul în original: «Сценарий организации покушений, арестов, заведение уголовных дел, арестов имущества в отношении многих представителей оппозиции в Молдове достаточно реален. И очень многое, на мой взгляд, может произойти именно до Нового года»).
Făcând afirmații despre răfuieli și atentatele la viața celor din opoziție, Kostîrkin n-a relatat totuși despre vreun caz de acest gen. Din câte se cunoaște, astfel de cazuri n-au avut loc. Cu toate acestea, unui public neavizat, în special din Rusia, i se sugerează că astfel de cazuri nu sunt singulare. În plus, Kostîrkin parcă nici nu vorbește din numele propriei persoane, ci face referire la anumite surse, dar fără a le indica. În acest mod, este imposibil de verificat barem o parte dintre cele spuse de el.
„Lista celor vizaţi” ar include 150 de persoane
Totodată, Kostîrkin a spus în cadrul emisiunii că, potrivit informațiilor de care dispun niște surse anonime – care iarăși nu sunt numite – s-ar fi constatat că autoritățile din Chișinău au și pregătit o listă cu cei vizați, care include 150 de persoane. Potrivit lui Kostîrkin, aceste acțiuni vor viza în primul rând persoanele care desfășoară o activitate politică intensă la Bălți și în Găgăuzia.
„Astăzi, în aceleași surse, au apărut informații potrivit cărora ar fi gata deja lista celor vizați (în rusă - расстрельный список), dar eu voi lua între ghilimele sintagma, o listă care include 150 de persoane din toate raioanele Moldovei. Este vorba, în primul rând, de cei care desfășoară o activitate intensă, și aici din nou voi evoca sursa la care mă refer, în capitala de nord a țării, orașul Bălți. La fel, este vorba despre cei care țin de autonomia găgăuză, care reprezintă, ca să mă exprim așa, segmentul găgăuz de activiști politici și politicieni, inclusiv cei care fac parte din organele de conducere din autonomia găgăuză”, a spus Kostîrkin. (citatul în original: «Сегодня появилась на тех же ресурсах, где сказано, что уже готов, пока что будем брать в кавычки, расстрельный список из 150 человек со всех районов Молдовы. В первую очередь тех, кто ведёт активную деятельность, опять же, я ссылаюсь на данный источник, в северной столице страны, в городе Бельцы. Также тех, кто относится к Гагаузкой автономии, представляют её, скажем так, поле политических активистов и политических деятелей, в том числе и тех, кто состоит в руководящих органах Гагаузкой автономии»).
La fel ca în cazul „mercenarilor ucraineni”, nu sunt indicate anumite surse, respectiv nu pot fi făcute niciun fel de verificări. Nu se știe despre ce fel de listă este vorba, cine sunt persoanele vizate și cine a făcut publică lista respectivă.
„Moldova urmează scenariul ucrainean”
Teza conform căreia „Moldova este împinsă spre scenariul ucrainean” este distribuită activ de către mediile și bloggerii pro-Kremlin. De obicei, afirmația în cauză este prezentată ca o „opinie de expert”, iar întregul enunț este bazat doar pe opinie, fără a fi evocate date și fapte concrete, iar în unele cazuri chiar se recurge la minciuni crase. De curând, portalul Stopfals.md a relatat despre jurnalista din Ucraina Diana Pancenko, care în țara sa a fost inclusă în lista trădătorilor, fiind dată în urmărire de organele de anchetă. În emisiunea sa, Pancenko afirmă că Moldova „calcă pe urmele Ucrainei”, iar Chișinăul „este gata să atace Transnistria”. În același program au fost emise o serie de speculații și minciuni că, încă înainte de declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile moldovenești rupeau legăturile cu Rusia. În calitate de exemplu a fost prezentat un video. Este vorba despre discursul Președintei Maia Sandu despre interzicerea panglicii Sfântul Gheorghe. În realitate, acea înregistrare video cu declarația şefei statului a fost realizată după începerea războiului, iar panglica Sfântul Gheorghe a fost utilizată de Kremlin ca simbol de susținere a armatei rusești, împreună cu simbolurile Z și V (aceste litere erau aplicate pe tehnica militară rusească din Ucraina).
Un interviu nou cu teze vechi
Printre altele, Kostîrkin a discutat cu moderatorul Alexei Davîdov despre „patronii din Occident”, „anularea” statutului special al Găgăuziei, alegerile din Moldova etc. Mai multe dintre supozițiile evocate sunt vehiculate permanent de propaganda de la Kremlin, inclusiv de adepții acesteia din Moldova. Pe laptopul lui Davîdov, ce poate fi văzut pe ecran în timpul emisiunii, este desenat simbolul Z, folosit în calitate de simbol al războiului din Ucraina și care este interzis pe teritoriul Moldovei.

captură de ecran
„Sperietorile” de bază sugerează că Chișinăul va ataca regiunea transnistreană, în Moldova au sosit zeci de mii de soldați NATO etc. Aceleași speculații și falsuri sunt distribuite și de unii politicieni moldoveni. Bunăoară, Marina Tauber, vicepreședinta Partidului „Șor” (declarat neconstituțional), a afirmat că Guvernul Moldovei pune la cale provocări în Transnistria și ar fi comandat 3000 de sicrie. Potrivit Marinei Tauber, „atacul” ar fi trebuit să aibă loc la 17 aprilie 2023. Declarațiile nu s-au adeverit. Surse din cadrul Guvernului au declarat atunci că „afirmațiile sunt false și fac parte dintr-un discurs constant de promovare a fricii și dezbinării în societate”.
Redactor al unui portal blocat
De menționat că, la 26 februarie 2022, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) a dispus blocarea a două site-uri pentru promovarea unor informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență. Unul dintre aceste site-uri a fost Gagauznews.md, redactorul acestuia fiind Nicolai Kostîrkin.
La 9 iunie 2022, Kostîrkin a fost reținut pentru audieri, fiind suspectat că făcea propagandă războiului. Locuința și mașina sa au fost percheziționate. Atunci, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a făcut publică o înregistrare audio în care un bărbat analizează ce se va întâmpla dacă vor veni „ai noștri”, având în vedere armata rusă, și spune că va continua promovarea pentru ca „în Rusia să se citească, în Rusia să se știe”.
„Prima opțiune – vin ai noști. Și când vor veni, ei vor spune: păi cum, voi moldoveni de r...t, nici să ripostați nu vă duce capul, nici punctul de vedere, dacă sunteți ditamai proruși, nu vi l-ați apărat. La ce bun ne trebuiți. Al doilea moment. Eu voi promova toate acestea prin intermediul canalelor de Telegram și a mass-media din uniune. Voi distribui toate acestea. Pentru ca în Rusia să se citească, în Rusia să se știe. În aşa fel voi putea contribui şi eu pentru ca persoanele din eşaloanele de vârf ale puterii din Rusia să taie nişte capete şi să le înlocuiască cu altele. Şi pentru ca operaţiunea să fie desfăşurată eficient”, se spunea în înregistrarea video. (citatul în original: «Вариант первый – наши придут. И когда придут, скажут: что же вы молдаване с… даже за себя постоять не можете, даже свои взгляды, раз вы такие пророссийские, не отстаивали никак ни перед кем. На фиг вы такие нужны. Второй момент — я буду это разгонять по союзным телеграм-каналам и СМИ. Буду подогревать ситуацию. Чтобы в России читали, чтобы в России знали. Так я смогу внести свой вклад, чтобы в высших эшелонах российской власти начали сносить одни головы и ставить на их место другие. И чтобы операция проходила эффективно»).
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
FALS: Războiul din Ucraina este unul economic, iar Occidentul refuză pacea
Fostul deputat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Adrian Lebedinschi, cel care a renunțat pe 16 noiembrie la mandatul parlamentar în favoarea celui de consilier socialist municipal în Chișinău, a declarat în cadrul emisiunii „Punctul pe AZI”, difuzată pe 22 noiembrie de TVR Moldova, că invazia rusă din Ucraina este, de fapt, un război economic, iar vina aparține „forțelor internaționale” care nu sistează sau îngheață acest război. Ambele afirmații sunt false și se pliază pe narațiunile principale ale Kremlinului de justificare a agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.
„Acesta este un război economic, în primul rând [...] Ce se face? În loc ca forțele internaționale să vină și să insiste asupra sistării, sau înghețării acestui război… Ce se face? Se stimulează cât mai mult ca acest război să continuie mai departe în fază activă”, a declarat Lebedinschi.
Evitarea răspunsurilor directe ca tehnică de manipulare
După ce moderatorul a insistat asupra victimelor nevinovate civile ale acestui război declanșat de Rusia în Ucraina pe 24 februarie 2022, fostul deputat socialist a deviat de la întrebarea de bază, mutând discuția spre conflicte din Nagorno-Karabah sau Kosovo: „Dar ce, vă este teamă să condamnați și alte state? În Kosovo, ce s-a întâmplat? În Iugoslavia, ce s-a întâmplat?
Expertul în educație media și combaterea dezinformării Ciprian Cucu a precizat pentru Stopfals.md că discursul lui Lebedinschi este unul neclar și are scopul de a crea confuzie în rândul publicului prin relativizare. „Discursul domnului Lebedinschi surprinde în primul rând prin lipsa de coerență, părând mai degrabă o însăilare de lozinci și răspunsuri prefabricate, menite a crea cât mai multă confuzie pe subiect, deși manevrate cam stângaci”, a spus Ciprian Cucu, care este și lector la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (România).
Expertul a adăugat că strategia principală a celor care răspândesc dezinformare nu mai urmărește să convingă publicul că adevărul este cum susțin ei, ci că nici măcar nu-l mai putem cunoaște: „Această strategie este folosită și de domnul Lebedinschi, care vorbește despre războiul din Ucraina în termeni vagi, ca un simptom al lumii în care trăim, nu ca o consecință a unei decizii reale a unor oameni reali – care conduc Federația Rusă de astăzi”.
În opinia analistului politic Mihai Isac, dacă forțele pro-ruse din Republica Moldova ar protesta public împotriva invaziei militare ruse în Ucraina, acestea ar milita chiar împotriva rațiunii existenței lor. „Reprezentanții partidelor pro-ruse folosesc argumente învechite și fără tangență cu realitățile, folosind tactica whataboutism-ului. Folosind cu precădere tema Kosovo, unde NATO a fost forțat să intervină pentru protecția populației civile albaneze în fața armatei și milițiilor sârbe care atunci au întreprins acțiuni de epurare etnică și genocid, politicienii pro-ruși de la Chișinău trăiesc într-o altă realitate, una zugrăvită de Kremlin”, a declarat expertul pentru Stopfals.md.
„Whatabouttismul” este practica de a răspunde la o critică sau la o întrebare dificilă făcând o critică similară sau punând o întrebare diferită, dar înrudită, de obicei începând cu cuvintele „Dar ce zici despre?” [Whatabout – în limba engleză].
De altfel, această narațiune a Kremlinului privind o paralelă între situația din Kosovo și cea din estul Ucrainei dorește să inducă o logică a Războiului Rece în care ambele tabere își organizează propria tabără de influență în cadrul vechiul sistem bipolar al relațiilor internaționale. Diplomația rusă insistă pe narațiunea care condamnă în prezent ceea ce ea numește hegemonia SUA și NATO ca justificare pentru atacul asupra Ucrainei, dar și lipsa existenței unei lumi multipolare și a mai multor centre de putere pe plan mondial.
Dezinformare premeditată în privința rezoluției ONU
Lebedinschi a mai afirmat în cadrul aceleiași emisiuni că solicitarea PSRM în Parlament „a fost foarte simplă” privind războiul din Ucraina.
„Am solicităt să fie sistat imediat [războiul din Ucraina]. Aceeași poziție o are și ONU, pe care am propus-o noi. Doar colegii noștri [majoritatea parlamentară] au spus că nu”, a adăugat Lebedinschi, deputat și jurist de profesie.
În realitate, Moscova respinge soluția încetării războiului și își dorește cel puțin înghețarea războiului în situația actuală în care Federația Rusă a anexat ilegal, prin forță militară, peninsula Crimeea în martie 2014, iar apoi regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie în octombrie 2022. Pe de cealaltă parte, Ucraina luptă să-și elibereze teritoriile anexate ilegal de către Rusia și exclude înghețarea conflictului.
De altfel, Lebedinschi dezinformează conștient prin afirmația că ONU ar fi cerut înghețarea conflictului activ din Ucraina. În realitate, pe 23 februarie 2023, statele membre ale ONU au aprobat o rezoluție care solicită o pace „dreaptă și durabilă” în Ucraina, iar Rusia să se retragă militar de pe teritoriul Ucrainei. Tocmai Rusia s-a opus acestei rezoluții. Nu mai puțin de 141 de țări și-au exprimat sprijinul pentru rezoluție, în timp ce șapte s-au opus – Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Siria, Mali, Eritreea și Nicaragua, iar 32 de țări s-au abținut de la vot.

„Până și pacea ajunge, în discursului domnului Lebedinschi, un concept artificial, un termen amintind mai degrabă de propaganda din timpul URSS. Domnul Lebedinschi repetă aproape la literă o serie de mesaje lansate de Kremlin, de exemplu afirmând direct că trebuie „înghețat conflictul” – ceea ce este una dintre mizele principale ale Rusiei, pentru că i-ar permite regruparea și refacerea pozițiilor din Ucraina”, a explicat pentru Stopfals.md expertul Ciprian Cucu.
El a precizat că un alt exemplu este clișeul „toate războaiele se încheie prin negocieri”, care în general vine la pachet cu înțelegerea unor concesii majore din partea Ucrainei, atât în termeni de teritoriu cât și de suveranitate politică, în special aderarea la NATO și UE.
„Referirea repetată la „unele forțe” care stimulează războiul este parte din propaganda Kremlinului, prin sugestia că Rusia ar fi fost de la bun început extrem de înțelegătoare, dar că NATO/SUA/Marea Britanie susțin conflictul crezând că îl pot folosi pentru a distruge Rusia”, a conchis expertul.
Partidul Socialiștilor, în frunte cu liderul Igor Dodon, refuză în continuare să condamne invazia militară rusă în Ucraina și susține deschis tezele Kremlinului privind justificarea acestui război din Ucraina. Mai mult, fruntașii PSRM folosesc des narațiunile și dezinformările propagandei ruse în acțiuni publice și pe rețelele sociale. Stopfals.md a scris despre câteva dintre aceste comportamente (exemple aici, aici, aici și aici). Scopul este formarea unei opinii publice anti-occidentale și favorabile Moscovei.
Mădălin Necșuțu
Stopfals.md
FALS: Moldova deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina
Sursele media pro-Kremlin din Republica Moldova continuă să speculeze pe modernizarea infrastructurii feroviare între România, Republica Moldova și Ucraina. Într-un articol publicat recent de site-ul Vedomosti.md, care este pagina web a publicației „Молдавские Ведомости”, se afirmă că Moldova „deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina”, cu trimitere la intenția autorităților române, moldovenești și ucrainene de a-și moderniza tronsoanele feroviare. Aceste afirmații sunt false și speculative, or, modernizarea punctelor de trecere feroviare era planificată încă înainte de invazia militară a Rusiei în Ucraina. Modernizarea înseamnă în primul rând trecerea liniilor feroviare de la ecartamentul de tip rusesc, pe care îl au acum Moldova și Ucraina, la ecartamente europene, de care dispune România.
Chiar din titlul articolului de pe Vedomosti.md se induce ideea că R. Moldova se pregătește să se implice în războiul din țara vecină: «Война будет длиться долго? Молдова прокладывает путь военным эшелонам на Украину» (în traducere: „Războiul va dura mult? Moldova deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina”).
Ulterior, în text se afirmă că „Țările NATO dezvoltă modalități de a livra provizii militare pe flancul estic. În septembrie, România a anunțat intenția de a construi un ecartament feroviar standard european (1435 mm) pe tronsoanele Pașcani-Iași-Ungheni și Galați-Giurgiulești. În viitor, rutele vor fi extinse la Chișinău și regiunea Odesa, ceea ce va permite trimiterea fără piedici a eșaloanelor militare în Ucraina” (în original: «Страны НАТО развивают пути доставки военных грузов на восточный фланг. В сентябре в Румынии объявили о планах строительства железнодорожной колеи европейского стандарта (1435 мм) на участках Пашканы-Яссы-Унгены и Галац-Джурджулешты. В дальнейшем пути будут продлены до Кишинева и Одесской области, что позволит беспрепятственно направлять военные эшелоны на Украину... » Articolul a fost distribuit și în rețeaua Facebook de către Elena Zamura, redactora-șefă a portalului Vedomosti.md, postare care a acumulat 7 distribuiri și comentarii că Moldova urmează drumul Ucrainei.
Modernizarea tronsoanelor era planificată înainte de începutul războiului
În realitate, autoritățile române au planificat modernizarea căilor feroviare dintre Moldova și România încă înainte de război. Astfel, în Programul Transport 2021-2027 – versiunea aprobată de Comisia Europeană este specificată prioritatea „Creșterea eficienței căilor ferate române”, iar unul dintre tronsoanele planificate pentru modernizare este cel care leagă localitățile Pașcani-Iași-Ungheni (pag. 74). Tronsonul Pașcani – Iași (România) – Ungheni (Rep. Moldova) face parte din conexiunea către Chișinău și are nevoie de modernizare și electrificare, precum și trecerea la ecartament european (de la cel de tip rusesc de 1520 mm). El se află în diferite stadii de uzură și de depășire a duratei normale de funcționare.

Totodată, în cadrul în cadrul Programului Transport 2021 – 2027, România are listate proiecte de modernizare şi reabilitare a infrastructurii feroviare, unde sunt incluse și rutele care leagă România de Ucraina, cum ar fi tronsonul Ploieşti Triaj – Focşani – Roman – Paşcani – Dărmăneşti – Dorneşti – Vicșani Frontieră (cu Ucraina), ambele fiind selectate și ca proiecte prioritare pentru perioada 2023 – 2026.

Pentru a contribui la dezvoltarea conectivităţii, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) au publicat în iulie 2023 un studiu (Strategy for the EU integration of the Ukrainian and Moldovan rail Systems) în care sunt notate tronsoanele transfrontaliere care asigură conexiuni între Ucraina și Moldova și Ucraina și România, care au nevoie de adaptare la rețeaua feroviară a UE. Studiul arată că în acest sens conexiunile feroviare România – Ucraina sunt reprezentate prin șase treceri transfrontaliere care necesită schimbarea pe ecartament european (1435 mm) pentru ca trenurile să treacă punctele de graniță. Unele dintre aceste treceri, cum ar fi cea de la Sighetu Marmației –Valea Vişeului (România) – Dilove – Rakhiv (Ucraina), au fost utilizate și anterior pentru legătura dintre cele două țări, însă au fost scoase din folosință deoarece au fost puternic afectate de inundațiile din 2006.
În același studiu se precizează că R. Moldova are zece treceri feroviare cu Ucraina care au nevoie de adaptare la ecartamentul european.
Ce înseamnă modernizarea căilor ferate după ecartament european?
Ecartament este distanța dintre fețele interioare ale celor două șine de cale ferată. După ecartament, căile ferate se împart în: căi ferate cu ecartament normal, de 1435 mm, caracteristic celor mai multe țări europene, asiatice și africane, și căi ferate cu ecartament larg, specific pentru Rusia și țările fostei URSS, Mongolia. Țări precum Spania, India, Chile au ecartament mai mare, de peste 1600 mm.
În România, potrivit Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR, ecartamentul adoptat este de 1435 mm, iar în Republica Moldova, potrivit Strategiei de transport și logistică pe anii 2013-2022, predomină ecartamentul de 1520 mm, după modelul Federației Ruse. Schimbarea ecartamentului, pentru intrarea sau ieșirea în/din România se face la depourile speciale amenajate de la frontieră.
Narațiuni vechi, circumstanțe noi
Narațiunea că Moldova facilitează trecerea echipamentului militar către Ucraina pe cale feroviară este transmisă deseori de surse pro-Kremlin. Astfel, după semnarea Memorandumului de cooperare între S.A. „Ukrzaliznytsia” și Î.S „Calea Ferată din Moldova”, potrivit căruia partea ucraineană va ajuta la reconstrucția unui tronson de cale ferată în R. Moldova, activistul prorus și antiucrainean Mihail Ahremțev, care este și președinte al Partidului Politic Moldovenesc „Ai Noștri”, afirma pe rețelele sociale că „Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru transportarea echipamentelor militare, a armelor, muniției”. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals.
Același mesaj a fost transmis și de câteva site-uri pro-Kremlin, care au tirajat dezinformări că România și Republica Moldova construiesc o autostradă care ar urma să ajungă până la Odesa, în Ucraina, facilitând „trecerea forțelor NATO”. Autorii speculau pe intenția autorităților din R. Moldova și România de a construi o autostradă, numită simbolic Autostrada Unirii (A8), care va asigura conexiunea dintre orașul Târgu Mureș din România și orașul Ungheni din R. Moldova. În realitate, construcția Autostrăzii Unirii a fost planificată încă în anul 2009, fiind văzută ca o alternativă atractivă pentru traficul auto internațional de tranzit. Construcția propriu-zisă a autostrăzii încă nu a început. Se planifică finalizarea ei în 2026-2027, a explicat portalul Stopfals.md.
Vedomosti.md este versiunea online a publicației tipărite «Молдавские Ведомости», fondată în 1995, cu politică editorială pro-Kremlin și antieuropeană, care publică periodic articole ce conțin falsuri și dezinformări, amplificând narațiunile propagandistice ale Federașiei Ruse. Stopfals.md a dezmințit mai multe falsuri apărute pe acest site.
Liliana Mălachi,
Stopfals.md
FALS: Odesa cheamă moldovenii în vacanță pe litoral
Site-ul Kp.md (pagina web a publicației de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”) a publicat un articol însoțit de un titlu cu caracter speculativ, în care se afirmă că turiștii moldoveni ar fi invitați în vacanță pe litoralul din regiunea Odesa. Litoralul într-adevăr este pregătit pentru începutul sezonului, totuși o invitație aparte pentru moldoveni nu a fost lansată. Articolul a fost publicat și pe rețelele sociale, iar unii utilizatori presupun că pe moldovenii vorbitori de rusă i-ar putea aștepta „surprize neplăcute din partea celor care cândva le erau vecini apropiați” (în original: русскоязычных молдаван могут ждать «нежданчики с сюрпризами от некогда близких соседей»), alimentând astfel narativul despre rusofobie, distribuit frecvent de sursele pro-Kremlin.
Kp.md: Moldovenii sunt chemați să se odihnească pe litoralul din Odesa
În articolul „Odesa cheamă turiștii moldovenii în vacanță pe litoral: «Vă așteptăm pe cel mai bun litoral din lume – nu există niciun pericol pentru sănătate în urma detonării barajului la Hidrocentrala din Kahovka» (în original: „Одесса зовет молдавских курортников отдохнуть на море: «Ждем на самых лучших в мире пляжах - опасности для здоровья из-за подрыва Каховской ГЭС нет»”) site-ul Kp.md, făcând referire la Rupor.md, anunță că „La Odesa este planificată lansarea sezonului de odihnă pe litoral din 12-13 august. Anunțul a fost făcut de către șeful Administrației Regionale de Stat din Odesa Oleg Kiper. Anterior, decizia a fost amânată din cauza detonării barajului la Hidrocentrala din Kahovka, care s-a produs la 6 iunie (în original: „В Одессе планируют открыть пляжный сезон уже 12-13 августа. Об этом сообщил глава областной государственной администрации Олег Кипер. Ранее это решение отложили из-за подрыва Каховской ГЭС, который произошел 6 июня”). Deși în titlu se afirmă că „Odesa cheamă turiștii moldovenii în vacanță pe litoral” (în original: „Одесса зовет молдавских курортников отдохнуть”), în text nu există nicio confirmare că invitația ar fi făcută anume moldovenilor.
Kp.md și-a distribuit articolul și pe pagina sa de Facebook. În comentarii, unii cititori se revoltă că, deși în Moldova este în vigoare „starea de urgență din cauza acțiunilor militare din Ucraina”, ucrainenii își deschid litoralul. Una dintre persoanele care a lăsat comentarii a presupus că „pe moldovenii vorbitori de rusă i-ar putea aștepta «suprize neplăcute din partea celor care cândva le erau vecini apropiați». Timp de o zi, comentariul respectiv a acumulat peste o sută de aprecieri.

Pentru turiștii moldoveni n-a fost lansată o invitație aparte
Și Kp.md, și Rupor.md fac referire la declarațiile șefului Administrației Regionale Militare din Odesa Oleg Kiper. Pe canalul său de Telegram, el anunță într-adevăr despre pregătirile pentru lansarea sezonului de odihnă pe litoral. (în traducere) „Deschidem litoralul pentru sezonul de catifea. Atacul terorist comis la Hidrocentrala din Kahovka a dat peste cap lansarea sezonului de odihnă pe litoralul din Odesa. Totuși, potrivit situației la ziua de azi, constatăm că în Marea Neagră calitatea apei s-a stabilizat și corespunde tuturor normelor sanitare”, a scris Oleg Kiper. Acesta mai informează despre măsurile de asigurare a siguranței și securității care sunt luate, anunțând că până la 10 august, la ora 17:00, administrațiile raionale militare din Odesa, Belgorod-Dnestrovsk și Ismail urmează să asigure pregătirea litoralului și să prezinte Administrației Regionale Militare din Odesa actele privind gradul de pregătire.
Șeful Administrației Regionale Militare lansează o invitație generală pentru oameni să se odihnească pe litoralul din Odesa: „Sunt prognozate temperaturi de până la +30 de grade. Așadar, vă așteptăm pe toți pe litoralul nostru, care este cel mai bun din lume”. Astfel, nu este vorba despre o invitație lansată anume pentru turiștii moldoveni de a se odihni pe acest litoral, așa cum scrie Kp.md.
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Pensionarii ucraineni veniți în Moldova beneficiază de pensii de la buget, în detrimentul pensionarilor moldoveni
Recent, site-ul Kp.md (pagina web a ziarului de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”) a publicat un articol în care se menționează că pensionarii ucraineni, care au trecut cu traiul în Republica Moldova, vor beneficia de pensii din bugetul de stat moldovenesc, speculându-se cu afirmația „le-a mers, nu ca la ai noștri” și că „pensionarii moldoveni nici nu pot visa la așa ceva peste hotare”. Este o afirmație falsă, deoarece potrivit Acordului privind garantarea drepturilor cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii, și cetățenii moldoveni care se mută în Ucraina pot beneficia de pensii din bugetul statului vecin.
În articolul publicat de Kp.md la 15 iunie și plasat în aceeași zi pe Facebook sunt explicate detalii tehnice despre dreptul pensionarilor ucraineni de a primi pensia în R. Moldova dacă s-au mutat cu traiul în țara noastră. „Le-a mers, nu ca la ai noștri, și sumele acolo sunt altele: Pensionarii ucraineni, care au trecut cu traiul la noi, vor primi pensie din bugetul Moldovei. Pensionarii moldoveni nici nu pot visa la așa ceva peste hotare” (în original: «Повезло, не то, что нашим согражданам, и суммы там другие: Украинским пенсионерам, переехавшим в нашу страну, пенсию будут платить из бюджета Молдовы. Молдавским пенсионерам такого счастья и не снилось за границей» - titrat Kp.md. Mesajul a fost preluat și răspândit în aceeași zi de către fostul deputat socialist Oleg Savva. Sursa primară a informațiilor este un site din Ucraina, Informator.ua, care, la rândul său, a citat un alt site ucrainean, Napensii.ua. În aceste texte se vorbește însă în termeni neutri despre drepturile pensionarilor ucraineni de a-și primi pensiile în alte state. La preluarea informației, Kp.md a adăugat afirmația că „pensionarii moldoveni nici nu pot visa la așa ceva peste hotare”.
Moldova și Ucraina plătesc reciproc pensii persoanelor care s-au mutat cu traiul pe teritoriile lor
În realitate, atât pensionarii ucraineni care s-au mutat în Moldova, cât și pensionarii moldoveni care emigrează în Ucraina pot primi pensii din bugetele țărilor unde locuiesc. Un acord privind plata reciprocă a pensiilor între Moldova și Ucraina este în vigoare de 27 de ani. Astfel, guvernele Republicii Moldova și Ucrainei au încheiat în 1995 Acordul privind garantarea drepturilor cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii, intrat în vigoare în 1996.
Într-un răspuns transmis portalului Stopfals.md de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) se explică condițiile de acordare a pensiei pentru cetățenii ambelor state: „Conform art. 2 din Acordul nominalizat, asigurarea cu pensii a cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Ucrainei, precum şi a membrilor familiilor lor se efectuează conform legislaţiei statului, pe teritoriul căruia domiciliază. La fel şi art. 5 al Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind garanţiile drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii prevede că stabilirea pensiilor cetăţenilor ambelor state se efectuează la domiciliul lor permanent. În cazul în care pensionarul trece cu domiciliul de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat, plata pensiei la fostul domiciliu se suspendă în conformitate cu legislaţia fiecăruia dintre state”. Acordul reglementează și modul în care cele două state stabilesc mărimea pensiei persoanei strămutate.
Subiectul plății pensiilor către cetățenii ucraineni este abordat în mod manipulator acum pentru a genera atitudini ostile față de refugiații ucraineni care se află pe teritoriul Republicii Moldova.
Kp.md este un site cu o politică editorială pro-Kremlin , iar Oleg Savva este un fost deputat socialist, care a distribuit și anterior informații false despre refugiații ucraineni, dezmințite de portalul Stopfals.md.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
Z-PROFIL // Mihail Ahremțev: câteva falsuri într-o singură postare, mesaje pro-război, injurii și defăimări
Deputați în Parlamentul Republicii Moldova și în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, lideri și activiști de partid, fețe bisericești și jurnaliști înregimentați politic pentru a servi interesele străine în Republica Moldova. De diferite naționalități, dar care și-au asumat conceptul de „russkii mir” în forma sa cea mai perversă și au devenit, prin acțiunile lor, promotori ai expansionismului rusesc și apărători ai războiului de agresiune. Pentru a-și atinge scopurile, ei utilizează armele pe care le au la îndemână: dezinformarea și manipularea informațională a oamenilor de rând. Se justifică cu libertatea de exprimare și sunt protejați de impunitatea la dezinformare.
La rubrica nouă Z-PROFIL, portalul Stopfals.md îi prezintă pe cei mai activi propagandiști pro-ruși din Republica Moldova și nu numai.
Pe rețelele sociale, Mihail Ahremțev, președintele Partidului Politic Moldovenesc «Наши»/„Ai Noștri”, are un comportament similar unui propagandist al Kremlinului, cu aceeași retorică virulentă, injurii și ofense în adresa oponenților, dar și cu foarte multe falsuri și speculații fără o bază factuală. Prin Summitul Comunității Politice Europene care s-a desfășurat la 1 iunie 2023 la Bulboaca, „Uniunea Europeană șantajează Republica Moldova”, „Ucraina este un stat profascist care vrea să folosească Moldova pentru tranzit de armament”, „Polonia livrează Moldovei armament pentru a dispersa bătrânii care participă la proteste” - aceste și alte falsuri și afirmații speculative au fost distribuite de Ahremțev în ultimele zile.
Am selectat câteva dezinformări marca Ahremțev, transmise într-o singură postare, pe 2 iunie.
FALS: Roaming-ul nu este necesar
În postarea sa, Ahremțev afirmă că ieftinirea convorbirilor roaming în țările Uniunii Europene pentru cetățenii moldoveni nu ar fi deloc utilă, cu referire la semnarea acordului de liberalizare a roamingului, semnat în ajunul Summitului. «Вопрос на засыпку: так чего ущербные в Бульбоаке собирались-то? Какая конкретно причина была для того, чтобы именно собраться, а не порешать все онлайн или в отдельных визитах? Европейцы в целом «расщедрилась» на роуминг который и даром не нужен. Все просвещенные люди давно уже пользуются звонками через интернет» (în traducere: „O întrebare principială: de ce s-au adunat viciații la Bulboaca? Care a fost motivul concret pentru a se întâlni și de ce nu au rezolvat totul online sau în vizite separate? Europenii „generoși” ne-au dăruit roamingul, de care nu avem nevoie nici pe degeaba. Toți oamenii educați demult folosesc apelurile prin Internet”).
Ahremțev dezinformează intenționat. Într-adevăr, convorbirile telefonice pot avea loc prin diverse aplicații și canale, doar că pentru asta telefonul sau calculatorul trebuie să fie conectat la o rețea de Internet. Roamnig înseamnă apeluri (către telefoane mobile și fixe), mesaje (SMS) și servicii de date (navigare pe Internet, streaming de conținut muzical și video). Pentru servicii de roaming în Europa, moldovenii trebuie să achite, potrivit tarifelor unuia dintre operatorii de telefonie mobilă din Moldova, 80 de lei pentru 15 minute, atât pentru apelurile de intrare, cât și pentru cele de ieșire.

Pentru convorbirile roaming în România tarifele sunt mai mici. În februarie 2022, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii Moldova (ANRCETI) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) au semnat Acordul privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale. După semnarea acestui acord, același operator de telefonie mobilă percepe 0,70 lei MD pentru un minut de convorbiri în roaming în România.
FALS: Polonezii au donat Moldovei arme și mijloace pentru a dispersa bătrânii
O altă dezinformare promovată de Ahremțev ține de anunțul făcut de premierul Poloniei Mateusz Morawiecki că țara sa va dona Republicii Moldova echipament militar. «Поляки подарили Молдове оружие и средства для разгона стариков протестующих против власти» (în traducere: „Polonezii au donat Moldovei arme și mijloace pentru a dispersa bătrânii care protestează împotriva autorităților”), speculează Ahremțev.
Ministrul de interne al Poloniei, Mariusz Kamiński, a postat pe pagina sa oficială de Twitter un mesaj cu următorul conținut (traducere): „O Moldovă independentă și suverană, care să reziste încercărilor de destabilizare internă, are nevoie de sprijinul nostru! Iată de ce am luat decizia de a dona un transport uriaș de arme, muniții și echipamente pentru poliția moldovenească din serviciile subordonate ale Ministerului Afacerilor Interne”.
În ultimii doi ani, în țara noastră nu a existat niciun caz de utilizare de către poliție a forței fizice sau a mijloacelor speciale împotriva protestatarilor antiguvernamentali.
FALS: Ucraina va folosi calea ferată moldovenească în scopuri militare
În postarea sa de pe 2 iunie, Ahremțev reia și falsul dezmințit recent de portalul Stopfals.md, și anume că Ucraina intenționează să transforme Moldova într-un hub pentru transportarea echipamentelor militare. «Украина позвала повоевать и пообещала что использует молдавскую железную дорогу в своих военных целях» (în traducere: „Ucraina ne-a îndemnat să participăm la război și a promis să utilizeze calea ferată moldovenească în scopurile sale militare”), a scris el, având în vedere memorandumul de cooperare, semnat recent între S.A. „Ukrzaliznytsia” și Î.S „Calea Ferată din Moldova”. Potrivit documentului, partea ucraineană va ajuta la reconstrucția unui tronson de cale ferată în R. Moldova pe o lungime de 400 km, fiind vorba de coridorul feroviar Nord - Sud al Moldovei: Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Călărași-Căinari. Reconstrucția tronsonului va avea loc în mare parte din fonduri europene și va contribui la securitatea alimentară. Ahremțev a afirmat că, în așa fel, „Moldova intră în conflictul armat de partea statului profascist”, adică a Ucrainei.
FALS: Românii doar promit...
O altă dezinformare a lui Ahremțev se referă la România: «Румыны обещали обещать и дальше продолжать обещать» (în traducere „Românii au promis că vor promite și continuă să promită”).
Și acesta este un fals grosolan, or, în ultimii ani România a oferit Republicii Moldova ajutoare financiare nerambursabile pentru reabilitarea și modernizarea a peste 900 de grădinițe de copii, a donat 196 de microbuze școlilor din toate raioanele țării, a contribuit la reconstrucția unor instituții de învățământ, inclusiv în autonomia găgăuză, a oferit multe alte ajutoare. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), în ultimii cinci ani România este cel mai mare partener comercial al R. Moldova: „În ianuarie-octombrie 2022 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost: România (28,5% din total exporturi), Ucraina (15,5%), Italia (7,9%), Turcia (7,5%), Germania (5,4%) etc.”, arată datele BNS.
Falsuri, injurii și denigrări
Pe lângă dezinformări, în postările sale, Ahremțev adresează injurii președinților Moldovei și Ucrainei, atribuie calificative jignitoare altor persoane publice cu scopul evident de defăimare.
Activist socialist cu mesaje propagandistice din Iaroslavl
Mihail Ahremțev este un activist pro-rus, anti-ucrainean și anti-UE, președinte al Partidul Politic Moldovenesc „Ai Noștri”, înregistrat la Agenția Servicii Publice (ASP) în august 2021 cu adresa juridică în municipiul Bălți. În rețelele sociale, Ahremțev indică că ar locui în prezent în orașul Iaroslavl (Ярославль) din Rusia.
La alegerile parlamentare din anul 2014, el a candidat pe lista Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, prezentându-se atunci ca jurnalist la compania „Exclusiv Media”, proprietate a deputatului socialist Corneliu Furculiță, administrată de alt deputat socialist Petru Burduja, iar ulterior de soția lui Furculiță, Ludmila.
În decembrie 2020, în ajunul vizitei președintelui României Klaus Iohannis la Chișinău, Ahremțev a incendiat demonstrativ un poster cu harta României Mari.
La sfârșitul lunii mai curent, Ahremțev a postat o imagine din studioul postului rusesc de televiziune Pervîi Canal, de la emisiunea propagandistică «Куклы наследника Тутти», pe care el o promovează intens. În ediția acestei emisiuni de pe 5 iunie 2023, au fost difuzate mai multe falsuri despre Republica Moldova, Maia Sandu, Occident etc., inclusiv vechiul narativ al propagandei pro-Kremlin că în Moldova și în România ar exista „laboratoare biologice implicate în experimente asupra naţiunii”, fals dezmințit de portalul Stopfals.md.
Vedeți AICI alt fals promovat de Mihail Ahremțev.
Liliana Mălachi,
Stopfals.md
FALS: Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru livrarea echipamentelor militare
După semnarea Memorandumului de cooperare între S.A. „Ukrzaliznytsia” și Î.S „Calea Ferată din Moldova”, potrivit căruia partea ucraineană va ajuta la reconstrucția unui tronson de cale ferată în R. Moldova, activistul pro-rus și anti-ucrainean Mihail Ahremțev, care este și președinte al Partidului Politic Moldovenesc „Ai Noștri”, afirmă pe rețelele sociale că „Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru transportarea echipamentelor militare, a armelor, muniției”. Această afirmație este falsă, iar proiectul de cooperare moldo-ucraineană în domeniul feroviar va contribui la securitatea alimentară și nu este destinat transportării muniției.
La scurt timp după ce conducătorii celor două întreprinderi de stat de cale ferată Oleg Tofilat („Calea Ferată din Moldova”) și Evghen Liașcenko („Ukrzaliznytsia”), au semnat la Vinnița pe 31 mai, memorandumul care prevede reconstrucția unui tronson moldovenesc de cale ferată, Mihail Ahremțev a scris pe pagina sa de Facebook că: «Украина сделает Молдову «хабом» для подвоза военной техники, оружия, боеприпасов. Так при содействии Украины, в Молдове обновят 400 км железнодорожного коридора Вэлчинец-Окница-Бельцы-Унгены-Кишинев-Кайнары. (...) Что конкретно пойдет по этому маршруту через Молдову - можно даже не гадать. Молдова вступает в вооруженный конфликт на стороне профашистского государства» (în traducere: „Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru transportarea echipamentelor militare, a armelor, muniției. Astfel, cu asistența Ucrainei, în Moldova vor fi renovate 400 km din coridorul feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari. (...) Ce anume va merge pe acest traseu prin Moldova este ușor de ghicit. Moldova intră în conflictul armat de partea statului profascist”).
În loc de „comercial și economic”, Ahremțev vede „militar”
Atât în comunicatul de presă al „Căii Ferate din Moldova”, cât și în cel al „Ukrzaliznytsia” se menționează că reconstrucția acestui coridor feroviar este un pas important în fortificarea cooperării comerciale și economice dintre Moldova și Ucraina. „Proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei”, se spune în comunicatul Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. Cu toate acestea, Ahremțev a dezinformat intenționat, afirmând că scopul ar fi unul militar și anume transportarea munițiilor pe acest tronson feroviar.
Proiectul de reabilitare a tronsonului de cale ferată a fost elaborat în cadrul inițiativei „Solidarity Lanes” („Culoarele solidarității”), susținută de Comisia Europeană, care prevede dezvoltarea rutelor logistice alternative, stimularea dezvoltării economice a Moldovei și facilitarea transportului de mărfuri din Ucraina către Uniunea Europeană. Programul va fi implementat cu suportul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al Comisiei Europene, suma totală a investiției constituind 71 de milioane de euro, inclusiv 28 de milioane de euro din alte surse.

În comunicatul de presă emis de Comisia Europeană în noiembrie 2022, atunci când a fost lansată inițiativa „Solidarity Lanes”, este specificat scopul proiectului: de a facilita exporturile agricole ale Ucrainei, precum și exportul și importul altor bunuri, acesta fiind, de fapt, un răspuns al Uniunii Europene la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. „Fiind unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, Ucraina furniza în mod normal aproximativ 45 de milioane de tone de cereale pe piața mondială în fiecare an. Cu toate acestea, în războiul său brutal împotriva Ucrainei, Rusia vizează în mod deliberat producția și exporturile agricole, blocând tranzitul în condiții de siguranță către și dinspre porturile ucrainene de la Marea Neagră și constituind stocuri în silozuri de cereale. Acest lucru a determinat creșterea prețurilor la cereale la nivel mondial, a creat insecuritate alimentară la nivel global și a pus în pericol mijloacele de subzistență a milioane de oameni care depind de cerealele respective”, se spune în comunicatul publicat pe pagina web a Comisiei Europene.
Cine este Mihail Ahremțev?
Mihail Ahremțev este un activist pro-rus și anti-ucrainean, președinte al Partidul Politic Moldovenesc „Ai Noștri”, înregistrat la Agenția Servicii Publice în august 2021. Pe canalul său de YouTube, el publică videoclipuri în care critică actuala guvernare a Republicii Moldova, dar și pe președinta Maia Sandu. La fel, Arhemțev distribuie narațiuni similare propagandei Kremlinului, inclusiv în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-o intervenție video de anul trecut la emisiunea „News front” publicată pe un site de la Tiraspol atrasă într-un conflict militar de către Occident care are nevoie de un teritoriu de instabilitate „pentru a pune presiune asupra Rusiei”, iar președinții Ucrainei. și al Moldovei au o agendă occidentală.
Liliana Mălachi,
Stopfals.md
FALS: Moldova este gata să permită accesul Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul său pentru „a se clarifica” cu Transnistria
Președinta Moldovei Maia Sandu a declarat că Moldova este dispusă să permită accesul Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul său pentru „a se clarifica” cu regiunea transnistreană. Această informație este promovată de mai multe canale de telegram, unele medii de informare și de emisiunea propagandistă pro-Kremlin «60 минут» („60 de minute”). În realitate, asta nu corespunde adevărului. Președinta Moldovei n-a făcut astfel de declarații, iar anterior a declarat în repetate rânduri că reglementarea diferendului transnistrean este posibilă doar pe cale pașnică.
Canale de telegram și portaluri web: „Moldova este gata să pună teritoriul său la dispoziția Forțelor Armate ale Ucrainei”
Mai multe canale de telegram, printre care Срочные Новости, МИРОТВОРЕЦ, ZАПИСКИ VЕТЕРАНА, Гагаузская Республика, au difuzat o informaţie, potrivit căreia Moldova ar fi dispusă să permită accesul Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul său pentru acţiuni militare. Aceste canale fac referire la cuvintele Maiei Sandu. „Daca armata ucraineană va avea nevoie, suntem dispuşi să-i oferim dreptul să intre pe teritoriul nostru pentru a se clarifica cu depozitele, muniţiile şi efectivul militar. Este un gest de aliat”, au citat canalele respective de telegram declaraţiile atribuite Maiei Sandu.
Aceleaşi informaţii au fost publicate şi de unele canale de telegram din Ucraina.
Site-urile Cursorinfo.co şi News.am, la fel, au scris că Moldova ar fi dispusă să permită accesul Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul său pentru „a se clarifica” cu Transnistria.
În calitate de dovadă, unele din canalele de telegram şi site-uri au indicat că Maia Sandu ar fi făcut astfel de declaraţii, răspunzând la întrebările jurnaliştilor după încheierea summitului Comunităţii Politice Europene desfăşurat în Moldova la 1 iunie. Însă nu a fost publicat niciun link la aceste declarații sau referiri la instituţia media căreia Maia Sandu i-ar fi oferit acest interviu. Alte resurse, în genere, nici n-au prezentat detalii pentru a-şi susţine afirmaţiile.
Conturi private: „Moldova este dispusă să permită „rezolvarea situaţiei” cu depozitele din Transnistria”
Pe Facebook, de asemenea, este promovată intens informaţia potrivit căreia ţara noastră ar fi gata să-şi pună teritoriul la dispoziţia Forţelor Armate ale Ucrainei. Acelaşi text a fost publicat pe mai multe conturi private. „Daca armata ucraineană va avea nevoie, suntem dispuşi să-i oferim dreptul să intre pe teritoriul nostru pentru a se clarifica cu depozitele, muniţiile şi efectivul militar. Este un gest de aliat” – aceste cuvinte îi sunt atribuite preşedintei Maia Sandu.
Astfel de texte au fost publicate pe conturile private: Валентин Ход, Iurie Nartea, Valerii Ciornii, Curchi Sergiu, Петр Жупанов, precum şi de Михаил Ахремцев, unul dintre fondatorii partidului «Наши» („Ai Noştri), o formaţiune de centru-stânga.
Acelaşi text l-a distribuit pe Tiktok și utilizatorul Propagandatelevision.
Un post rusesc de TV: „Moldova este dispusă să-și ofere teritoriul pentru acțiuni militare”
În cadrul emisiunii «60 минут» (01:29:10) de la postul de stat de televiziune Россия1, moderatoarea Olga Skabeeva a calificat summitul Comunității Politice Europene, desfășurat în Moldova, drept o „adunătură rusofobă”, anunțând telespectatorii că „Maia Sandu tocmai a făcut o declarație incredibilă: că Moldova este gata să-și pună teritoriul la dispoziție pentru acțiuni militare și, dacă Forţele Armate ale Ucrainei vor avea nevoie să intre pe pământurile moldovenești pentru, aici citez: „pentru a se clarifica cu depozitele, muniţiile şi efectivul militar”, atunci ele vor fi binevenite.”
Deși ulterior Skabeeva a presupus că această informație ar putea fi „neobiectivă și incorectă”, emisiunea a continuat în aceeași manieră. Unul dintre invitați la fel a admis că informația ar putea să nu corespundă realității și chiar a calificat-o drept o „scurgere intenționată”, dar s-a lansat totuși într-o reflecție despre posibilele reacții ale Rusiei. „Însăși scurgerea intenționată a acestei informații în spațiul public este relevantă. Este una din cele mai periculoase direcții. Voi remarca că pentru Rusia va fi dificil să respingă această lovitură. Atunci, într-adevăr, vom fi nevoiți să soluționăm problema implicând aviația, anihilând sistemele de apărare antiaeriană în regiunea respectivă, aplicând lovituri masive de bombe și organizând asalturi pentru a nimici gruparea Forțelor Armate Ucrainene (...) Dacă Moldova va fi implicată în conflict și va permite avioanelor F-16 să acționeze de pe teritoriul său, atunci noi, foarte posibil, va trebui să rezolvăm chestiunea cu Moldova”, a declarat vicepreședintele Academiei Ruse pentru științe în domeniul rachetelor și artileriei Konstantin Sivkov.
Utilizatorul user3619378377022 a decupat și postat în rețeaua TikTok acest fragment din emisiune, întitulându-l «Открылся Второй Фронт» („S-a deschis al Doilea Front”). Timp de 24 de ore, filmulețul a fost distribuit de peste 3 mii de persoane.
Administrația prezidențială: informațiile sunt false
În realitate, Președinta Maia Sandu n-a declarat că Moldova ar fi gata să-și pună teritoriul la dispoziția Forțelor Armate ale Ucrainei. Administrația prezidențială a publicat o dezmințire cu următorul conținut: „În legătură cu informațiile apărute pe canale de telegram, precum că Președinta Maia Sandu ar fi afirmat că e gata să permită armatei ucrainene să utilizeze teritoriul Republicii Moldova în scopuri militare, subliniem că sunt falsuri”.
Maia Sandu: obiectivul reglementării diferendului transnistrean poate fi atins doar pe cale pașnică
Președinta Moldovei Maia Sandu a declarat în repetate rânduri pe platforme diferite că obiectivul reglementării diferendului transnistrean poate fi atins doar pe cale pașnică. Această poziție rămâne neschimbată.
La 22 septembrie 2021, în discursul ținut la Adunarea Generală a ONU de la New York, Maia Sandu a subliniat că Moldova intenționează să reglementeze diferendul transnistrean doar pe cale pașnică. Iar în decembrie 2022, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune Moldova 1, la întrebarea dacă autoritățile au un plan de reglementare a conflictului de pe Nistru, Președinta a răspuns următoarele: „Noi am spus care sunt elemente principiale ale acestei soluţii, care trebuie puse la baza acestei soluţii, și pentru noi este rezolvarea pașnică a conflictului, este respectarea integrității teritoriale, a hotarelor internațional recunoscute ale Republicii Moldova. Această soluţie trebuie să rezulte într-un stat funcțional şi, da, noi avem un stat slab și nu ne dorim o soluţie care ar slăbi statul și mai mult. Deci ne dorim o soluție care conduce la un stat funcţional şi o soluţie care să nu reprezinte un impediment pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.”
Elena Celak,
Stopfals.md
FALS: Refugiații ucraineni din Moldova primesc indemnizații lunare de 7000 de lei
Recent, în rețelele sociale a fost publicat un video în care o femeie povestește că o refugiată din Ucraina care se află în Republica Moldova i-ar fi spus că beneficiază de o indemnizație de 7000 de lei lunar în calitate de adult, iar minorii ar primi suma de 6000 de lei. Femeia folosește un limbaj licențios, cu insulte adresate refugiaților ucraineni, dar și autorităților moldovenești, acuzându-le că din impozitele sale întreține persoane străine, dar nu pe propriii cetățeni. Informația este falsă. Refugiați ucraineni nu primesc indemnizații din partea statului Republica Moldova, toate ajutoarele oferite sunt din partea partenerilor externi, a persoanelor fizice și juridice care au donat pe conturile deschise de autorități. Astfel, prin intermediul Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) fiecărui refugiat i se oferă lunar o indemnizație de 2200 lei de persoană, și nu de 7000 de lei, cum se afirmă în video-ul care a acumulat circa zece mii de distribuiri.
În video-ul de pe TikTok, femeia povestește că refugiații ucraineni din Moldova își permit să cumpere produse scumpe. „Ieri la mine la lucru, că am intrat la lucru de vreo două zile, se aproape o doamnă, așa aranjată, după vorbă am înțeles eu că este ucraineancă. Ei, Dumnezeu cu dânsa. Și a început să cumpere, cel mai scump, cel mai scump: icre de 50 de grame, de 600 de lei, cârnaț... A făcut o cumpărătură... Să lucrezi un an de zile nu ai salariu la cât a cumpărat ea”, a spus autoarea video-ului, utilizând multe înjurături și cuvinte obscene.
Injurii, instigare la ură și discriminare
Ea afirmă că acea doamnă din Ucraina i-ar fi povestit că „conducerea noastră, de când a intrat în Moldova, îi plătește 7000 de lei indemnizație pentru o persoană adultă și 6000 de lei pentru copil”. Femeia este revoltă și înjură autoritățile că le plătește „haholilor” (termen discriminatoriu, adresat ucrainenilor).
Inițial, imaginile au fost încărcate în rețeaua TikTok de către utilizatoarea Natalia Cebotari. Ulterior, video-ul a fost distribuit și în rețeaua Facebook, de pe profilul Nataliei Dobos, cu numele Natali Natali. Sub acest video, au fost publicate mii de comentarii, în care această femeie este criticată pentru limbajul licențios folosit, iar unii internauți dezmint că refugiații ucraineni ar primi indemnizații din bugetul public.
Reportera portalului Stopfals.md a luat legătura cu autoarea video-ului pentru a afla din ce surse s-a documentat când a publicat informația. Ea nu a vrut să răspundă la întrebare, blocând discuția: „Sunteți jurnalistă, Ciao!”. A doua zi imaginile au fost șters de pe Facebook, însă portalul Stopfals.md a făcut o copie.
Pe profilul de Facebook al acestei doamne sunt publicate postări de la protestele organizate de Partidul politic „Șor”, imagini denigratoare în adresa Maiei Sandu, dar și mesaje împotriva... jandarmilor români.
Refugiații ucraineni din Moldova primesc îndemnizații lunare de 2200 de lei, acordate de UNHCR
Ministerul Muncii și Protecției Sociale dezminte informațiile difuzate în imaginile video. Serviciul de presă al Ministerului a precizat că, în realitate, refugiații ucraineni din Moldova sunt susținuți în mare parte din ajutoare externe, iar suma care li se oferă în calitate de indemnizații lunare nu este de 7000 de lei, ci mult mai mică. „Din fondurile acumulate pe contul de donații al Ministerului Finanțelor nu se oferă indemnizații pentru refugiați. Se finanțează centrele de plasament temporar pentru refugiați și alte măsuri dispuse de Comisia pentru Situații Excepționale, ce țin de gestionarea fluxului de refugiați. Ministerul Muncii și Protecției Sociale are două programe în derulare de suport pentru refugiați, finanțate de partenerii internaționali. Este vorba de Programul Alimentar Mondial, care oferă suport familiilor care găzduiesc refugiați. Ajutorul financiar are valoarea de 3900 de lei pentru familiile care găzduiesc între 1 și 4 persoane refugiate și 4800 de lei atunci când sunt găzduite 5 sau mai multe persoane. Totodată, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) oferă lunar fiecărui refugiat o indemnizație de 2200 lei. Alte forme de ajutor posibil să mai ofere ONG-urile, dar cel puțin la nivel național nu cunoaștem despre alte forme de suport lunar pentru refugiați”, se menționează în răspunsul Ministerului oferit portalului Stopfals.md.
De la invazia nejustificată a armatei ruse în Ucraina, portalul Stopfals.md a mai publicat demontări ale falsurilor despre refugiații ucraineni sau speculații despre ajutoarele financiare primite de aceștia. Recent, într-o postare pe rețelele sociale, Oleg Savva, fost deputat socialist, și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că „din bugetul de stat al Republicii Moldova” pentru refugiații ucraineni au fost alocate 2,27 mlrd. de lei, speculație dezmințită de portalul Stopfals.md. În realitate, majoritatea sumelor de bani direcționate pentru susținerea refugiaților ucraineni în Moldova provin din sursele partenerilor și dezvoltare și alte surse nebugetare.
Portalul Stopfals.md va solicita organele de drept să investigheze dacă afirmațiile din video-ul publicat în rețelele sociale cad sub incidența prevederilor Codului Contravențional (Articolul 701) și anume „distribuirea conținutului neadecvat, agresiv și care instigă la ură și dezbinare”.
Stopfals.md
FALS: Refugiații ucraineni vor beneficia în 2023 de 2,2 mlrd. de lei din bugetul Moldovei
Într-o postare pe rețelele sociale, Oleg Savva, ex-deputat socialist, și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că „din bugetul de stat al Republicii Moldova” pentru refugiații ucraineni au fost alocate 2,27 mlrd. de lei. Fostul ales al poporului face referire la o hotărâre de Guvern privind acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Informația are un caracter speculativ, or, în realitate, majoritatea sumelor de bani direcționate pentru susținerea refugiaților ucraineni în Moldova provine din surse nebugetare, fiind vorba despre donații, granturi, asistență financiară oferită de către partenerii de dezvoltare.
La 20 ianuarie, fostul deputat din partea Partidului Socialiștilor Oleg Savva a scris pe pagina sa de Facebook: „2,27 миллиарда лей - помощь украинским беженцам из молдавского бюджета” („2,27 miliarde de lei – suport pentru refugiații ucraineni din bugetul Moldovei”). Postarea a devenit rapid populară pe Facebook, iar zeci de persoane au distribuit-o pe paginile lor sau au lăsat comentarii critice în adresa guvernării:
„А нашим денег нет” („Dar pentru ai noștri bani nu-s”);
„А нашим пенсионерам? И бедным семьям?” („Dar pentru pensionarii noștri? Și pentru familiile sărace?”);
„Ага, а потом что им дают оказывается в мусорке. Сам лично видел” („Chiar aşa! Ceea ce le oferă ajunge pe urmă la tomberon. Am văzut personal”);
„Вся Одесса не работает, а живет за счет денег, которые получают в Молдове” („Toată lumea de la Odesa nu muncește, trăind din banii pe care îi primește în Moldova”).
Doar într-un singur comentariu era scris că banii pentru susținerea refugiaților au fost oferiţi de către Uniunea Europeană, nu de bugetul Moldovei.
Printre cei care au distribuit postarea respectivă se numără și Vasile Luca, actualul director al „Sîngerei-Gaz”, tot el liderul celulei de partid a PSRM în raionul Sîngerei.
De unde a apărut suma de 2,27 mlrd. de lei?
Cifra de 2,27 mlrd. de lei are legătură cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Privind acordare protecției temporare” aprobată la 18 ianuarie curent. În nota informativă care însoțește această hotărâre este prezentată o listă de măsuri pentru susţinerea refugiaţilor ucraineni pe parcursul anului 2023. Potrivit documentului, 939,5 mil. de lei sunt alocați pentru asigurarea accesului copiilor refugiaţilor la educație (şcoli şi grădiniţe), 900 mil lei reprezintă costul activităților pentru asigurarea accesului a 10.000 de persoane în cadrul centrelor de plasament temporar, 199,6 mil. lei sunt direcţionate pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate, 1,4 mil. lei constituie costul activităţilor de informare privind acordarea protecției temporare în condiții echitabile pe întreg teritoriul țării etc. „Cheltuielile necesare vor fi asigurate atât din buget, ținându-se cont de posibilitățile financiare pentru anul 2023, cât şi din surse extrabugetare: donații, suport financiar din partea partenerilor de dezvoltare”, a precizat Ana Revenco, ministră de Interne, care a prezentat proiectul de hotărâre în cadrul şedinţei de Guvern.
Banii din bugetul ţării sunt cheltuiţi pentru susţinerea refugiaţilor?
Pentru a preciza dacă Moldova cheltuie bani din propriul buget pentru a întreţine refugiaţii, am adresat o solicitare la Ministerul Finanţelor. Reprezentanţii instituţiei au precizat că banii pentru programele ce ţin de soluţionarea problemelor refugiaţilor sunt alocate din două fonduri: cel de rezervă şi cel de intervenţii. „Ţinând cont de faptul că întreţinerea centrelor de plasament şi alte măsuri suplimentare de susţinere a refugiaţilor au un caracter temporar şi extrarodinar, astfel de cheltuieli sunt finanţate din fondul de intervenţii al Guvenului, completat din contul donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice”, se menționează în răspunsul oferit de MF portalului Stopfals.md.
Prin intermediul Fondului de intervenții, în anul 2022 au fost cheltuiți 453,9 mil. de lei. O altă parte din cheltuielile ce țin de criza provocată de sosirea în masă a refugiaților din Ucraina a fost acoperită din Fondul de rezervă al țării, fiind vorba despre suma de 38,6 mil. de lei.
Experta Marina Soloviova, directoare de programe în cadrul Expert-Grup, este de părere că în rapoartele Guvernului este inclusă doar o parte din costurile de întreținere a refugiaților. „Potrivit calculelor făcute de noi în luna martie, adăpostirea refugiaților pe parcursul unui an ar fi trebuit să coste cca 200-350 mil. de euro. Guvernul Moldovei a cheltuit pentru refugiaţi doar o mică parte din suma necesară, partea leului fiind acoperită de către sectorul privat, organizaţii de caritate şi religioase, precum şi de organismele internaţionale care au acordat suport direct (excluzând Guvernul)”, a declarat experta. Ea dezminte afirmațiile din comentariile pe reţelele sociale, potrivit cărora pentru refugiaţi ar fi cheltuiţi banii prevăzuţi pentru remunerarea funcționarilor publici şi achitarea pensiilor. Marina Soloviova a precizat că Fondul de rezervă şi cel de intervenţii sunt destinate finanţării unor cheltuieli urgente, bunăoară, lichidarea consecinţelor unor calamităţi, a epidemiilor şi alte situaţii de urgenţă. „Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat este format din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii achitate de angajatori şi persoanele asigurate, iar asta nu are vreo legătură cu fondurile de urgenţă ale Guvernului”, a mai spus experta.
Cine și cât donează pentru susținerea refugiaților ucraineni?
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2022, persoanele fizice și juridice au donat 290 mil. de lei pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina. Din această sumă, 31,1 mil. de lei sunt donații din Moldova, iar 259,1 mil. de lei reprezintă asistența internațională.
O parte din asistența internațională, mai exact 41,2 mil. de lei, a fost oferită de către Ministerul Finanțelor din Lituania în beneficiul Fondului de reducere a vulnerabilității energetice pentru a acorda compensații refugiaților.
În anul 2022, pentru a soluţiona problemele ce ţin de susţinerea refugiaţilor ucraineni au fost alocate 429,5 mil. de lei. Toate rapoartele Ministerului Finanțelor privind cheltuielile ce țin de susținerea refugiaților ucraineni în Moldova pot fi consultate AICI.

Potrivit datelor oficiale, la începutul anului 2023, în Moldova, erau înregistraţi oficial circa 88 de mii de refugiaţi ucraineni.
Piotr Garciu,
Stopfals.md
Nokta.md: «Украинцы продают духи с ядом»: откуда и как этот фейк дошёл до чата примарии Комрата
В мессенджерах, пабликах и на различных платформах социальных сетей распространяется предупреждение о смертоносных духах, которые якобы предлагают украинцы. Дошло это и до Гагаузии. Отправители призывают предупредить близких и знакомых о том, что это диверсия к 8 Марта. Мы выяснили, что этот фейк появился в России в феврале этого года и проник уже в несколько стран.
Более этого, это новая версия страшилки, которой уже более 15 лет.
«Нюхавшие вскоре умирают, либо загибаются» — сообщение в группе примарии Комрата
“Передайте пожалуйста своим знакомым, близким и родным. Появились люди с украины, которые предлагают дешевые духи. Ни в коем случае не нюхать! Это химическая диверсия, у их парфюмерии отравляющее действие. Нюхавшие вскоре умирают, либо загибаются. К 8 марта, видимо, эта диверсия расчитана. Такая вот поступила информация”, — сообщение такого содержания (орфография и пунктуация источника сохранены) журналистка nokta увидела в группе в вайбере “Проблемы города Комрат”.
Отправил его Степан Пирон, руководитель телеканала “Первый народный”, ретранслирующий российские программы в Гагаузии через кабельные сети.
Мы спросили у Степана Пирона, откуда у него такая информация и есть ли доказательства. Он ответил, что такого сообщения не высылал и предположил, что это мог сделать кто-то вместо него, получив доступ к его смартфону. Он обещал проверить, что выслано с его номера, однако спустя несколько дней сообщение по-прежнему находится в группе.
Одного из участников возмутило такого рода заявление.
“Что за глупости вы несете, может, вам статью о разжигании межнациональной розни приписать?” — спросил он.
На это сообщение Пирон никак не отреагировал, как и администрация группы (примария Комрата).
Мы поспрашивали у людей в Комрате, слышали ли они о “смертоносных духах”. Несколько человек нам ответили, что видели что-то подобное в социальных сетях. Были также и те, которые допустили, что это может быть правдой.
Мы решили проверить, кто является источником информации.
Посты в фейсбуке
Сначала мы поискали информацию в социальных сетях. За последнюю неделю она активно распространяется в фейсбуке пользователями из Эстонии.

Из чата примарии сообщение до сих пор не удалили
Мы выслали администратору группы “Проблемы города Комрат” сообщение Степана Пирон о “смертоносных духах” и спросили: почему данное сообщение не удалят? Нам ничего не ответили.
Отметим, что ранее из данной группы множество раз удаляли журналистку nokta Елену Челак, убирали информацию, а также ссылки на статьи nokta о проблемах города, которые она публиковала. Однако сообщение с ложной информацией от Пирона остается нетронутым.
В Комрате уже не первый год торговцы с сумками приходят в офисы, на рынки или даже к людям на улице, предлагая парфюмерию и косметику с рук. Обычно это представители главных офисов компаний в Кишиневе либо перекупщики. Однако на фоне того, что жители видят людей с парфюмерией, и учитывая то, что вокруг украинских беженцев в определенный период разжигали ненависть, некоторые начинают верить в миф о “ядовитых” духах.
Elena Celak
FALS: SUA nu-și doresc încheierea războiului din Ucraina
Autoritățile din SUA pot pune repede capăt războiului din Ucraina, însă Washingtonul nu vrea să facă uz de această posibilitate. Asta au titrat unele instituţii media, referindu-se la declaraţia lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a ajuns la concluzia respectivă în baza unei declaraţii a lui Donald Trump, fost preşedintele al SUA. Totuşi informaţia este una falsă. Oficialii americani au declarat în repetate rânduri despre necesitatea de a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în condiţii corecte pentru Ucraina.
Ediţia online Корреспондент.net a publicat articolul «США не хотят прекращения войны в Украине – Кремль» (în traducere: „Kremlinul: SUA nu-și doresc încheierea războiului din Ucraina”). În text se spune că autoritățile din SUA pot pune repede capăt războiului din Ucraina, însă Washingtonul nu vrea să facă uz de această posibilitate. În calitate de dovadă autorii evocă declarațiile lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei V. Putin. Peskov a ajuns la această concluzie în baza unei postări a lui Donald Trump, ex-președintele SUA, în rețeaua socială Truth Social.
Peskov: Probabil, Trump este aproape de adevăr
Dmitri Peskov, într-adevăr, a comentat postarea lui Donald Trump din rețelele sociale. Cuvintele sale reflectă mesajul prezentat de instituțiile media, deși Pekov nu declară direct că „SUA nu-și doresc încheierea războiului din Ucraina”.
„Probabil, la nivel teoretic, domnul Trump este aproape de adevăr: dacă Președintele SUA și-ar dori să pună capăt acestui conflict, ar putea-o face foarte repede, recurgând la posibilitatea pe care o are, cea de a da, de facto, indicații regimului de la Kiev. Este suficient ca Washingtonul să dea indicația respectivă regimului de Kiev și totul s-ar putea încheia. Evident, nu într-o zi sau două. Oricum cheia regimului de la Kiev se află în mare parte în mâinile Washingtonului. În schimb, vedem că actualul șef al Casei Albe nu vrea să facă uz de această cheie, ba chiar invers optează pentru a înarma și mai mult Ucraina etc.”, a spus Peskov.
Ce a spus Trump în realitate și reflectă oare afirmațiile sale poziția SUA?
Donald Trump nu a declarat că „SUA nu-și doresc încheierea războiului din Ucraina”. El a scris următoarele: „Mai întâi tancuri, după care și arme nucleare. Puneți imediat capăt nebuniei acesteia de război. E atât de simplu!”
(captură de ecran).
Din citat putem observa că Trump nu spune cine poate opri războiul şi nici nu indică cine este împotriva acestui lucru. Totodată apelul de a opri războiul nu este adresat cuiva concret.
Nu putem judeca despre poziţia SUA în baza celor spuse de Trump, căci el nu este un oficial şi nu reprezintă autorităţile americane.
Declaraţia lui Trump a fost publicată după ce, la 25 ianuarie, în cadrul unui discurs ţinut la Casa Albă, preşedintele SUA Joe Biden a confirmat intenţia de a livra Ucrainei 31 de tancuri M1 Abrams, adică echivalentul unui batalion ucrainean, pentru a consolida capacitatea de apărare a Ucrainei în contextul agresiunii militare ruseşti.
Poziţia oficială a SUA
În realitate, conducerea SUA s-a pronunţat în repetate rânduri pentru încetarea războiului şi a făcut apel către autorităţile din Rusia să-şi retragă trupele din Ucraina. Vom prezenta două exemple.
Luând cuvântul în cadrul sesiunii a 77-ea a Adunării Generale a ONU la New York la 21 septembrie 2022, preşedintele SUA Joe Biden a declarat că SUA îşi doresc încetarea acţiunilor de luptă în Ucraina în condiţii echitabile. „Statele Unite îşi doresc ca acest război să se încheie în condiţii echitabile, în condiţii la care am subscrie cu toţii. Nu poţi pune stăpânire pe teritoriul unei naţiuni cu forţa. Singura ţară care nu este de acord cu acest lucru este Rusia” a spus Biden.
La 25 ianuarie 2023, preşedintele Biden a reiterat că SUA vor încheierea războiului şi a chemat Rusia să-şi retragă trupele şi să elibereze teritoriile ucrainene. În aceeaşi adresare el a explicat că livrarea de tancuri nu este „o ameninţare defensivă” pentru Rusia, acestea fiind necesare pentru a ajuta Forţele Armate ale Ucrainei „să-şi imbunătăţească capacitatea de manervă în teren deschis.”
„Susţinerea capacităţii Ucrainei de a se opune agresiunii ruseşti, de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială este un angajament mondial general. (...) Dacă trupele ruseşti ar reveni în Rusia, s-ar afla acolo unde le este locul, atunci acest război s-ar încheia astăzi. Este ceea ce ne dorim: o încheiere corectă a acestui război” a spus preşedintele SUA.
Elena Celak,
Stopfals.md
Vedeți și: 10 falsuri despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei
Stopfake.org // FALS: România și Moldova construiesc o autostradă pentru „detaşarea forţelor NATO la Odesa”
La moment, construcția Autostrăzii Unirii (A8) care va asigura conexiunea dintre orașul Târgu-Mureș din România şi orașul Ungheni din Republica Moldova încă nu a început. Niciun fel de proiecte vizând continuarea viitorului traseu până la Odesa, la fel, nu există, iar propunerea respectivă a fost anunțată în premieră de către autoritățile române și moldovenești abia la 26 ianuarie 2023.
Instituții media rusești au tirajat o nouă „senzație” falsă care ar confirma narativul Kremlinului despre „războiul Rusiei cu NATO”, nu cu Ucraina. Mass-media pro-Kremlin informează că România și Moldova ar fi început în regim de urgență construcția unei autostrăzi până în orașul Odesa din Ucraina. Potrivit afirmațiilor presei din Rusia, acest proiect ar fi necesar pentru „detașarea forțelor NATO” în Ucraina.
Narativul potrivit căruia Rusia ar „lupta cu NATO” este unul din falsurile rusești cele mai răspândite în ultima perioadă, acestea fiind în repetate rânduri demontate de către jurnaliștii StopFake. Militarii din țările NATO nu sunt implicați în acțiunile de luptă pe teritoriul Ucrainei, iar afirmațiile contrare reprezintă un fals al ruşilor.
Dezinformările surselor media pro-Kremlin despre construcţia unei autostrăzi „pentru detaşarea rapidă a soldaţilor NATO în Ucraina” are la bază declaraţia ministrului transportului şi infrastructurii din România Sorin Grindeanu. La 26 ianuarie, după o întrevedere cu ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale din Republicii Moldova Andrei Spânu, Grindeanu, într-adevăr, a comunicat că cele două ţări examinează posibilitatea de a continua autostrada româno-moldovenească aflată în construcție până la orașul ucrainean Odesa. Ministrul nu a făcut însă niciun fel de declarații despre faptul că traseul ar fi necesar pentru „detaşarea forţelor NATO în Ucraina” sau despre faptul că acesta ar fi construit în cadrul asistenţei militare oferite Ucrainei.
Este vorba despre proiectul comun al României şi Moldovei care prevede asigurarea conexiunii dintre cele două ţări prin Autostrada Unirii (A8). Potrivit planurilor, traseul cu o lungime de cca 300 km va lega oraşul Târgu-Mureş din România cu localitatea Ungheni din Moldova. În premieră despre necesitatea de a construi această autostradă s-a discutat încă în anul 2009, adică cu mult înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Necesitatea noului traseu era explicată prin faptul că cele existente fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic, viitoarea magistrală fiind văzută ca o „alternativă atractivă pentru pentru traficul internaţional de tranzit”.
Pentru moment, construcţia Autostrăzii Unirii (A8) nu a început. În prezent, proiectele de construcţie a diferitor sectoare din acest traseu urmează multiple proceduri de aprobare. De facto lucrările în cadrul primului sector cu lungimea de 50 km din viitoarea autostradă vor începe, potrivit estimărilor prealabile, nu mai devreme de toamna anului 2023. Totodată declaraţiile ministrului român Grindeanu despre continuarea traseului până la Chişinău după care şi până la Odesa la moment au fost sonorizate doar ca o eventuală propunere, or niciun fel de decizii oficiale despre continuarea Autostrăzii Unirii din România până în Ucraina până acum nu au fost luate.
Sursă: Stopfake.org